rubens Posted January 8, 2008 Report Share Posted January 8, 2008 ok, daca putem palavragi aici si face comentarii functie de alte topice unde nu putem ... e perfect . Trebuiau puse undeva si birfele guralivilor Multumesc pentru timpul pierdut incercind sa ma canalizezi, ca daca ar fi dupa mine, as scrie orice si oriunde om nerod , ce vrei, la anii mei, te grabesti sa nu ti-o ia altii inainte ... Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
vesperala Posted January 8, 2008 Author Report Share Posted January 8, 2008 ok, daca putem palavragi aici si face comentarii functie de alte topice unde nu putem ... e perfect . Trebuiau puse undeva si birfele guralivilor Multumesc pentru timpul pierdut incercind sa ma canalizezi, ca daca ar fi dupa mine, as scrie orice si oriunde om nerod , ce vrei, la anii mei, te grabesti sa nu ti-o ia altii inainte ... bârfele şi comentariile de offtopic se pun de obicei în CHAT http://www.vesperala.com/index.php?...view=getnewpost Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
rubens Posted January 8, 2008 Report Share Posted January 8, 2008 Aaaaaaaaaaa... cred ca o sa-ti dau de furca mult pina pricep cum merge treaba ! Pina una alta, te las linistita asta seara, terminai programul de lucru ... plec acasa, uraaaaaaaaaa ! Dar miine iar vin pe forum si iar le zapacesc Na ! Si daca te superi sa-ti treaca . Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
vesperala Posted January 8, 2008 Author Report Share Posted January 8, 2008 Aaaaaaaaaaa... cred ca o sa-ti dau de furca mult pina pricep cum merge treaba ! Pina una alta, te las linistita asta seara, terminai programul de lucru ... plec acasa, uraaaaaaaaaa ! Dar miine iar vin pe forum si iar le zapacesc Na ! Si daca te superi sa-ti treaca . mă, tu chiar îmi aminteşti de copilărie... pe mâine Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Narcisa Posted January 9, 2008 Report Share Posted January 9, 2008 tu chiar îmi aminteşti de copilărie... Mai,mai, cum seamana intre ele amintirile...Rubens,oamenii destepti sunt de respectat...cei destepti si cu harul rar al umorului sunt de admirat. Tu esti unul dintre acestia din urma. Scrie,Rubens, scrie,...sa nu se piarda acele vremuri ...si oamenii aceia! Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
puiu.t Posted January 9, 2008 Report Share Posted January 9, 2008 Prin anul 1975, munceam si invatam la seral. Intr-o seara mi-am invitat parinti la un restaurant cu pretentii actualul Macedonia, pentru o cina deosebita. A fost prima data cand l-am vazut pe tata purtand cravata, peste o camasa colorata, cu care nu se asorta sub nici un chip. Se barbierise proaspat sa dea bine.. Mama isi facuse buzele si obrajii mai colorati cu un ruj ieftin. In sala imensa de la etaj erau ocupate doar 2-3 mese si incerca sa anime atmosfera o cantareata anonima de muzica populara. Ne-am asezat la o masa centrala si am servit un aperitiv, dupa care pui la ceaun. M-am amuzat atunci de stinghereala lor cand ne-au fost aduse boluri cu apa, lamaie si frunze de trandafir sa ne spalam pe maini. Am servit si desertlucru mai rar la noi pe atunci.. La plecare am urcat intr-un taxi desi pana acasa erau cateva sute de metri, dar doream sa fie totul cat mai bine. Pentru doua ore s-au simtit OAMENI, au fost tratati regeste. Stiu, prea putin. