Proiect pentru Romania-Dr. Constantin COJOCARU (subscrie cineva !

[Massachusetts]

Stimati concetateni,

In timpul regimului comunist, in perioada 1948-1989, cetatenilor Romaniei le-a fost interzis dreptul de a avea capital in proprietate privata.

 

 

Statul comunist a preluat o parte-circa o treime-din veniturile create de cetateni si a transformat-o in capital real-fabrici, uzine, hoteluri, spatii comerciale, etc.-care a intrat formal, conform Constitutiei, in proprietatea comuna, a intregului popor, de fapt, atributiile dreptului de proprietate fiind exercitate de statul comunist.

 

 

Aceasta a fost, in fond, esenta regimului comunist-lipsa dreptului cetateanului la proprietate privata asupra capitalului-de aici decurgind si incalcarea celorlalte drepturi si libertati fundamentale ale omului.

 

 

Abolirea regimului comunist ar fi trebuit sa se concretizeze in trecerea imediata si integrala a capitalului din proprietatea comuna (comunista) a intregului popor in proprietatea privata a celor din ale caror venituri a fost acumulat acest capital, adica in proprietatea privata a cetatenilor Romaniei.

 

 

Guvernantii Romaniei postcomuniste au incalcat drepturile de proprietate ale romanilor, au respins „VARIANTA COJOCARU”, au trecut, mai intai, prin Legea 15/1990, cea mai mare parte – peste 95% – a capitalului national acumulat in perioada 1948-1989 din proprietatea comuna a intregului popor in proprietatea privata a statului, iar, apoi, prin legile „privatizarii”, au trecut, vanzand pe nimic, acest capital in proprietatea privata a strainilor si a unui grup minoritar autohton format din guvernanti si camarila acestora.

 

 

Au savarsit, astfel, cel mai mare jaf si cea mai mare crima din istorie.

 

 

Prin aceasta „privatizare”, in Romania a fost creata o economie oligarhica, in care capitalul este concentrat in proprietatea privata a unui grup minoritar, care nu reprezinta mai mult de 5% din numarul familiilor romanesti, restul neavand capital in proprietate.

 

 

Este o economie parazitara, in care averile nu s-au acumulat prin crearea de avutie, ci prin insusirea si consumarea avutiei productive creata inainte de 1989, prin coruptie si jaf. Este o economie bolnava, care a creat si sustine o societate bolnava.

 

 

 

Istoria a confirmat valabilitatea VARIANTEI COJOCARU.

 

In 1990, statul roman a deposedat poporul roman de capital si tot statul roman trebuie sa-l despagubeasca, acum, sau mai tarziu.

 

Ce s-a furat nu ramane furat! Se restituie. Se despagubeste.

 

 

Dreptul de proprietate este sacru si imprescriptibil. Mai devreme sau mai tarziu, poporul roman va fi despagubit pentru capitalul de care a fost deposedat, in mod abuziv, de statul roman postdecembrist, prin asa-zisa privatizare. Mai devreme sau mai tarziu, economia oligarhica din Romania va fi inlocuita cu una democratica, productiva, competitiva.

 

 

Mai devreme sau mai tarziu, societatea romaneasca va scapa de coruptie si umilinta, de saracie si dezbinare si isi va impune morala sa bazata pe munca, inovatie, demnitate, solidaritate sociala si nationala.

 

 

Trebuie si putem sa incepem aceasta constructie imediat prin adoptarea unei solutii la fel de simpla si corecta ca si aceea pe care am propus-o in 1990.

 

 

Atunci puteam trece direct capitalul din proprietatea comuna in proprietatea privata a cetatenilor, cu toate consecintele care ar fi decurs de aici in plan economic, politic, social si moral.

 

 

Acum putem ajunge la aceleasi rezultate trecand in proprietatea acelorasi cetateni, timp de 8-10 ani, un procent de 15-20% din venituri, respectiv din PIB, care sa fie investite, transformate in capital.

 

 

Prin aceste obligatiuni, statul va recunoaste ca i-a deposedat pe cetateni de capital si se va obliga sa-i despagubeasca pentru acest capital, intr-o perioada de 10 ani.

 

 

Numarul celor indreptatiti sa fie despagubiti pentru capitalul de care au fost deposedati de guvernantii postdecembristi este de circa 18 milioane persoane.

 

Valoarea totala a despagubirilor propuse este egala cu suma de 360 miliarde euro (18 milioane persoane x 20.000 euro).

Prin impozitul progresiv pe avere pe care il propun, la Fondul National pentru Despagubiri si Investitii vom prelua, anual, 20% din PIB. In urmatorii 5 ani, 2009-2013, aceasta inseamna 28 miliarde euro pe an, adica un total de 140 miliarde euro, sau 39% din cele 360 miliarde euro – valoarea totala a despagubirilor.

