Jump to content
Vesperala Forum

AMINTIRI DESPRE MINE...


Mihai LEONTE

Recommended Posts

MUŞCĂM DIN TIMP

 

Muşcăm din timp ca dintr-o pâine,

Viaţa ne trece zi cu zi,

Ce-a fost azi nu mai e mâine,

Din Polul Nord la Miazăzi.

 

Trăim cu amintiră de neuitat,

Ce rămân în suflet îngropate,

În somnul nostru zbuciumat,

Cu vise care mor în noapte.

 

Nu facem socoteli să adunăm

Cât aer intră în plămâni,

Mergem înainte mai sperăm,

Cu toate că suntem, bătrâni.

 

Nu tragem linii, definiţii,

Nu stăm pe loc ci ne mişcăm,

Nu ne permitem premoniţii,

Fără să vrem spre viitor zburăm.

 

Nu e timp pentru bilanţuri

Păşim cu timpul înainte,

Nu ne înfăşurăm în lanţuri,

Căci sufletul ne e cuminte.

 

Moldova Veche

09 septembrie 2003

 

 

Link to comment
Share on other sites

  • Replies 122
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

PESTE CÂMPUL

 

Peste câmpul înflorit,

Cu stufoase Sânziene,

Iată că mi-au revenit

Amintiri din altă vreme.

 

Copil fiind zburdam prin iarbă,

Uitam dacă eram necăjit,

Din flori îmi împleteam o salbă,

Şi deveneam copilul fericit.

 

Prin ierburi greieri căutam,

Să le iau vioara minunată,

Pe atunci eu nu ştiam,

Ce-nseamnă viaţa adevărată.

 

Din ogorul de grâu îngălbenit,

Alegeam paie pentru pălărie,

Mă apucam apoi de împletit,

Capului podoabă să îmi fie.

 

Moldova Veche

August 2003

 

 

Link to comment
Share on other sites

DIMINEAŢA …

 

Când dimineaţa te trezeşti,

Dă-ţi o palmă peste faţă,

E o realitate că trăieşti,

Ce frumoasă eşti viaţă.

 

Priveşti către înaltul Soare,

Care ne alintă cu tandreţe,

Priveşte spre zile viitoare,

Fii încă plin de tinereţe.

 

Sărută-ţi soţia încă adormită,

Mai spune-i odată „TE IUBESC”,

Intră în ziua veşnic liniştită,

Cât de mult vreau să trăiesc.

 

Moldova Veche

09 septembrie 2003

 

Link to comment
Share on other sites

TE VREAU

 

Dragei mele soţii Ana LEONTE.

 

Draga mea te vreau

Zâmbind ca soarele,

Oglindit

În ape cristaline.

Argintul adunat

În părul tău

Şi al meu,

Ne arată

Cât suntem

De bogaţi

Gânduri îndrăzneţe,

Rachete spre vis,

Lansate-n tinereţe,

Le-am purtat cu greu,

Ani îndelungi

Şi viaţa am învins.

 

24 noiembrie 2003

 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Amb la col•laboració d':

Àngel Brichs©

Escriptor i crític literari

www.escriptors.com

 

 

Publicat en aquest bloc amb l'aprovació prèvia del seu autor:

www.literaturadart.blogspot.com

 

http://literaturadart.blogspot.com/2010/06...hai-leonte.html

 

Poesía rumana de autor: Mihai Leonte

 

,,Armonii Majore" es el nuevo libro del escritor y poeta rumano, Mihai Leonte. Éste, claro ejemplo de esa literatura que abrió sus puertas al término del hito de la vieja Nomenklatura, se nos muestra, a día de hoy, como un biopic personal que entraña esa sensación de vacío causada por la nostalgia de una sociedad, en este caso la rumana, que en poco más de diez años ha visto levantarse, caer y volver a desplomarse algunas de las dictaduras y democracias populares que, de una forma u otra, han protagonizado el compás político de la mayoría de los países del este de Europa durante los últimos años. Una forma, a la par objetiva y compleja que Leonte desmenuza mediante su poesía. Una poesía que, tal como se atestigua en los numerosos artículos, entrevistas e imágenes de publicaciones en prensa que aparecen en el libro, resultó ser, durante un tiempo, un álter ego de esa Rumanía de las masas, de un pueblo que vivió bajo el sino del comunismo.

Editado en este 2010 por la rumana "Editora Neutrino", en este libro se ha publicado una parte importante de la antología literaria de Leonte.

 

Aunque nos hubiese gustado traducirles al castellano o al inglés los poemas que publicamos a continuación, hecho que no descartamos en un futuro próximo, esperamos que aprecien su significado en la lengua original en los que fueron escritos, algo que, a modo de introducción, hemos querido hacerles más próximos mediante la reseña y nota bioblibliográfica del autor, que sí están en castellano.