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Orpheus Posted January 9, 2008 Report Share Posted January 9, 2008 (edited) Copilaria este un izvor nesecat de amintiri, poate cele mai frumoase pe care le avem, tin minte si acum o multime de tampenii care le faceam in vacante impreuna cu ceilalti copii de pe la bloc. Una din aceste tampenii era sa prindem pisici si sa atasam de ele, cu ajutorul unor hamuri, parasute confectionate de noi din cearceafuri. Ne suiam pe un bloc mai inalt, de regula alegeam unul cu 10 etaje, si le dadeam drumul de acolo. Puteti sa spuneti ca eram rai cu animalele, insa credeti-ma ca nici o pisica nu a patit ceva , toate ajungeau lin jos unde o zbugheau la fuga cu cerceaful dupa ele agatandu-l in toate tufele, insa supravetuiau. Mai putin una, mi-aduc aminte de o pisica care a avut parte de o alta aventura. Ne-am suit noi cu ea pe bloc, afara cam batea vantul, si i-am dat drumul asa cum facusem si cu celelalte de dinainte, insa de data asta imediat ce i-am dat drumul a venit o pala de vant si a ridicat pisica in loc ca ea sa coboare, purtand-o peste blocuri tot mai departe dar fara sa dea semn ca ar cobora, si l-a un moment dat am pierdut-o din vedere. Credeti-ma ca nu am mai reusit sa aflam niciodata unde s-a oprit acea pisica, ar fi ceva banal intamplarea ei daca nu as preciza ca era o pisica de rasa a unui prieten de al nostru, care incurajat de succesul avut cu celelalte pisici s-a gandit sa-i ofere putina adrenalina si pisicii lui de acasa, a fost pedepsit doua saptamani sa nu mai iasa din casa Edited January 9, 2008 by Black Hawk Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
rubens Posted January 9, 2008 Report Share Posted January 9, 2008 Ha.... n-am cuvinte sa-mi exprim revolta :angry: Doua saptamini de pedeapsa sa nu mai iesiti din casa ! :angry: Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Christina_Whisperwind Posted January 11, 2008 Report Share Posted January 11, 2008 Pai... eu eram cam neastamparata cand eram mica.. mama imi zicea sa nu ma sui prin pomi dupa corcoduse... eu ma suiam Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
puiu.t Posted January 15, 2008 Report Share Posted January 15, 2008 cand eram mic.... veneam odata singur de la gradinita, cale de doua statii de troleibuz si ma jucam cu bascul de pe cap. il aruncam si-mi placea cum plutea prin aer...intr-o zi, bascul buculucas s-a oprit pe cornisea unei ferestre inalte dintr-o curte si acasa ajuns i-am spus asta tatalui meu. ma certat si a adus o prajita lunga sa-mi dea jos bascul. nu era suficient de lunga si cu acordul propietarilor s-a urcat si pe o scara...doar asa am reprimit bascul Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
amadino Posted January 16, 2008 Report Share Posted January 16, 2008 vroiam telefon fix d'aveai telefon mobil? visam sa am copii si calculator Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
blue eyes Posted January 17, 2008 Report Share Posted January 17, 2008 visam sa vad grecia nici acum nu am vazut-o poate la vara Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
puiu.t Posted January 17, 2008 Report Share Posted January 17, 2008 eu Parisul Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
amadino Posted January 20, 2008 Report Share Posted January 20, 2008 eu imi faceam aripi din hartie si saream de pe scaun o data am alunecat si am cazut in cap Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
rubens Posted January 31, 2008 Report Share Posted January 31, 2008 Sa fi fost prin clasa a doua .. mama facea rost cu greutate de carne de pui, de cotoaie mai bine zis, pe vremea aceea era intr-adevar un lux. Si le pastra cu sfintenie ca sa le faca pachet 'odorului ''pentru scoala. Cum am mai spus deja, multa vreme am suferit de lipsa de apetit, mama zicea ' Esti imbuibata muica, faci nazuri , cind altii ...'' Aveam o colega prigonisita de toti ceilalti, eram rasisti de mici, ca biata pe linga faptul ca era '' rudarita' mai avea si o boala de ochi, nu prea reusea sa deschida pleoapele, privea ''mijit'' Ea nu avea niciodata mincare, deci, si din mila dar MA SI ARANJA , deci, cum suna pauza de masa, hop si eu cu cotoiul peste D...a. Si uite asa pocneam doua muste dintr-o lovitura : faceam o fapta buna si scapam de mincare.Yupiiiiiiiiiiiiiiii ! Ma si-mi mearsa socoteala o buna bucata de vreme, pina cind tovarasa ( Dzeu s-o ierte, a plecat de mult dintre noi) vazu manejul si ma pirii la mamica ... Sa va spun ce a urmat .. mama - mama, va las sa va imaginati ! Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Felix Posted February 6, 2008 Report Share Posted February 6, 2008 Visam sa zbor in comos,dar n-am reusit decat sa vad costumul si nava cu care a zburat Gagarin. ...unde esti copilarie? Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Marius-Doru Posted February 8, 2008 Report Share Posted February 8, 2008 Amintirile din copilarie? ... un pas la trecerea spre maturitate. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Floarea Soarelui Posted February 9, 2008 Report Share Posted February 9, 2008 Mă temeam îngrozitor de furtună şi uneori mă ascundeam de la primele fulgere, stăteam într-un loc al meu, secret, până se potolea cerul... Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Marius-Doru Posted February 12, 2008 Report Share Posted February 12, 2008 ...ninsorile cu fulgi mari Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
rubens Posted February 12, 2008 Report Share Posted February 12, 2008 In vacanta de vara, timp de multi ani, mergeam in vacanta la bunici, la tara, ca mai toti copii ... Si-aveam in curte cais, prun si visin .... Doamne ce fericire, ca in sfirsit puteam sa maninc ce vreau si cind vreau ... adica sa ma indop cu fructe mai mult verzi decit coapte, acreeeeeeee de mi se sterpezeau dintii, dar buneeeeeeee .... ca la bloc de' , muma ma indopa cu carne.... Ma si nu zîci ca intr-o vara, cum se apropia data fatidica de intoarcere, ma mîncai de ma sparsei, si seara, la doar citeva ore dupa ce ajunsei acasa, ma apucara neste dureri de burta si neste ''scaune'' cum zic doctorii, de sunara bietii parinti salvarea ... si la spital ma pusera pe perfuzii de anemica si deshidratata ce eram si ... imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri cearta de-am incaltat-o si àcele prin glezne ca prin miini nu stiu de ce incornoratului nu putura hale asistente sa mi le puna .... Dar nu-mi mai amintesc daca vara urmatoare am mai petrecut-o la bunici Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Angelica Posted March 1, 2008 Report Share Posted March 1, 2008 Tin minte, ca ne-a invitat o vecina la ea cand nu erau parintii acasa. Aveam in jur de 8-9 maxim 11 ani cu totii care ne-am dus. Intre timp, au venit parintii ei care erau niste oameni foarte exigenti, iar prietena mea s-a speriat .. si ne-a spus sa sarim practic de la balcon... ca nu e distanta mare pana jos Zis si facut.. norocul nostru este ca statea la 1.. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
BigDefender Posted March 2, 2008 Report Share Posted March 2, 2008 Sunt megies din targul Buzaului, orasul prafuit de la rascruce de drumuri, atestat documentar de 1600 ani! Familia mamei este de 4 generatii aici, ne tragem din ''sarbi( gresit spus pentru ca gradinarii erau de fapt bulgari)'', iar tata a fost din Judetul Arges(sunt morti de 25 ani), s-au cunoscut la Bucuresti si tata cared ca m-a conceput intr-o permisie de pe front, m-am nascut in octombrie 1945, intr-o aripa daramata a Spitalului Coltea din Bucuresti. De la doi ani pana la 7 ani ma crescut la Mizil, la o matusa pana parintii s-au reunit la Buzau cu casa si serviciile. Am fost copil unic nascut tarziu, nerasfatat, din parinti profesori, tata=latina si greaca la Scoala Normala de baieti, mama=istorie si geografie la Scoala Normala de fete. Perioda cat am stat la Mizil a fost hotaratoare pentru educatia si viitoarea mea meserie. Sa va explic cum! Matusa Antoneta( sora mamei care nu avea copii) si Unchiul Ionel tineau o