Asimetric Posted January 6, 2015 Report Share Posted January 6, 2015 Asimetric, pentru mine e numai una: STEAUA Bucuresti. Cunosc sentimentul. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Aprig Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 Destul de sec. Aveam vreo 20 și-un pic de ani, sau cam așa. M-am dus la un prieten să-l ajut să-și repare soneria, nu-i mai mergea soneria. De fapt lipsea cu totul, acolo unde ar fi trebuit să fie butonul, pe scară, era o gaura în zid și două fire. Alături, încă o gaură în zid cu două fire - lumina pe scară cu temporizator. Cum e la unele blocuri, lumina stă stinsă, apeși un buton și se aprinde pentru 1 minut (sau cât au decis ei acolo). Însă la el pe scară lumina era aprinsă în permanență, deci întrerupătorul respectiv nu făcea nimic. Buuun, să ne apucăm de treabă. În primul rând, măsurile de siguranță. Trebuia să aflu dacă este curent în fire, și dacă da în care. Și care e soneria, care e lumina, că na, arătau la fel. Iau cele două fire de la gaura din stânga, le ating cu grijă. Nu se întâmplă nimic, nu sar scântei, e bine. Ok, hai să le verific cu mâna. Le ating pe amândouă, nu pățesc nimic. Zic clar nu e curent. Poate o fi ceva mic, gen 5 sau 12 volți, ăsta nu se simte cu mâna. Încerc cu limba, nu simt nimic. Zic ok, firele astea nu au curent. Încerc și gaura din dreapta. Ating firele, nimic. Pun mâna, nimic. Pun limba, nimic. Deci nici firele din dreapta nu au curent. Apoi îmi vine o idee. Iau un fir din stânga și-l ating de un fir din dreapta. Și aici s-a dezlănțuit iadul. Un zgomot sinistru, flamă, scântei, dar serioase, ca la aparatul de sudat, au sărit în toate părțile, de-mi dansau stele verzi în ochi, nu mai vedeam nimic. M-am speriat de am scăpat vodca din mână (am găsit-o la parter când am plecat, căzuse printre scări). Și s-a făcut liniște. Nu mai vedeam nimic, doar niște luminițe verzi-albastre care dansau. Și amicul ăsta sparge liniștea și începe să râdă în hohote, mie nu-mi prea ardea de râs, dar lui da. Si zice - Băi, ai stins lumina pe scară! Moment în care m-am liniștit și i-am răspuns - Ce bine. A crezut ca am orbit. Ăsta săracu' nu se prinsese, din fericire, dacă s-ar fi prins ar fi tăcut și ar fi dus gluma mai departe Am lăsat soneria în pace și am plecat, dar întâmplarea a rămas, și acum râdem când ne amintim. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Narcisa Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 Sefule Aprig, cum sa folosesti limba pe post de creion de tensiune? Se putea termina rau de tot experimentul tau , Barcelonaaaa, invata ce nu trebuie sa faci niciodata... Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Aprig Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 Selecția naturală nu a funcționat în ziua aia Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Barcelona Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 ok, notat. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
samsara Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 nu erai normal, nu ca acum ai avea toate tiglele pe cap Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Asimetric Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 N-am vazut niciodata oameni purtand tigle pe cap. Alea-s pentru altceva. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
samsara Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 pardon, pe casa voiam sa zic Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Yelle Posted January 14, 2015 Report Share Posted January 14, 2015 Cand eram mica, la tara, furam zmeura. Cu var-mea, aveam strategii, plan de actiune, faceam cu randul, cand una de sase, cand cealalta in gradina. Pe mine m-a prins. Nu mai zic mai mult. De pupat, nu ma pupam decat cu cine imi dadea ciocolata si/sau bani. Am avut niste obiceiuri bune, se vede, dar le-am pierdut pe parcurs. Tot la tara, am petrecut o vacanta de vara cu niste rate, 20 la numar. Bunicii se duceau la treaba, iar eu ramaneam sa le dau de mancare. Stateam toata ziua printre ele, le botezasem, cred ca au fost cele mai bune prietene pe care le-am avut ever. Cel mai mult le placea cand le dadeam, ca desert, frunza de salcam. Intr-o zi, la sfarsitul verii, au venit ai mei si le-au taiat pe toate, literalmente. In ciuda insistentelor mele, n-a scapat niciuna. M-am jurat ca nu o sa mananc din ele si m-am tinut de promisiune. Pana in ziua de azi, nu am pus vreodata gura pe carne de rata si nici nu intentionez. Ratele lesesti infantile mi se par cele mai misto fiinte ever. Conform aceluiasi principiu, nu mananc niciodata oaie, miel, vita, gasca, iepure. Chiar am salvat doi iepuri de la o soarta crunta, pentru ca mama, cum vede iepurele, cum si-l imagineaza la cuptor. Prieteni pui am avut doar unul, il chema Bonaparte si era roscat. A fost greu de domesticit, fiind cam salbatic. Prieteni porci n-am avut deloc. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Recommended Posts
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.