 

 

AM VENIT 2009

 

Sunt anul două mii nouă,

Unii spun că vin cu rele,

Vă aduc belşugul vouă,

Am să vă scap de belele!

 

Am venit, v-am cunoscut,

Sunteţi minunaţi cu toţii,

Anul acesta-l stau, nu mult!

Din viaţă luaţi-vă noi porţii.

 

În viaţă ca să exişti,

Ţine răul la distanţă,

Ca să fiţi mai optimişti,

Vă las sacii cu speranţă.

 

AN NOU, SPERANŢE NOI

 

În suflete păstrăm doar puritatea,

Tot ce a fost rău nu mai rămâne,

Senini vom înfrunta realitatea,

Ce cu Noul An va veni de mâine!

 

Zilele vor naşte noile antreprize,

Create din sufletele optimiste,

Vom ignora ale vieţii grele crize,

Fluturând ale păcii albe batiste!

 

TREC SECUNDE

 

Secundele curg în clepsidre,

Se joacă în nepăsare intens,

Ca prin apă simpatice hidre,

În trupul Timpului imens.

 

Anii cei trecuţi prin viaţă,

S-au adunat în amintiri,

Cu privirea lor semeaţă,

Vor naşte noile trăiri.

 

31 decembrie 2008

 

 

 

ACEL PEGAS

 

Acel Pegas cunoscut,

Ca fiind şi Carul Mare,

Se roteşte neîntrerupt,

În îndepărtata zare.

 

Nu am făcut un clasament,

Ca să-ţi aleg o cântare,

Dar ca simplu eveniment,

Pentru mine eşti CEA MARE.

 

Nu-ţi fac statuie din aur,

Nici cioplită în granit,

Vei rămâne al iubirii faur,

Mergând cu mine în Infinit.

 

Împreună pe acelaşi drum,

Sprijină-te pe al meu braţ,

Lasă-mi al tău parfum,

Să-l absorb cu nesaţ.

 

 

CREZI CĂ VIAŢA?

 

- Filosofule care gândeşti profund,

Crezi că viaţa este complicată?

Consideri că nu se mai ascund

Enigme nedezlegate vreodată?

 

- Dragul meu, pe Pământ truditor,

Îmi port gândul în adâncul străfund,

Voi rămâne un filosof gânditor,

Dar sincer, nu pot să-ţi răspund!

 

- Viaţa existentă e foarte complicată,

Cunoşti tu asta, desigur foarte bine,

Problema va rămâne nerezolvată,

Nu aştepta răspunsul de la mine!

 

DE UNDE?

 

De unde pui atâta soare?

De unde ai luat culoarea,

Cu nuanţă de bujor?

Zâmbetul deschis ca floarea,

Primind o nouă mângâiere,

De unde ai tu oare?

De la zei din alte ere,

Sau din plaiuri pământene

Cu Ilene Consânzene?

 

 

EXISTĂ ALT DRUM?

 

Uită-te la stele din cer,

Şi vezi că îţi trimit pe ele,

Toate visurile mele,

Care sigur nici nu pier.

 

Dispar pentru un timp,

Doar în sensul relativ,

Dar se naşte mai activ,

Alt vis, şi nu mai plâng.

 

Tu nu considera pierdut,

Visul care pe mine se baza,

Iubeşte-mă aşa cum sunt,

Numai o clipă, un minut!

 

Iar dacă voi încerca,

Pentru o clipă să te uit,

Ar fi pentru mine prea mult,

Pentru iubirea de cândva.

 

De ce ar trebui să şterg,

Cu nepăsare un gând senin,

Să încerc să mai revin,

N-am altă cale să merg?

 

Turda, 1964

 

Algunas notas sobre el autor...

 

Mihai Leonte nació en la comuna Buneşti (1941). Durante los años 1963-1965, fechas en las que frecuentó el cenáculo literario "PAVEL DAN", debutó con su poesía "Artista en Minoría", en el certámen de "Turda Nouă”. Entre algunos de sus poemarios publicados, podríamos destacar "Alb negru’’ (1999), "Nostalgii’’ (2000), "Valenţe medii’’ (2001), "Apogeul metaforic’’ (2004), entre otras muchas antologías y obras colectivas en las que se le reconoce su autoría. En el presente año 2010, se le ha publicado su último libro, "Armonii Majore", el cual hemos reseñado hoy aquí.

El apunte

 

 

 

 

Título: Armonii majore

Género: Antología poética

Autor: Mihai Leonte

Prólogo a cargo de Nicolae NICOARĂ

 

246 páginas aprox.

I.S.B.N. 978-973-8916-78-4

 

http://www.neutrino.ro

 

E-mail:editura@neutrino.ro

_________________________________

Copyright:

 

Poemas, fuente para la biografía e imagen:

Mihai Leonte©

 

Introducción y reseña:

LITERATURA DEL MAÑANA©

http://literaturadart.blogspot.com/2010/06...hai-leonte.html

 

 

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

http://en.calameo.com/books/0001367698cdb700cac75

***

ANII AU TRECUT

 

Anii au trecut, ca fulgi în zbor,

Dar orice zbor are splendoare,

Timpul veşnic, este trecător,

Căci orişice se naşte moare!