Bacanie langa un han, la iesirea din micul orasel, pe malul garlei Ineu, deci toata copilaria mea s-a desfasurat intre carute, cai, han si bacanie. Unchiul Ionel avea obiceiul ca dupa amiaza sa citesca Scanteia, dupa masa, cu glas tare si asa pe la varsta de 5 ani, cunosteam literele mari si citeam titlurile din ziar, iar faptul ca mai cantaream la bacanie stafide, masline,zahar, bomboane, m-au determinat ca in meseria mea de mai tarziu sa fiu un bun AMC-ist( aparate de masura si control). Totul s-a sfarsit tragic, aveam 14 ani sieram deja la Buzau, Nenea Ionel avea cataracta la ambii ochi, a fost operat la Spitalul Predingher din Ploiesti, si cand i -sau dat bandajele jos si a vazut din nou, a suferit un atac de inima si a murit, la auzul vestii matusa Antoneta s-a aruncat in fantana. Dumnezeu sa-i odihneasca, le port respectul ca si parintilor mei! In 1952, ne-am mutat toata familia la Buzau, cu chirie la un avocat , care avea doua camere libere(casa se mai gaseste si azi in centru pe str.Independentii nr.6), o camera dormitorul parintilor, o camera pentru mine care era si sufragerie si bucatarie, wc comun pe un hol, iar baie la lighean. In aceeasi curte mai statea la parter un carutas, copilaria mi-am petrecut-o cu Mishu, calul care nu a acceptat niciodata prietenia mea,deoarece i-am baut odata apa din galeata lui,iar tata a fost obligat sa cumpere o galeata noua. Vecinii nostri erau: un evreu cu sapte fete(Ahter, care in final a emigrat cu toata familia in Israel), un neamt care avea un atelier de reparatii(Stosky) si familia Simionescu(adventisti) care aveau un baiat de o seama cu mine. Acum imi dau seama ca eu crestin-ortodox, am crescut cu catolici, iudei si adventisti la un loc, fara ca asta sa impieteze cu ceva jocurile noatre comune, ba inca de mic copil participam la toate sarbatorile lor religioase. Am fost dat la scoala in 1952, o singura clasa amarata, unde invatam toti, indiferent de varsta. Si mai imi aduc aminte ca in iarna anului 1953 a fost o zapada de cainii vecinilor veneau la geamul nostru( la etajul unu) dupa mancare si apa. In 1952 a avut loc o a doua stabilizare monetara, imi aduc aminte ca se schimbau numai 10 mil. pe 10 lei noi, erau multi care nu aveau nici un milion, iar altii saci intregi, se schimba personal cu buletinul, multi dadeau la altii sa schimbe cu o cota parte, bineinteles. Aproape un an de zile ne-am jucat cu leii vechi care nu mai aveu nici o valoare, carutasul meu, nea Tanase, isi rasucea tigari din ei. Mai rau este ca aparusera cartelele pe puncte, rationalizarea, aveai bani, magazinele aveau produse, dar trebuia sa te gandesti ce iei pe puncte:ulei, zahar,faina orez, paine,salam,carne sau sa dai 100 puncte si sa-ti iei un palton, dar vreo doua saptamani ce mai mancai? Viata era mai putin complicata, dar mai dura din punctul de vedere al supravietuiririi( ca de altfel si azi), toti ne cunosteam cu toti si stiam exact ce se gateste in fiecare zi a saptamanii, ca nu erau hote, stiam cand luau leafa sau isi cumparau ceva in casa, astazi asa ceva este de neconceput, atunci eram mai putin sofisticati si in saracia noastra nu aveam nimic de ascuns. Perioda 1952-1956, primii ani de scoala! Ehe! Atunci s-au legat prietenii care dureaza si in ziua de azi, unii din colegii de atunci au si murit(Dumnezeu sa-ierte!). In clasa a patra am fost repartizat in banca cu Mirela( fata simigiului Borosh), atunci s-a facut mixtarea in scoli si am luat proportii intr-un an! De ce? Simplu! Ca sa copie temele( pe care nu aveam cum sa nu le fac acasa, fiind dubla supraveghere profesionala!), mi sa aduceau placinte, braga si un mar zilnic! Si asa ajunsesem ca la 10 ani sa am 55 Kg, de-mi ziceau colegii ''shunci''! Tot in acel an ARLUS_ul( Asociatia Romana de Legaturi cu Uniunea