 

 

Sintetizand, in acesti urmatori 10 ani, 2009-2018, vom putea face investitii suplimentare, in plus fata de cele pe care le-am face fara aplicarea LEGII COJOCARU, in valoare de 360 miliarde euro.

 

Cu aceste investitii am putea crea cel putin 3,6 milioane noi locuri de munca (un loc de munca la fiecare 100.000 euro investiti), adica aproape toate locurile de munca distruse in ultimii 20 de ani prin „reforma” mafiot-oligarhica, suficiente pentru a aduce acasa pe toti dezradacinatii tranzitiei.

 

In cei 10 ani, investitia de 360 miliarde euro ne va aduce venituri suplimentare (PIB) in valoare de 600 miliarde euro (o unitate de PIB la 3 unitati de capital investite, tinand seama si de esalonarea in timp a celor 360 miliarde euro). 30% din aceste venituri, adica 180 miliarde euro, vor deveni venituri suplimentare la bugetul de stat.

 

Dr. Constantin Cojocaru

 

Explicatie :

Incepind din 1990, am desfasurat o intensa activitate de cercetare si demascare a crimelor regimului de “tranzitie” care a confiscat (deturnat, inabusit) revolutia anticomunista. In ultimii trei ani, am incercat sa sustin anchetele parchetului militar legate de Contrarevolutia din 1990, alcatuind o vasta documentatie incriminatoare- din presa timpului.

 

 

Sint lucruri foarte bine cunoscute de catre un public neputincios- victima a uzurparii institutiilor statului roman, inselaciunii si tilhariei la scara nationala, distrugerii economiei si degradarii societatii- infractiuni operate premeditat, pentru evitarea judecarii crimelor comunismului si pentru acapararea prazii acumulate in lagarul comunist.

 

Aspectul mai putin inteles de catre publicul neavizat este rostul adinc al diversiunii/represiunii din iunie 1990.

 

Intelectualii si politicienii opozanti, care au cazut victima furiei proletariatului manipulat (instigat) nu au putut/vrut sa inteleaga ca FSN a vizat un obiectiv mai mare decit intimidarea/ marginalizarea opozitiei “subtiri”- si anume:compromiterea/ izolarea/ paralizarea politica a masei oamenilor simpli.

 

Aceastia urmau sa fie jefuiti prin “reforma” pregatita de “aripa Roman”, lasati pe drumuri prin distrugerea programata a economiei nationale, vinduti ca sclavi ieftini intreprinzatorilor de aiurea.

 

 

A fost necesara creerea unei prapastii intre populatia- tinta a jafului si acele paturi care ar fi putut organiza o rezistenta politica. Nu intimplator, programul de distrugere a economiei a fost lansat de Petre Roman la citeva zile dupa ce victimele propagandei FSN au fost determinate sa-si compromita fatal relatia cu partidele de opozitie, cu intelectualii, cu studentii.

 

 

Terenul era pregatit. Rezultatele catastrofale- economic si social a acestor manevre, a modului in care au fost destructurata economia (transformata in fier vechi pentru a putea fi acaparata pe nimic) , a modului in care au fost facute privatizarile ar justifica un proces pentru inalta tradare.

 

 

In acest scop , un rol esential il are “dosarul Cojocaru”, care elimina prezumtia de culpa, demonstrind irefutabil vinovatia celor care au distrus tara si pauperizat populatia. Prin actiunea sa consistenta, coerenta si oportuna- Constantin Cojocaru a taiat guvernantilor posibilitatea de a pretinde ca nu au stiut ce fac, ca s-au inselat, ca nu au fost preveniti. Il consider martorul principal al acuzarii regimului- pentru delictul macro-economic.

 

Ma bucura mult ca a revenit in arena. Mai intii pentru ca asta arata ca mai exista si oameni consecventi, rezistenti la uzura dezamagirii. Apoi, pentru ca nu vad cine ar putea interveni mai legitim ca el, in problema rearanjarii avutiei nationale.

 

Celor care ii vor reprosa “tendinte de stinga”, redistributive, Constantin Cojocaru le poate opune (pe linga argumentele sale pertinente privind necesitatea creerii unei paturi de mijloc, pentru a se ajunge la democratie economica si participativa) demonstratia imparabila ca aceste avutii nu s-au strins in citeva miini, prin munca sau prin “jocul pietei” ci prin mijloace acut condamnabile.

 

Ele apartin de drept poporului roman jefuit, si nu olihgarhiei care le-a acaparat, la adapostul unor aparente de legalitate. In teoriile socio-economice, chiar si opozitia intre adeptii unei distribuiri mai uniforme a avutiilor sau a liberalismului- lasa loc consensului, in problema legitimitatii achizitiei: pot fi respectate/ conservate/protejate doar acumularile corecte- nu si cele bazate pe infractiuni si inselaciune, acoperite de institutii uzurpate. Ori la noi, in mod demonstrabil, legile strimbe au fost aplicate strimb de oameni strimbi.