 

E o simplă pură, constatare,

A unui filosof din antichitate,

Care a avut dreptate foarte mare,

Sintagma a rămas de actualitate!

 

Noi spunem a mai trecut un an,

Cât ne-a costat şi cât am cheltuit?

În viitor poate fi un simplu ban,

Pe care noi l-am fi economisit!

 

Dar ca să fiu în tonul multelor urări,

Pe care le-am primit sau le primesc,

Fiind în pragul unei noi aniversări,

Declar; PRIETENI VĂ IUBESC.

 

Ianuarie 2011 Moldova Veche

 

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

CU TINE

 

Soţiei mele Ana LEONTE

 

Cu tine am plecat,

Spre visatele mări

Departe,

Am mers împreună

Spre stele,

Veneam pe pământ,

Găseam noi prilejuri,

Pe tine să te cânt.

Mă pierd uneori

În căutarea eternului,

Din tine,

Tu care îmi oferi

Clipe sublime.

Sufletul se odihneşte

După îndelungi căutări,

Ne simţim minunat,

Doar cu tine,

Mă simt bărbat.

 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

AM MERS

 

Cu iubire soţiei mele Ana LEONTE.

 

- Am mers decenii împreună

Până astăzi draga mea,

Am înfruntat orice furtună,

Tu dăruindu-mi dragostea.

 

- Am învins în viaţă greutăţi,

Trecând prin multe, pas la pas,

Nu ne-am despărţit în părţi,

Multă dragoste ne-a mai rămas.

 

- Au trecut solstiţii peste noi,

Mai multe de un sfert de veac,

Nu privim cu teamă înapoi

Anii, în amintire se prefac.

 

- Proaspătă ca briza dimineţii

Adormită, stau şi te privesc,

Frumoasă ca în anii tinereţii

Ca şi atunci, şi astăzi, te iubesc.

 

31 mai 2002

 

 

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

CÂND TE NAŞTI

 

Când te naşti, primeşti în dar,

Odată cu suflul şi pământul

Nelipsit, Divinul Har,

Apoi mama-ţi dă cuvântul

 

Calci cu sfială pe pământ

Şi tălpile se înfioară,

Simţi în tine Duhul Sfânt,

Ce în suflet se coboară.

 

Dar oare ce-i mai sfânt?

Decât cuvântul mamei dulce

Şi al patriei pământ,

Pe care în suflet îl vei duce.

 

Încă merg cu lumea-n rând

Eforturi fac, mă străduiesc,

De greutăţi nici nu mă plâng,

N-am timp să îmbătrânesc.

 

 

Link to comment
Share on other sites

SENIORE,

 

Distinsului profesor Claudiu VODĂ

 

N-am tulburat izvoare,

Căci nu le-am putut răpi

Susurul şi clipocitul

Să le fac muzică.

Am îndrăznit să visez

La zborul înaripatelor,

La libertatea lor,

Destul de efemeră.

Petale am sărutat,

Doar cu privirea,

Nereuşind să le iau

Culorile divine.

Armoniile au rămas,

La locul lor,

Şi totuşi au devenit

Curcubee instabile.

Cu toate acestea,

Zilnic mă topesc,

Turnându-mi continuu

În suflet elemente grele,

Pe care cu greu

Le stăpânesc,

Să nu devină

Distructive.

 

Mihai LEONTE

MOLDOVA VECHE

 

 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Bătrânii nu trebuie uitaţi...

„TIMPUL” 5 octombrie 1999

 

Despre bătrâneţe s-a scris încă din cele mai vechi timpuri. Anticul filosof roman Cicero (106-43 î.e.n.) a scris despre îndelungata experienţă a bătrânilor în lucrarea „De senectute". Bătrânul Seneca (61 ï.e.n. 39 e.n.) a lansat sintagma „A trăi înseamnă să lupţi". Românii au scos o altă sintagmă – „Tinereţe fără bătrâneţe". Aici înţelepciunea populară a vrut să scoată în evidenţă că activitatea continuă nu-l va lăsa pe om să moară decât în picioare, ca bradul

Despre trecerea de la etapa activă la cea a pensionării se pare că nu se ştiu prea multe, cu toate că foarte mulţi au cercetat fenomenul despre aşa-zisa „vârstă a treia". Francezul Voltaire (1694 - 1778) a decis că a „îmbătrâni” este singurul mijloc de a trăi mai mult. Trebuie să ne gândim că în fiecare dintre noi există dorinţa de a ajunge la bătrâneţe. Dar sensul îmbătrânirii nu trebuie să fie un obstacol pentru generaţiile ce vin, ci din contra, va trebui să devină un obiectiv, căci bătrâneţea este ca un far, la care vor ajunge doar cei puternici, care vor reuşi să străbată valurile vieţii. Cei slabi vor deveni bătrâni înainte de vreme. 0rganizaţia Naţiunilor Unite a fost şi este preocupată de problematica bătrâneţii. Astfel, în 1962, la Adunarea Mondială asupra Îmbătrânirii, ţinută la Viena, a declarat anul 1982 - Anul Internaţional al Bătrânului.

