Jump to content
Vesperala Forum

Recommended Posts

  • Replies 170
  • Created
  • Last Reply

Top Posters In This Topic

Posted (edited)
cu masura

desi nu face parte din ADN-ul meu. Slabe sanse. Mai degraba ma fac sofer de tir sau balerina. Ori asistenta tv. :rolleyes:

 

 

 

 

 

As fi vrut sa am asa, o capacitate supranaturala, sa fi stiut din prima. Si as mai fi preferat sa nu fi mers asa, prin negura incertitudinii si a sperantei. E ca si cum as fi mers legata la ochi. Dar, mai presus de toate, as vrea sa ma fi nascut barbat.

Edited by Eytrs
Posted

Si acum mi se intampla sa trec, macar o data pe saptamana, pe langa locul unde era casa aceea. Rareori ma gandesc efectiv la ceea ce s-a intamplat, dar ma izbeste de fiecare data mirosul, e acelasi de atunci. Poate se intampla doar in mintea mea, ma uit cateodata la fetele trecatorilor si ei nu par a tresari din nimic. Nu degeaba olfactia o fi cel mai primitiv dintre simturi. Casa nu mai e, nu stiu cine, cand si pentru ce a daramat-o. Daca ar mai fi, probabil ca m-as intoarce sperand ca ma pot cu adevarat intoarce. Nu pot si nici n-as putea, pentru ca lipseste elementul cheie, o simpla atmosfera nu este suficienta. Chiar si presupunand ca ar fi simpla, adica ar putea fi reconstruita.

 

Si poate tocmai pentru ca, in ciuda ceasului din suferageria mea, care se incapataneaza sa mearga invers, timpul nu poate curge inapoi, timpul ar trebui sa se opreasca. Presupunand ca "prea devreme" ar putea sa existe, mai bine prea devreme, decat prea tarziu. Cu sau fara alt timp, dar fara dedicare.

 

 

Pentru ca si timpul are un scop si, mai ales, un pret, iar pentru mine, acesta a devenit mult prea mare si lipsit de sens.

Posted

Daca cineva simte in mod irational nevoia de a fi desupra mea, inseamna ca, de fapt, in mod la fel de irational se simte sub mine. Intortocate caile lu' psihopupu asta. :pardon:

Posted

De departe cea mai deprimanta chestie a vietii este sa vezi oamenii cum imbatranesc. Pana sa schimb prefixul priveam batranetea ca pe ceva abstract, de parca batranii s-ar fi nascut batrani si cei tineri vor ramane mereu tineri.

Posted

A fost o vreme cand sufletul meu era pus pe tava, la indemana oricui, mai putin a mea. Timpul :rolleyes: acela a trecut demult. Sau, ma rog, prima parte a lui.

Si inca ceva: anul acesta, ca si anul trecut, am senzatia ca mi s-au intamplat mai multe lucruri bune decat meritam.

Posted

Nu ma consider si nici nu cred ca poate cineva spune ca sunt o persoana cu patologie in domeniul curiozitatii. Cu toate acestea, cel mai mult ma enerveaza sa vreau sa stiu ceva si sa nu am de unde sa aflu.

Posted

Oamenii spun tot felul de lucruri si se dau peste cap ca sa convinga ca spun adevarul, ori... din contra. Mi-e totuna. De la tot ce zboara se mananca, via suflat si in iaurt, am ajuns la mi-e totuna. Mi-e totuna daca spui adevarul ori daca minti. Niciuna din cele doua nu poate schimba nimic.

Posted

Pe langa ceea ce am deja, de la 2015 nu-mi doresc decat firesc, autenticitate, ragaz inainte de toate si ca piticul de la nr.1 sa sfarseasca cu picioarele rupte. Sa moara ar fi deja un vis prea mare pentru un singur an.

Si da, imi mai doresc si sa nu mai fiu atat de urata.

Posted (edited)
Cu toate acestea, se prefigureaza ideea ca nu voi afla niciodata ce lipseste.

 

Bineinteles ca am stiut tot timpul ce lipseste. A fost acolo, mereu, numai ca e greu sa accepti asta atata timp cat nu exista remediu ori substitut.

Orice altceva ce a fost spus sau ce se va spun este bla-bla. Cheap talk. Speranta de-aiurea. Ocol si mai de-aiurea. Chestiunea asta poate fi abordata frontal si numai frontal. Privita fix in ochi. Si chiar si asa, tot e nevoie de MULT noroc.

Edited by Yelle
Posted

Daca eu nu sunt toleranta, intelegatoare si indulgenta cu mine, atunci cine sa fie?

In plus, poate ca nu este chiar atat de grav, din moment ce, oricum, se zbate ochiul iguanei.

Posted

La început, aveam nevoie de o voce. Am primit mai multe. După aceea,am avut nevoie de confirmări. Prea multe confirmări. Si de-abia dupa confirmările inconsistente a venit trădarea.

Acum, tot ceea ce știu este si singurul lucru pe care mă pot baza: nobody needs to know. Eu sunt singura și nu-i perfect, dar e destul.

Posted

Am inceput anul cu zbantuiala pe o anume melodie atent selectionata a Gloriei Gaynor, apoi cu ras pana la lacrimi pe seama unei glume legate de imbatranit si de sampanie si apoi, chestiunea cea mai tare, cineva mi-a adus o scrisoare pe care i-o trimisesem in vara lui 1996 si despre care uitasem cu desavarsire. Cu alte cuvinte, cu daramarea unor indei preconcepute sau postconcepute, nici nu stiu cum sa le zic. Scriam frumos. Scriam foarte coerent si corect (mi-ar placea sa vad asta la macar cativa adolescenti de 15 ani). Apare de aproximativ 6 ori cuvantul "plictiseala". In total, lejer vreo 10 paranteze. 4 (patru!!!) P.S.-uri. :haha: Cu adevarat suprinzator, acelasi melanj de sarcasm, umor sec si autoironie. Toate acestea provenind dintr-o perioada in care am ramas consemnata in memoria-mi drept muta, ingramadita, incolora, inodora si insipida. :haha:

Asadar, lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii 18 ani si ceva. :rolleyes: Pentru anul 2015, mi-as dori sa ma insel mai des.

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...
×
×
  • Create New...