Jump to content
Vesperala Forum
Sign in to follow this  
vesperala

Paştele catolic/ Paştele ortodox

Recommended Posts

Am o lacună... chiar nu cred că am ştiut vreodată de ce nu cad în acelaşi timp...

Share this post


Link to post
Share on other sites

alors là, nici eu nu am habar ..... le fac pe amândoua, in sensul ca fac mâncaruri si invit .... in rest, nici tu biserica, nici tu post .... :confused:

Share this post


Link to post
Share on other sites

. "Sărbătoarea Învierii are loc la o dată schimbătoare încă din anul 325, cînd, la Sinodul I ecumenic de la Niceea, s‑au hotărît trei legi de bază pentru calcularea datei Paştelui: 1) Paştele se va serba totdeauna duminica. 2) Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pentru că aşa calculau şi iudeii data Paştelui lor, de care era legată data Paştilor creştine). 3) Cînd prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminică, Paştele va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudeilor, dar nici înaintea acestuia"

Share this post


Link to post
Share on other sites

şi de ce nu coincid calculele ortodocşilor cu ale catolicilor? cade luna plină altfel?

 

:huh:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cele două biserici creştine folosesc două calendare diferite, începând din anul 1582 când biserica apuseană catolică a trecut la calendarul Gregorian, pe când răsăritenii ortodocşi au rămas la calendarul Iulian. Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii bazaţi pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc şi data reală a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox.

Luna plină ecleziastică, în acest context, este calculată din vreme conform unor tabele bisericeşti, datele fiind prestabilite cu mult înainte. Ortodocşii, în schimb, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observaţiilor astronomice.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Trebuie spus insa ca BOR si BO greaca au adoptat noul calendar (spre deosebire de ortodocsii care au ramas "pe stil vechi"), alegand sa celebreze Pastele pe stil vechi pentru a fi celebrat Pastele de toti ortodocsii in aceeasi zi.

De observat ca BOR celebreaza Craciunul cu Roma (precum si grecii), nu cu restul lumii ortodoxe

(cu alte cuvinte, BOR merge pe decizia din 1924)

Share this post


Link to post
Share on other sites
Trebuie spus insa ca BOR si BO greaca au adoptat noul calendar (spre deosebire de ortodocsii care au ramas "pe stil vechi"), alegand sa celebreze Pastele pe stil vechi pentru a fi celebrat Pastele de toti ortodocsii in aceeasi zi.

De observat ca BOR celebreaza Craciunul cu Roma (precum si grecii), nu cu restul lumii ortodoxe

(cu alte cuvinte, BOR merge pe decizia din 1924)

Binevenite precizarile colegului nostru.

Un crestin ortodox pe stil vechi mi-a spus ca initial biserica ortodoxa ar fi acceptat celebrarea Pastelui pe stil nou insa venirea Luminii la Sfantul Mormant ar fi venit in continuare la data calculata pe stil vechi, cauza din care s-ar fi revenit cu celebrarea Pastelui pe stil vechi.

Ce stie colegul nostru BiqDefender despre asta? Cat este adevar si cat legenda?

Share this post


Link to post
Share on other sites

cât e decalajul între catolic şi ortodox? e mereu acelaşi?

 

mi s-a urat deja Paşte fericit de către amicii catolici, presupun că la ei a început sau începe Paştele...

la noi mai e o lună...

Share this post


Link to post
Share on other sites
cât e decalajul între catolic şi ortodox? e mereu acelaşi?

 

mi s-a urat deja Paşte fericit de către amicii catolici, presupun că la ei a început sau începe Paştele...

la noi mai e o lună...

Nu nu e mereu acelasi deoarece luna plina apare la distante diferite in timp fata de echinoctiu!.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si cel ortodox pe 19 aprilie, de aceea postez trei calendare religioase.

Si in plus ii citesc pe toti, aici cine vrea va gasi date despre octava de rugaciune pentru unitatea crestinilor, conlucrare intre BC si BOR:

Octava de rugaciune pentru unitatea crestina 2009

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=17066

Share this post


Link to post
Share on other sites

Urmariti calendarul: este si pentru ortodocsi si pentru catolicii de ambele rituri!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Postul Pastelui

Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive.

Postul nu este un scop in sine. Trebuie sa privim intotdeauna acest timp de penitenta in legatura cu Invierea lui Hristos. Un motiv de bucurie, bucurie pe care o putem trai si trebuie sa o traim in timpul Postului Mare. Invierea lui Hristos este cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. Postul Mare, pregatirea primirii in inima curata a acestei sarbatori. Poti trai pentru o bucurie, bucurandu-te. Sa intelegem bine la ceea ce suntem chemati sa traim in aceasta perioada a Postului Mare. Sa traim timpul postului ca un timp in care, examinandu-ne constiintele, golim tot ceea ce este pacat pentru a ne umple de iubire si sfintenie.