Prin Rezoluţia 45/106/1991 s-a hotărât ca ziua de 1 octombrie să devină în fiecare an, pentru toate statele lumii, Ziua Internaţională a Vârstnicilor. În 1998, Naţiunile Unite au declarat perioada 1 octombrie 1998 - 1 octombrie 1999 ca Anul Internaţional al Persoanelor Vârstnice, fără însă a anula prin aceasta Rezoluţia 45/1/06/1991.

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă s-a menţinut consecvent pe linia activităţii continue a membrilor săi, începând încă din 1997 organizarea Şezătorilor bătrânilor, organizarea unor simpozioane cu tematică adecvată, „Viitorul bătrânilor”, ”Viaţa bătrânilor, prezent şi viitor”, „Morala creştină, reflectată în relaţiile dintre părinţi şi copii”. Această ultimă temă a fost prezentată la Simpozionul Internaţional „Solidaritate între generaţii”, care a avut loc la Predeal, în iulie 1999, de către Mihai LEONTE, preşedintele C.A.R.P Moldova Nouă. În acest an, s-a ajuns la ediţia a doua a Expoziţiei Fotografice „Bătrânii noştri”, la care ni s-au trimis până în prezent 40 de lucrări ale unor fotografi renumiţi din Sibiu, Oradea, Slănic Prahova, Carei, cât şi ale unor fotoamatori din Moldova Nouă.

Prin toate aceste activităţi şi acţiuni, încercăm să ţinem ridicat moralul bătrânilor, care o duc şi aşa destul de greu. Nu ne rămâne decât să le dorim celor în vârstă multă sănătate şi optimism!

 

Mihai LEONTE,

Preşedinte C.A.R. Pensionari Moldova Nouă

 

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...
  • 2 weeks later...
  • 1 month later...

Pensionarii au ajuns la limita răbdării

 

„TIMPUL” 29 aprilie 1999

 

Afirmă Mihai LEONTE, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă.

- Domnule LEONTE, recent aţi expediat un protest pe adresa mai multor instituţii din ţară, printre care şi Preşedinţia României, Parlamentul şi Camera Deputaţilor. În protestul respectiv, mottoul este o propoziţie rostită cu mult timp în urmă de Petre Roman „aşa nu se mai poate!". Aţi primit vreun răspuns la protestul dumneavoastră ?

- Deja ne pregătisem, eu şi câţiva pensionari din oraş, să facem greva foamei în faţa Prefecturii dar am primit la ţanc câteva răspunsuri. Cel mai la obiect a fost cel al d-lui subprefect Mircea Popescu. De asemenea, de la Camera Deputaţilor am primit confirmarea de primirea protestului nostru, iar din partea Ministerului Justiţiei şi cel al Muncii şi Protecţiei Sociale ni s-a transmis că acesta este supus spre analiză.

- În protestul despre care discutăm aveţi o serie de revendicări. Credeţi că acestea se vor rezolva?

-Trebuie să se rezolve, pentru că pensionarii au ajuns la limita răbdării. Măcar la bătrâneţe vrem să trăim liniştiţi. Am muncit o viaţă întreagă şi acum suntem marginalizaţi. CARP Satu Mare ne-a şi trimis deja o adeziune la protestul nostru.

- După modul în care faceţi aceste afirmaţii, să deducem că sunteţi optimişti?

- Într-o luptă în care te angajezi întotdeauna trebuie să fii optimist. Altfel o pierzi din start.

-Domnule LEONTE, acum haideţi să discutăm un alt aspect. Din 1996 încoace, în România sunt la modă promisiunile făcute pentru a fi nerespectate. V-ar mira dacă şi ceea ce vi s-a promis până acum ar rămâne doar vorbe-n vânt?

- Sincer, nu. Dar omul cât trăieşte, are dreptul să îşi ceară... drepturile. Aşa bătrâni cum suntem, putem lupta pentru ele. Tocmai de aceea am considerat că îi atenţionăm pe aleşii neamului că nu suntem neputincioşi, ci doar pensionari.

 

 

Constantin ŢIGĂNELE

04 aprilie 1964 – 18 iulie 2002

 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
Foarte frumos, maestre Leonte! :bighug:

 

:respect:

***

Multumesc Narcisa...

