Jump to content
Vesperala Forum
vesperala

Prietenii din copilărie

Recommended Posts

A reuşit careva să mai păstreze legăturile de când era copil? Viaţa te desparte mereu de colegi, de prieteni...

 

Voi aţi reuşit să mai păstraţi legăturile?

 

Eu sunt departe de toţi, dar pe unii îi mai revăd cam o dată la câteva luni.... Pe puţini dintre ei, e drept.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu sunt aproape de prietenii mei din copilarie si ne intalnim des.Cand ne vedem ne amuzam pe seama jocurilor periculoase pe care le faceam.

 

Vesp mi-ai adus aminte de copilarie..............cat de fericita a fost........ :flowers:

Share this post


Link to post
Share on other sites

eu am copilarit in bucuresti, iar vara la tara...ne-am mutat aici si mai aveam o prietena cu care tineam legatura la bucuresti, dar mi-a frant inima si prea mai vorbim...cei de la tara...hmmm...prea putini si neinsemnati...singura cu care am tinut legatura si care este cea mai buna prietena a mea este colega mea de banca din liceu...atat... :banned:

Edited by paradise

Share this post


Link to post
Share on other sites

am un bun prieten care am fost coleg de clasă cu el din clasa a 4 a până în a 10a cu care vorbesc de cel puţin o dată pe săptămână :)

cu ceilalti prieteni mai rar dar ţinem legătura

Share this post


Link to post
Share on other sites
eu in copilarie avea prieteni imaginari :lol: :lol: :lol: :lol:

ma rog...am si 2 prietene pe care le stiu dinainte sa ne nastem si cu care inca ma nteleg f bine.. :D:

 

Cum adica dinainte sa va nasteti???

Share this post


Link to post
Share on other sites

cand ma gandesc la copilarie si la cat de bine ma distram cu prietenii din cartier cad in vise :( ... mi-e dor de acele vremuri frumoase fara griji ... imi pare rau ca nu am mai tinut legatura cu ei

Share this post


Link to post
Share on other sites

cu prieteni de copilarie..is anii multi de atunci...

ma m-ai intilbnesc rar poate dupa ani si ani...fiecare si-a urmat steua lui

...uni spre tristetea mea au devenit stele.

Share this post


Link to post
Share on other sites

In memoriam...

 

Am ezitat mult inainte sa astern aceste randuri, nefiind foarte sigura daca e bine sau din contra. Eram trei fetite de la tara , impreuna in colbul ulitei , cu vitele la pascut, aplecate asupra buchiilor prea greu de descifrat fara niciun ajutor ...de cum ne sculam si pana apareau stelele, nedespartite. EA, era cea mai frumoasa dintre noi, inaltuta, blonda ca spicul , cu tot albastrul cerului in priviri, parul lung strans mereu c-o panglica neagra...mereu neagra. Vesela, cum numai copiii pot fi...Asa au trecut 17 ani. Cateluta, isteata micului nostru grup, s-a mutat in capitala, cu familia. Nu am mai revazut-o de atunci. Eu si cu frumusetea blonda, Venera, am suferit mult ...ne consolam insa cu gandul ca ne avem una pe alta, eram amandoua in acelasi oras, dar la licee diferite. Eu la camin, ea la gazda...destul de departe de caminul meu. Cum aveam o invoire dadeam fuga la ea...venea si ea des pe la mine. Era frumos...tineretea face ca totul in jur sa fie frumos si nimic sa nu-ti para prea greu.Pana intr-o zi... aveam invoire si, ca de obicei am alergat la ea...lume multa, tipete, politisti . Nu intelegeam nimic. Se otravise cu o substanta f. puternica sustrasa de la laboratorul de chimie. Atunci s-a terminat copilaria mea...a noastra. Prietenia doare ca si dragostea...da, doare.

Share this post


Link to post
Share on other sites
A reuşit careva să mai păstreze legăturile de când era copil? Viaţa te desparte mereu de colegi, de prieteni...

 

Voi aţi reuşit să mai păstraţi legăturile?

 

Eu sunt departe de toţi, dar pe unii îi mai revăd cam o dată la câteva luni.... Pe puţini dintre ei, e drept.

Marea majoritate a prietenilor mei din copilarie sunt in Timi ... cu o parte pastrez legatura, ne telefonam, vorbim pe mail si ne vedem o data pe an cand ajung eu acasa.

Mi-e tare dor de perioada aceea :family:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am avut o singura prietena in copilarie, prietena in sensul ca ne povesteam cate in luna si in stele,asa ma jucam cu destui copii, o sora daca as fi avut si nu as fi fost atat de apropiata cum am fost de ea. Dormeam impreuna, tot timpul il petreceam cu ea. Pastrez legatura cu ea, vorbim mereu pe mess si la telefon, si sufleteste face parte in continuare din viata mea. Este in Bucuresti, acolo lucreaza si nu se mai razgandeste, acolo ramane. Imi amintesc ca la inceput am acceptat cu greu plecarea ei, dar apoi s-a mai diminuat starea de dezamagire. Fiecare trebuie sa isi urmeze drumul in viata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am fost dintotdeauna o fire prietenoasa, lipicioasa si am ramas in cele mai bune relatii cu 99% dintre prietenii cu care am copilarit, alaturi de care am invatat si cei cu care am crescut. Din pacate, insa mintea ce o aveam in scoala generala si la liceu nu ne-a impins sa incercam sa consolidam la maxim relatiile si dupa terminarea fiecarui ciclu. Astfel, din colegii ce ii aveam in generala nu mai stiu nimic, iar din cei de la liceu am ramas aproape doar de 2 din 25 :(. Acum imi pare rau, atunci as fi reactionat altfel. In schimb, legat de serviciu, cred ca din fostii colegi ce i-am avut, tin legatura cu aproximativ 20 de persoane.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Prietena mea cea mai buna imi este prietena din prima zi de scoala din clasa intai. Asta inseamna vreo 24 de ani, ca am fost data prea devreme la scoala. :crazy: Si da, pastram legatura, ne auzim macar o data saptamanal si ne vedem de cateva ori pe an, cateodata petrecem concediile impreuna etc. Si mai am o prietena buna de vreo zece ani, tot asa, ne auzim des, de vazut mai putin des, dar ne vedem, insa situatia e putin altfel, pentru ca e ceva mai in varsta decat mine.

Edited by Yelle

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am avut si eu o "ce-a mai buna prietena", care m-a lasat din cauza plecarii mele in alta tara. A fost un gest urat din partea ei, deoarece trebuia sa constientizeze faptul ca plecasem doar pentru 2 luni jumate.

In ziua in care faceam 8 ani de prietenie s-a terminat tot.

 

Si sincer, ma bucur. A incercat sa mai ia legatura cu mine dar am respins-o. Au trecut doi ani, si deja nu o mai vad asa cum ar trebui. :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ne mor prietenii

 

Ne mor prietenii, ne mor,

Murim şi noi în moartea lor,

Că-ntârzie îngrozitor,

Într-una, primul ajutor

Chemat la patul tuturor.

Mereu, e de ales: or-or!

Se rupe aţa pe mosor,

Tuşesc segmentele-n motor,

Ne mor prietenii, ne mor,

Murim şi noi în moartea lor,

Şi amintirile ne dor,

Ne mor prietenii, ne mor.

 

Adrian Păunescu

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...

×
×
  • Create New...