Jump to content
Vesperala Forum

O poezie pe zi


vesperala

Recommended Posts

  • 1 month later...
  • Replies 1.2k
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Top Posters In This Topic

Posted Images

Alexandru MogoČeanu

 

Tu, din pereČi, ai construit o casÄ,

Din ce-am adus, ai ĂŽncropit o masÄ,

Din mine, presupusul preauitat,

Tu ai clÄdit, ĂŽn tine, un bÄiat...

 

Din lacrimi, nu Čtiu cum, faci mângâiere,

Din sÄrÄcia noastrÄ, o avere,

Dintr-un ateu, tu faci un Dumnezeu,

La fel cum ai fÄcut din tine, eu.

 

Tu poČi multiplica orice primeČti,

Eu pot avea doar daruri omeneČti,

De-aceea sunt bÄrbat, iar tu femeie.

Eu: prea comun. Tu: mult prea Dumnezee...

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...
  • 2 months later...

Niciunde...

Niciunde nu-i acasă în lumea asta mare,
Niciun izvor mai limpede nu curge,
Decât în satul meu, în zi de sărbătoare
Și-n casa părintească unde măicuța stă și plânge.

Deschide mamă poarta, vin colindătorii.
O, cât aș vrea să vin să te colind,
Dar sunt departe mamă, aș vrea să stau la gura sobei
Să scoatem din cuptor plăcinte aburind.

Dă-le din partea mea colacul cel mai mare,
Și mangaie-i măicuță așa cum mă mângâi pe mine,
Da-le din partea mea și câte o sărutare
Dar nu le spune mamă cât sufăr eu în țări străine.

Spune-le mamă că mi-ai trimis aici de toate
Dar n-ai putut să-mi dai mirosul pâinii calde,
Spune-le mamă că nu am vrut să-ți fiu departe
Și că pe aici eu plâng în fiecare noapte.

Mai spune-le că n-am uitat de voi,
Și că mi-e dor de sat, mi-e dor de un Crăciun cu tine,
Aici nici iarnă nu e ca la noi
Dar nu mai plânge mamă, poate-am să vin în iarna care vine.
-----------------------------------------------
Autor: Poet Dorin Dumitriu

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

„De când te-ai dus, m-a năpădit pustiul…

N-aş fi crezut atâta gol să fie!

E vană orişice filozofie

Când zorile şi-au stins trandafiriul.

Mi-ai fost unicul gând şi avuţie…

De când mi te-a înfăşurat sicriul

Zadarnic mai încerc să fac pe viul,

Mi-e mult mai greu pământul decât ţie!

Ne-a despărţit ursita nemiloasă…

A fulgerat spăimântătoarea coasă

Tăindu-ne-mpletitele destine

Şi lacrimilor ne-a secat şuvoiul!

Eu sunt în lumea celor vii strigoiul

Iar cel adevărat sunt lângă tine.”

Victor Eftimiu

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Cântec- Ileana Mălăncioiu
Lumea e tot mai tristă și mai grăbită,
pâinea e tot mai scurtă si mai turtită,
fără ca nimeni s-o vadă
poezia a coborât în stradă.
Se uită-n toate părțile deodată
orice drum tot acolo duce,
timpul melancoliei a trecut,
ea încotro s-o apuce?
Poezia a coborât în stradă,
poezia șade încă o dată pe baricade,
dar lumea e grăbită, dar strada e pustie
dar cine să mai citească acum poezie?
Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...

×
×
  • Create New...