 

BUNEŞTI SUCEAVA ÎNTÂLNIREA DE SUFLET

16 septembrie 2011

 

În primăvara acestui an am fost contactat de bibliotecarul Ioan ŞTEFAN cel care păstoreşte biblioteca din Buneşti, fiind întrebat dacă doresc să particip la o şezătoare literară pe care primăria şi biblioteca din Buneşti intenţionează să o organizeze. Cu toata starea mea de sănătate precară am acceptat invitaţia. Dumnealui nu mi-a precizat de la început că de fapt poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare al acestei reuniuni. Ziua stabilita a fost 16 septembrie 2011. Un drum lung mă aştepta de la Moldova Nouă până la Suceava. Primirea cu care am fost aşteptat şi primit la Buneşti a fost una mai mult decât mulţumitoare. Aşteptat la gară de un autoturism, plimbat apoi pe unde am dorit. Am fost primit în dimineaţa zilei de 15 septembrie 2011 de domnul Gheorghiţă BERARU, primarul comunei Buneşti Suceava.

 

Am fost transportat la casa părintească din Petia de unde am fost preluat de acelaşi autoturism în dimineaţa de 16 septembrie 2011 şi transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneştii Suceveii, locul unde avea să se desfăşoare Şezătoarea Flori de pe Şomuz. Şomuzul fiind râul care scaldă şi o parte din comuna natală.

Am fost întâmpinat de organizatorul acestei şezători, sufletistul bibliotecar Ioan ŞTEFAN şi de fanfara din Buneşti. La locul întâlnirii venise şi preşedinta Asociaţiei culturale Universul Prieteniei din Iaşi distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-işti dar şi alte personalităţi locale şi ale culturii sucevene am fost primit cu aplauze. Fiecare dintre cei prezenţi au căutat să dea mâna cu mine şi chiar să se fotografieze. Desigur că primele au venit la mine verişoarele mele de la Rădăşeni Elena ANDRIEŞ – poeta de la Rădăşeni şi naşa mea de botez Aneta TUDOSE. Preotul paroh al satului Petia precucernicul Constantin TUDOSĂ împreună cu profesor doctor Florin GRIGORESCU preotul paroh din satul Unceşti. A urmat întâlnirea emoţionantă cu Violeta Sabina LAZĂR din Paşcani şi Ovidiu DONISĂ din Suceava, tineri poeţi debutanţi incluşi în volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011.

Am reuşit să strâng mâna pentru prima dată şi distinsei profesoare de limba română Mihaela MURARIU pe care am cunoscut-o de prin anii 1990 când trimiteam volume bibliotecii din Petia unde dumneaei era şi bibliotecară. A urmat Felicia Niculina LĂMĂŞANU fiica a satului Petia care a debutat fiind inclusă în volumul antologic DRUMURILE VIEŢII 2007 pe care o cunoşteam acum real. Despre distinsul inginer Nicolae STANCU administratorul site-ului ESENŢE ce pot să vă spun? L-am recunoscut imediat după figura sa impunătoare şi o apreciată mustaţă. Ne-am bucurat împreună de întâlnire.

Primarul comunei Buneşti Suceava, domnul Gheorghe BERARU nu a întârziat prea mult şi evenimentul avea să înceapă la ora 10 cum era stabilit. Prezentarea evenimentului a fost succintă, fiindcă se voia ca invitaţii să ia cuvântul.

Fără o ordine prestabilită s-a dat cuvântul preoţilor Constantin TUDOSE şi Florin GRIGORESCU, care prin acurateţea alocuţiunilor au fost răsplătiţi cu aplauze. Trebuia totuşi respectată vârsta şi Elena ANDRIEŞ – poeta de la Rădăşeni la venerabila vârstă de 82 (născută pe 28 septembrie 1929) ani a recitat fără greşeală din creaţiile domniei sale. S-a dat cuvântul tinerilor debutanţi Violeta Sabina LAZĂR şi Ovidiu DONISĂ care vizibil emoţionaţi au fost primiţi de cei prezenţi cu multe aplauze.

Alţi oaspeţi de seamă au fost reprezentanţii Bibliotecii I. G. SBIERA din Suceava Lăcrămioara COCUZ şi Bogdan MURGOCI, învăţătorul Ioan PĂIUŞ din Petia, profesorul Nicolae CERNESCU din Buneşti.

După ce invitaţii şi-au epuizat alocuţiunile am fost invitat să iau cuvântul eu Mihai LEONTE. Am fost aplaudat şi la începutul cuvântului meu, dar şi la final. Am încercat să spun câte ceva despre mine şi creaţiile mele fiind vizibil emoţionat în faţa unei asistenţe deosebite. Am vrut să punctez munca intensă pentru apariţiile tipărite ale volumelor antologice pe care le-am iniţiat din 2006 şi până în 2011. Când totul părea să intre pe un făgaş normal am avut mai mult de lucru, fiindcă mi se solicitau autografe pe care nu le puteam refuza. Cu ceva timp înainte de acest eveniment, am trimis la Buneşti mai multe colete cu volumele mele pentru îmbogăţirea patrimoniului bibliotecii, acest locaş de cultură, dar şi o parte pe care aveam să le ofer gratuit solicitanţilor.