Sovietica) la indicatia NKVD( vedeti o carte de Pavel Corut, ca le publica), a introdus obligatoriu in scoala ca prima limba rusa si optional a doua, eu am ales franceza din clasa a cincea.Era obligatorie purtarea uniformelor, sepcilor, emblemelor cu numere, vai de ciorapii colegelor din bumbac, sportul se facea separat! La film ne duceam cu clasa, sau individual sambata de la 15-17, in rest eram panditi si sanctionati, dar aveam si parti bune si anume campionatul orasului pentru copii la Interstrazi! Si inca una: le-am reprosat mereu parintilor mei ca eu sunt copilul lor, nu elevul lor! Pe vremea aceea ma inoiam de doua ori pe an: de Paste si de Craciun! Imi aduc aminte ca prima mea jucarie a fost un camion de lemn, iar primul ghiozdan, unul de carton, pe care-l purtam in spate, ca sa nu mai vorbesc de toc si calimara! Aparat de radio aveam un Telefunken din timpul razboiului, abia in 1955, tata a cumparat un Orion, iar in 1963 un televizor alb-negru Rubin 102. Evreii stabiliti in Romania, care ulterior au emigrat in Israel, contra cost, erau printre putinii care dadeau pe datorie pe carnet(un fel de credit) si te mai pasuiau pana la leafa. Imi aduc aminte ca in fiecare dimineata, venea laptareasa se la tara, sambata aducea si branza si smntana si i se si platea, odata pe an vara venea un sarb care aducea o caruta cu pepeni, pe care ii bagam la beci(frigider nu aveam), iar toamna venea acelasi sarb cu alta caruta cu varza, carofi, ceapa, fasole,etc. pentru iarna.( lucru care este valabil si in 2007 pentru aceleasi produse pe care UE le interzice sa le mai vanda in orase, ci numai la ei in comuna!) Tata a predat un timp Latina si Greaca la Seminarul Teologic din Buzau, pentru ca Gh.Gheorghiu-Dej o scosese din scoli, Ceausescu a reintrodus-o in 1964. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
LIVIA BATAIOSU Posted March 4, 2008 Report Share Posted March 4, 2008 AMINTIRI autor: LIVIA BATAIOSU Vin amintirile in valuri, Din vremuri dedemult. Copil fiind umblam hai-hui, Descult si uneori flamand. Sanzaienele pe dealuri Ne cheamu sa alergam. Eram rosii ca si macii, Ba chiar poate-i intreceam. Livezi de meri si de caisi… In pomi ne cataram. Genunchii ne erau juliti. De grija nu stiam. Apoi iazul dintre dealuri, Clipocea si ne striga. Printre chicote si glasuri, Apa lui ne racorea. Noaptea ne prindea pe dealuri, Povestind de draci si umbre. Le stiam noi de la bunii, Povestite-n umbra lunii. Obositi, cu frica-n san, Ajungeam la blidul cald. Ne urcam sus pe cuptor, Intr-o clipa adormeam. Ce-a fost ieri maine uitam. O luam de la-nceput. Sanzaiene adunam, Macii, iazul….iar dormeam. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Christina_Whisperwind Posted April 3, 2008 Report Share Posted April 3, 2008 (edited) cand eram mica.. credeam ca lumea e un loc bun. in care majoritatea oamenilor se bucura de dragostea cu care sunt inconjurati de cei apropiati... dar m-am trezit la realitate... si am vazut ca nu e asa.! lumea nu e plina de dragoste.. si chiar si cei apropiati reusesc sa te raneasca... vreau sa fiu mica din nou... sa lerg prin casa cum faceam inainte.. sa ma joc cu toate jucariile din plus de-a scoala si de-a medicul... Edited April 3, 2008 by Christina_Whisperwind Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
vesperala Posted April 3, 2008 Author Report Share Posted April 3, 2008 cand eram mica.. credeam ca lumea e un loc bun. eşti supărată... dar e doar un moment care va trece fiecare răneşte uneori sau e rănit, cu sau fără voia sa... dar asta nu face ca lumea să fie un loc rău, ci ne face mai puternici şi ne dă puterea de a alege şi capacitatea de a discerne. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Recommended Posts
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.