 

Problema nu este numai ca “privatizarile” s-au facut banditeste, deci ca ar trebui analizate, una cite una, pentru a se vedea daca au fost respectate conditiile legale si stabilite preturi corecte. Ci, mai radical, ca statul nu a fost detentorul real al proprietatilor pe care le-a oferit unora dupa 1990, deci ca actele sale de instrainare sint nule de drept.

 

Proprietatile ar trebui deci retrocedate populatiei, printr-un mecanism de distribuire de actiuni de tipul celui propus de domnul Cojocaru, si asta nu din obsesii egalitare, ci pentru conservarea unei legitimitati a statului si dreptului.

 

 

Confruntat cu realitatea faptului monstruos implinit, si cu pericolul distrugerii natiunii, domnul Cojocaru incearca o solutie rapida, banuind enorma impotrivire pe care ar declansa-o campania masiva de anchetare a averilor ilicite, anulare a privatizarilor nejustificate, recuperare, pedepsire a celor repsonsabili pentru devalorizarea bunurilor economice si despagubiri civile in consecinta.

 

 

El propune mai intii restabilirea echilibrului economic prin introducerea unei impozitari a averilor. Desi inteleg si sprijin demersul, am anumite observatii privind eficacitatea acestei strategii (daca am inteles-o bine, daca nu- ar fi binevenite explicatii suplimentare privind tratarea diferentiata a averilor facute cinstit si necinstit).

 

Prudenta (ponderarea) e inutila si contraproductiva. Imbogatitii tranzitiei nu vor face nici un pas inapoi, nici macar acela de a mai retura ceva din ce au jefuit, sub forma impozitului pe avere. Sint cupizi, primitivi si lipsiti de scrupule.

 

Mercenarii propagandisti pe care i-au angajat “mogulii” (si care monopolizeaza media) vor indoctrina tele-cetatenii cu teze ca: redistribuirea propusa e comunista, e ilegitima si frineaza avintul economic; competitivitatea mondiala cere mari acumulari de capital, a apara interesele populatiei majoritare e “populism” etc.

 

De aceea recomand domnului Cojocaru ca, in ciuda aperentului risc, pentru a oferi populatiei o alternativa limpede, sa mearga pina la capat, impletind dimensiunea economica (“tehnica”) a platformei sale cu una intens justitiara, fortind astfel limpezirea apelor in societatea romaneasca.

 

 

Nu se poate sti in acest moment daca blocajul vine de la populatia alienata sau de la absenta unei oferte politice limpezi, care sa permita coagularea rezistentei electorale.

 

Chiar daca actiunea “recuperare” nu ar reusi, din cauza previzibilelor lovituri date de mafia amenintata, ea va avea efectul de a demonstra esenta paturii parazitare. Ar fi un “recurs la metoda”, repetarea inspiratei strategii din 1990, care a scos la lumina responsabilitatile pentru saracirea, pina la pragul genocidar, a majoritatii romanilor.

 

 

Actualii uzurpatori nu sint dumnezei. Roata istoriei se invirte inexorabil. A putut prinde sub ea capete incoronate, aseza Conducatori Supremi la zid, forta reconsiderari radicale. Sa oferim viitorului un alt acces la explicatia devenirii noastre, decit cel pregatit in Ministerele Adevarului.

 

Ioan Rosca

 

[Eonica]

Ati umplut textul cu muuulte vorbe goale. Care e "varianta Cojocaru" mai exact?

Ce sa facem noi? Daca scriem aici pe forum ajuta cu ceva? De ce nu faceti o petitie online de exemplu. Cine e de acord semneaza, cine nu - nu.

Avem noi puterea sa-i luam lui Becali oile si terenurile sau lui Patriciu Rompetrolul inainte de al vinde?

 

Pun pariu ca prea curand numai vedem pe aici userul care a postat bazaconia asta.

[Aprig]

Lol.

 

Bazaconia asta sună cunoscut, cred că circulă pe net de ceva vreme. N-am avut niciodată răbdare s-o citesc pe toată, dar schema e simplă. Statul dă fiecăruie un sul de hîrtie igienică în valoare de 20k€, de care nimeni nu se poate atinge, şi se obligă să-l răscumpere în 10 ani cu dobîndă. Ca să facă rost de sumă confiscă averile şi le investeşte în drumuri şi poduri, de unde printr-un proces miraculos va rezulta de 2 ori suma. Măcar nu e de 8 ori, nu bate la ochi aşa tare.

[pufonel]

Asta cu 20000 euro seamana cu ce a promis Geoana in campania electorala, numai ca nenea Cojocaru vrea sa ne dea la toti Abia astept sa-i primesc si eu, sa-mi iau masina noua si bengoasa, ca am auzit ca ne face si drumuri