Într-o sală învecinată s-a desfăşurat un adevărat festival de poezie şi muzică, fiindcă elevi ai şcolii di Buneşti au recitat poezii din creaţia mea dar s-a citit şi poezii ale autorilor din volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011. Pauzele fiind acoperite în totalitate de muzica Fanfarei din Buneşti şi de cântecele interpreţilor suceveni Cornelia ŞTEFAN şi Liviu CHELARU.

 

Link-uri

Universul prieteniei Iasi

 

http://www.universulprieteniei.org/t184-bu...lori-de-pe-omuz

 

Violeta Sabina LAZAR

 

http://www.facebook.com/notes/lazar-violet...264997416854833

 

Video

 

http://www.dailymotion.com/video/xl4yte_fl...leonte_creation

 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Strigătul din urmă

 

A fi pensionar înseamnă a fi unul din dezmoşteniţii sorţii. De fapt, cine suntem noi aceşti pensionari la care nimeni nu se mai uită azi?

Suntem acei tineri care au plecat de acasă acum 30-40 ani când pământul era luat cu forţa şi se formau tarlalele marilor gospodării agricole colective.

Am muncit în locuri unde puteam să câştigăm o pâine neagră, dar pâine. Eram siliţi să facem schimburi duble în minerit, pentru a sparge norme şi a merge acasă cu salariul neciuntit. Lucram duminici pentru a nu putea merge la biserici să ne închinăm şi a uita credinţa străbună.

Partidul, ce se declara a fi al celor mulţi avea de trei ori mai multe obligaţii pentru membrul de rând şi doar trei drepturi să fii prezent, să ridici mâna la comandă şi să taci

Pentru noi, românii, acest secol XX a fost al generaţiilor de sacrificiu, într-un fel sau altul, cei care avem azi în faţă doar perspectiva coşciugului şi al cimitirului, de ce ne chinuiţi? Ce aveţi de gând, cu noi? De ce nu ne daţi cel mai elementar drept, dreptul la viaţă?

Ne supuneţi la o înfometare lentă şi continuă, ne condamnaţi la o moarte prin euthanasia lipsei de medicamente. Pentru o muncă depusă în condiţii foarte grele, ne daţi pensii mai mici decât ale femeilor de serviciu!

Pentru boli profesionale, ce n-a făcut geniul răului, Ceauşescu, aţi reuşit să faceţi voi, cei care v-aţi instalat în fotoliile Parlamentului, de unde, cu o aroganţă greu de-nţeles, ne sfidaţi cu superioritate!

Nu vă gândiţi că tot ce s-a făcut în ţara noastră e construit cu milioane de tone de sudoare a celor care mai cerşesc mila de la cei fără de milă?

Până când domnilor? Până unde?

Cei care trebuie să ne apere îşi trag cu încetineală scaunele lângă ale voastre, pentru a nu vă deranja.

Strigătul acesta din urmă este al vulturului care a văzut pe cel care l-a împuşcat, dar cu un ultim efort se aruncă asupra ucigaşului.

Nu mai putem suporta parlamentari şi guvernanţi, lăsaţi tot la o parte, faceţi-ne dreptate. Daţi-ne înapoi dreptul la viaţă!

 

Organizaţia Partidului Pensionarilor Moldova Nouă, preşedinte, Tasache BOGATU

 

Asociaţia Pensionarilor Clisura Dunării - Moldova Nouă secretar, Petrea CARP

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă, preşedinte, Mihai LEONTE

 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

„0 luptă-i viata, deci te luptă”

 

„TIMPUL” 01 – octombrie 1997

G. Coşbuc

 

Pentru unii, ieşirea la pensie este asociată cu ideea că nu trebuie să mai .faci nimic. În considerentul nostru. aste o falsă înţelegere a fenomenului pensionării. Istoria omenirii arată că foarte mulţi „bătrâni” au creat încă multe opere la o vârstă înaintată şi menţionez două nume străine: G.B. SHAW (1858 - 1950) şi JAN SIBBELIUS (1865 – 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 – 1969) şi ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur mai lungă.

Luând drept deviză versurile lui Coşbuc, „O luptă-i viaţa, deci te luptă”, asociate cu constatarea lui Seneca „ şi bătrânii trebuie să înveţe”, am considerat că mai putem face ceva şi noi, pensionarii din Moldova Nouă.

Astfel, în urmă cu cinci ani am pus. bazele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă, care este organizată în baza unor noi principii, cu un ŞTATUT foarte liberal.

Organizaţia neguvernamentală şi-a consolidat poziţia an de an. acum având înscrişi circa 300 membri, activi fiind peste 230 membri.