Cei care nu au reusit sa posteasca ar putea încerca sa faca acest lucru fie si pentru cateva zile, intrucat Postul înseamna exercitiu si poate fi interpretat drept cumpatare atunci cand este vorba de mancare si bautura, dar si bunatate, rabdare si întelegere in relatiile cu cei din jur.

Postul nu înseamna numai alimentatie fara carne, lapte, branza si oua, ci mult mai mult, respectiv iertare, împacare, bunatate si rabdare. Postul vine din grecescul «asceza» si înseamna exercitiu. Deci, perioada postului este o perioada în care oamenii trebuie sa faca exercitii pentru a fi mai buni, mai întelepti, mai blanzi, sa priveasca mai mult la ei si mai putin la cei din jur, sa nu fie lacomi la mancare chiar daca alimentele sunt fara carne sau lactate, pentru ca lacomia este un pacat. In plus, sunt scutiti de la post copiii, batranii, militarii, oamenii care calatoresc si bolnavii. Mai mult, este preferabil ca o persoana sa posteasca fie si o singura zi, daca nu poate mai mult, dar în acea zi sa fie respectata traditia ortodoxa.

Postul propriu-zis este comparat cu calatoria de patruzeci de zile a poporului evreu in pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a savarsit mai multe minuni si, prin analogie, acelasi model de explicatie este data de Sfintii Parinti celor patruzeci de zile de Post. Ultima saptamina a Postului care precede sarbatoarea este Saptamana Mare, care incepe cu Duminica Floriilor si se termina cu Duminica Pascala. Sarbatoarea Pastelui incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cind se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim.

In ziua de joi a Saptaminii Mari, clopotele inceteaza sa mai bata. Vor mai bate doar in Simbata Mare. Aceasta zi este, totodata, si inceputul chinurilor Mintuitorului. Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamintului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea piine.

Regulile bisericesti au stabilit ca zilele randuite pentru ajunare, adica abtinerea totala de la mancare si bautura, sunt lunea si martea din prima saptamana a Postului, iar in ultima saptamana a postului, numita si a patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri si sambata. In aceste zile se pot consuma seara paine si apa.

In zilele de miercuri din post se ajuneaza pana seara, cand se consuma paine si legume fierte, fara untdelemn.

In celelalte zile din saptamina, din tot timpul Postului Mare, se mananca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar sambata, si untdelemn si putin vin.

In toata aceasta perioada sunt doua dezlegari la peste pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 16 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii).

Postul alimentar trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de conduita morala. Spre sfirsitul Postului, credinciosii trebuie sa se spovedeasca si apoi, daca primesc dezlegare din partea parintelui duhovnic, sa primeasca Sfinta Impartasanie. Este importanta starea de spirit pe care o au credinciosii in aceasta perioada.

In Postul Pastelui nu se fac cununii religioase.

Recomandarile medicale

Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentatie in principiu de origine vegetala, bazata pe oferta de primavara, leguminoasa in special, care creeaza un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa treaca peste astenia de primavara. Este recomandata o alimentatie din care sa lipseasca carnea, ouale, untul si laptele. O data cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga datorita digestiei mai greoaie. Astfel, poate aparea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic sa se treaca la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal.. Se va urmari o dozare adecvata a portiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu aparea o supra/subalimentare.

Alimente care nu se mananca:

oua

lapte

branza

carne

unt

smantana, toate produsele lactate

 

Alimente care se pot manca:

orice produs din soia: carne de soia, lapte de soia, iaurt de soia

legume si fructe

halva

biscuiti

produse de patiserie fara oua, lapte, branza, unt sau carne

miere, dulceturi

fulgi de orice fel: orz, ovaz, porumb

muraturi

mamaliga

zacusca

masline

fructe uscate

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca eu nu pot tine post cu mancarea nici macar vinerea , din cauza ca nu pot sa rabd , nu mai pot sa lucrez daca nu sunt bine alimentat

Se iarta ?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Spui la spovedanie lucrul acesta si preotul decide, de la post sunt iertati apriori copii, batranii si bolnavii!

Este recomandat sa tii post macar prima si ultima saptamana, si miercurile si vinerele celelalte!

Acest post este mai drastic decat cel de la Craciun, deoarece Domnul Nostru Isus Hristos a patimit, a suferit, a murit pentru noi toti si pentru pacatele noastre!

Postarea mea este un sfat prietenesc, nu litera de lege!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră, răstignirea Fiului lui Dumnezeu pe cruce și punerea Sa în mormânt. Astazi nu vopsiti oua, daca nu le-ati vopsit ieri, le puteti vopsi maine.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...
Sign in to follow this  

×
×
  • Create New...