vesperala mi-a trimis un pm sugerandu-mi sa trec pe la topicul asta, ca poate ma intereseaza. si avea dreptate. cine ma vede, sau imi priveste pozele ar spune ca sunt oarecum la extrem cu treburile acestea (tatuaje & piercing).
am 13 gauri in urechi, 2 tatuaje si un pierce in arcada. mda... mai nou mi-am colorat parul roz. propria mea mama a spus ca are o parere proasta despre mine pentru briz-briz-urile de pe pielea mea.... arata cam asa:
ei bine, atunci cand am ales sa imi "mutilez" corpul, am cantarit bine situatia. sa explic: in primul rand, eu am fobie de durere. de-a dreptul fobie! m-am asigurat ca locurile in care sunt "insemnata" sa fie cat mai putin dureroase.
cerceii din urechi ii am dintotdeauna, ca sa zic asa. mama mea, profesoara cum e, are cam acelasi numar de cercei ca si mine. cand eram destul de mica, ea cu manuta ei mi-a facut mai multe gauri in lobul urechii. si am ramas cu ele si nu simt ca demonstrez ceva purtand prea multi cercei...
cu tatuajele e alta poveste... asa cum vesperala are ceva cu stelele, eu am cu zanele. si mi s-a parut logic sa imi tatuez o zana. pot sa spun sincer ca nu imi plac tatuajele in general. mi se par de-a dreptul scraboase cele colorate si in locuri expuse. eu mi-am facut primul tatuaj pe burta, destul de jos, nu se vede nici la pantalonii cu talie joasa. mi le-am facut pentru mine, nu ca sa le expun. vroiam sa raman cu unul singur, dar mi s-a parut ca arata asimetric si l-am facut si pe al doilea, pe partea opusa. mi le-a executat un amic ce are cabinet aici in baia mare. si oricata incredere as fi avut in profesionalismul lui, am intrat in cabinet tremurand incontrolabil. de frica durerii ce va sa vina. dar cu mana pe inima va spun ca nu a durut absolut deloc si s-au vindecat foarte repede, o chestiune de zile. si totusi... niciodata nu mi-as mai tatua ceva! le iubesc pe cele pe care le am deja, ma simt de parca m-as fi nascut cu ele, dar nu vreau mai mult de atat.
destul de recent mi-am gaurit si spranceana. la spital, safe. mi-a fost frica, bineinteles, dar nu a durut cu nimic mai tare decat in ureche. o piscatura scurta si cam atat. nici sange nu a curs. dupa doua zile, mi-a fost vindecat. poza pe care am postat-o e facuta la cateva minute dupa executarea gaurii.
de ce am facut toate astea? nu ma consider instabila emotional, cum spunea cineva mai sus. am fost in deplinatatea facultatilor mentale cand am luat decizia. nu stiu daca pot spune ca e un mod de a ma exprima, dar ma reprezinta. nu am regretat nici macar un minut si nu cred ca voi regreta vreodata.
in lata oridne de idei, anul acesta mi-am petrecut sarbatorile la tara, la bunici. ei au ramas cateva secunde impietriti cand mi-au vazut culoarea parului si cercelul din arcada. bunica mi-a spus urmatoarele: daca nu te-as cunoaste si te-as vedea pe strada, cu parul ala, cu atatia cercei si cu tatuaje, nu as crede sub nicio forma ca esti studenta la 2 facultati, cata minte ai si cel fel de om esti!
si atunci mi-am dat seama... oricine ma cunoaste stie ce pot si ca sunt cuminte de felul meu. cine ma vede pentru prima data isi formeaza o impresie total diferita de realitate. si va spun eu... stiti ce valoare au judecatile pe care noi le emit dupa prima impresie? zero!!!