Din punct de vedere financiar, avem poziţie cât se poate de bună, cu un patrimoniu de peste 20.000.000 lei. În anul 1996 s-au distribuit membrilor ajutoare nerambursabile de peste 2.500.000 lei şi împrumuturi de 4.500.000 lei. Anul 1997 este mai bogat, se pare, deoarece până la ora actuală s-au acordat ajutoare nerambursabile de peste 3.500.000 lei şi împrumuturi de peste 8.000.000 lei.

Consiliul de Administraţie este garantul că toate sumele depuse de membri sunt în deplină siguranţă la bănci. Amintim membrilor că se face lunar un control riguros şi exigent de către comisia de cenzori compusă din: Ion Gheorghe – preşedinte , Bar Ioan – secretar şi Radu Ştefan – membru.

La ziua vârstei a treia, urăm tuturor celor ajunşi aici „La Mulţi Ani, în deplină sănătate”

 

Mihai LEONTE,

Preşedinte al Casei de Ajutor Reciproc

a Pensionarilor Moldova Nouă

 

Link to comment
Share on other sites

MULŢUMIRI

 

„TIMPUL” 08 – octombrie 1998

 

Stimate domnule director general al S.C ”TIMPUL” Reşiţa

În numele Consiliului de Administraţie al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă VĂ MULŢUMIM pentru deosebita onoare ce aţi acordat-o manifestării ocazionate de sărbătorirea Zilei Mondiale a Vârstei a Treia, prin prezenţa masivă a conducerii Societăţii TIMPUL reprezentată prin: PETRU BUZZI - Director General, MIRCEA CAVADIA - REDACTOR-ŞEF, NICOLAE SÂRBU – Director -Biblioteca Judeţeană şi Ziarist, domnul MIRCEA BĂLAN - fotoreporterul ziarului Timpul. Dacă veţi avea amabilitatea, precum şi spaţiul necesar în ziarul dumneavoastră, vă rog să transmiteţi tuturor organizaţiilor, partidelor politice, cultelor, precum şi celorlalte organizaţii care au binevoit să participe la masa rotundă din 1 octombrie 1998, aceleaşi calde şi sincere mulţumiri! De asemenea, MULŢUMIM Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Caraş-Severin, postului de radio Timişoara şi Televiziunii Locale Interstat!

 

 

Preşedinte al CARP Moldova Nouă,

Mihai LEONTE

 

 

 

„TIMPUL” 6 – iunie 2000

 

Stimate domnule director general Petru Buzzi

Sper că chiar dacă nu veţi publica ceea ce scriu eu, totuşi veţi scrie despre grija ce şi-o poartă pentru buzunarele proprii aceşti aleşi ai neamului.

Am rămas stupefiat la auzul ştirii că parlamentarii noştri şi-au mărit salariile încă înainte de a fi votat bugetul. Stau şi mă minunez cum, în timp ce partea vestică a ţării a trecut prin teroarea apelor şi dragul nostru preşedinte a promis câte 4-500.000 lei pentru o familie sinistrată, aleşii neamului şi-au rotunjit binişor salariile.

Domnilor parlamentari, la cei 60 ani ai mei îmi vine să sar în sus de bucurie căci am descoperit precum Arhimede acum 2200 ani principiul după care vă conduceţi. Acesta fiind: Celui ce are să i se mai dea, celui ce n-are să i se ia şi ce are". Biblia – Matei – 25 –29.

Nu am cuvinte să mă exprim pentru această nouă palmă dată tuturor românilor. Este o sfidătoare lipsă de respect pentru noi, cetăţenii tării. În timp ce circa 70% din români sunt sub pragul sărăciei, tu cel ales să aperi drepturile cetăţenilor le calci fără nici o reţinere şi fără nici un regret. Nu mai înţeleg nimic. Poate domnul Cavadia avea dreptate când îi cataloga într-un anume fel pe aceşti parlamentari. Nu ştiu cu ce gogoşi vor mai veni la alegeri aceşti farisei moderni. Trebuie neapărat ca fiecare ales să-şi aibă circumscripţia lui pentru a putea fi tras la răspundere pentru ce face, iar salariul lui să fie plătit din aceeaşi circumscripţie. Numai atunci poate se vor mai îndrepta lucrurile.

 

Cu mult respect,

Mihai LEONTE,

Moldova Veche

 

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

INIŢIATIVĂ FILATELICĂ DIN CARAŞ

 

În revista Federaţiei Filatelice Române Nr. 3/2000, a fost publicat un articol intitulat „La Bucureşti bătrânii sunt într-adevăr respectaţi" Cu acest titlu o prestigioasă revistă italiană, Cronica Filatelică (Nr. 257 din decembrie 1999), a publicat un material în care era elogiată editarea unor întreguri poştale româneşti dedicate Anului Internaţional al Persoanelor Vârstnice. Pentru a marca acest eveniment, iniţiat de ONU, la Bucureşti au fost editate şapte cărţi poştale şi patru plicuri omagiale. Ceea ce nu prea se cunoaşte, este faptul că iniţiativa de a fi editate aceste întreguri, a plecat de la Moldova Nouă „Deoarece până în 1990 la Moldova Nouă a existat un puternic cerc filatelic şi pasiunea aceasta va dăinui pentru eternitate", spunea domnul Mihai LEONTE, „Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Moldova Nouă, al cărei Preşedinte sunt, a făcut propunerea Direcţiei Generale a Poştei Române să editeze întreguri poştale pentru această aniversare. DGPR ne-a contactat şi ne-a rugat să trimitem, dacă se poate şi avem concepute, câteva machete pentru aceste întreguri poştale. Nu am putut realiza acest lucru şi atunci cei de la Bucureşti au dat curs propunerii noastre şi au editat aceste întreguri într-un tiraj de 20 000 de exemplare. Toate cele şapte cărţi poştale reprezintă un bărbat la vârsta senectuţii, în diferite ipostaze, însoţite fiecare de un citat. Cel mai semnificativ este cel al lui J. Renard care spunea că „Bătrâneţea vine brusc, ca zăpada într-o dimineaţă când te trezeşti, bagi de seamă că totul e alb"

Editarea acestor întreguri, calitatea lor, a condus la aprecierea publicată în revista italiană care spunea că „în acest domeniu România este fără rivali " (c.g )

 

Link to comment
Share on other sites

ÎMPOTRIVA SOMNULUI LINIŞTIT AL ALEŞILOR NOŞTRI

 

„TIMPUL” 5 – ianuarie 1996

 

Stimate domnule redactor-sef,

 

Citesc ziarul „Timpul” număr de număr, fiind abonat şi interesat de ceea ce se scrie în acest ziar al nostru.

Sunt evidenţiaţi toţi criminalii, şmecherii sau, parafrazându-l pe domnul Cavadia, cea mai joasă speţă nu spiţă. Însă când este vorba de oraşul Moldova Nouă şi Clisură, se scrie de contrabandişti şi despre altceva nimic. Aşa se procedează atunci când conducerea oraşului nu va dă nici o atenţie. Dar, mai ales, primăria nu dă atenţie locuitorilor alegători.

În oraş nu este apă caldă de peste doi ani de zile, iar căldura lipseşte de trei ierni. Dar în afară de scrisoarea ce v-am scris-o prin septembrie 1994, despre această căldură si apă caldă a 0raşului Nou, care arată ca un sat părăsit, nimic. Dacă nu vreţi să deranjaţi pe cineva aici, nu scrieţi. Deci tăcere.

Poşta Moldova Veche lucrează cu 9 oameni şi jumătate. Din 14 din schemă se stă la cozi interminabile, pentru un timbru sau o felicitare. Ştie oare doamna directoare a Direcţiei Judeţene de Poştă.

Gropile şi aleile sparte de cei de la Romtelecom le multiplică pe cele care au existat şi s-au lărgit.

E oare posibil ca toate oalele sparte să se . . . spargă din nou în capul locuitorilor acestui cartier pentru care numele de oraş nou nu se mai potriveşte?

Cei care rabdă frigul cu stoicism sunt pensionarii, căci cei care lucrează îşi mai aduc câte un lemn de pe unde lucrează, pe când cei bătrâni, bolnavi, slabi leagă sârmă după sârmă cârpindu-şi vechi reşouri, cu care consumă energie electrică. Mulţi adună cartoane din piaţă şi de la containere, pentru a se încălzi.

 

În primăvară vom ieşi cu multiple boli de piele şi desigur cu păduchi. Cazuri s-au găsit la grădiniţe şi cămine de copii.

Când trimiteţi în zonă câte un ziarist, vine, întreabă pe cine întreabă, pe cine trebuie să întrebe şi să scrie a fi adevărul. (De fapt Domnule LEONTE, am şi făcut acest lucru — n.n.).

Acum, când mandatul aleşilor noştri se încheie (printre ei mă număr), e bine să se tragă semnalul de alarmă pentru ca cei ce îşi vor pune candidatura să nu creadă că scaunele îi aşteaptă moi pentru alţi patru ani ce vor trece fără a se realiza nimic.

Ar trebui să vă scriu eu, cât şi alţi cetăţeni să vă scrie, să le deschideţi ochii celor care ar trebui să nu poată dormi de grijă.

Aceste două pagini vor să vă dea prilejul de a scrie câteva rânduri pentru un eventual semnal de alarmă, care să ajungă la urechea unor mici şi mari slujbaşi, care prin lege au obliga-ţii de a proteja şi pe cel mai mic, cât şi pe cei mari, dar şi pe cei slabi împotriva celor mari.

 

 

Cu multe mulţumiri

Mihai LEONTE Consilier judeţean

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...
×
×
  • Create New...