Jump to content
Vesperala Forum
vesperala

Biografia Luceafarului

Recommended Posts

Adunam de peste tot date legate de viata lui Mihai Eminescu.

Share this post


Link to post
Share on other sites

“- Ce reprezintă Eminescu pentru Nichita Stănescu şi care e puntea prin care vă simţiţi legat de poezia sa?

- Eminescu? – e foarte greu să respiri după el, dar în clipa în care el ne-a devenit nouă tuturor respiraţie, va trebui ca noi înşine, la rândul nostru, să fim respiraţia nenăscuţilor. Eminescu este un aer pur, genuin, un aer curat”.

Nichita Stănescu

Share this post


Link to post
Share on other sites

Un prim pdf, referitor la familia Eminovici înainte de naşterea lui Eminescu.

Ce aduce în plus faţă de textul de mai sus? Imaginile ce însoţesc datele.

 

 

bio1.pdf

 

Copilăria lui Mihai Eminescu în imagini şi date.

 

bio2.pdf

 

Adolescenţa lui Eminescu

1864-1869

bio3.pdf

 

Studenţia 1869 - 1874

bio4.pdf

 

Bibliotecar, revizor şcolar, jurnalist 1874 - 1877

bio5.pdf

 

Eminescu jurnalist la Timpul

1877-1883

bio6.pdf

 

Ultimii ani de viaţă 1993 -1889

bio7.pdf

Share this post


Link to post
Share on other sites

Felicitari pentru uriasul efort de documentare pe care l-ai facut probabil de ani buni! E bine ca se gandeste cineva si la Poetul nepereche.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Felicitari pentru uriasul efort de documentare pe care l-ai facut probabil de ani buni! E bine ca se gandeste cineva si la Poetul nepereche.

doi ani şi câteva luni, câteva ore pe zi :)

în ultimele luni am primit des ajutorul lui Asimetric la căutarea imaginilor sau la confirmarea unor date ce nu erau în concordanţă :thanks:

 

Practic am "devorat" topicul.

Felicitari si multumiri.

Stiu, stiu, te miri. Sau nu. :lol:

Nu mă mir şi mă bucur. Cu mare plăcere :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fragmente din corespondenţa lui Mihai cu Creangă, Veronica Micle, Iacob Negruzzi şi chiar cu Gheorghe Eminovici, adunate de pe tot netul.

 

Cu siguranţă completarea acestei corespondenţe va dura mai mult timp decât biografia însăşi.

corespondenta.pdf

 

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Zilele astea public Biografia Luceafărului (e drept că va avea tiraj redus deocamdată) şi e o bucurie imensă după 3 ani de muncă.

Dl Janet Nică mi-a făcut un Cuvânt înainte emoţionant :blush-1:

Spicuiesc:

Mesajul cărţii este acela că Eminescu trebuie să fie cunoscut în amănunt, în clipa cea repede. Pe fundalul unui context istoric mustind de ambiguitate, deodată „un punct se mişcă”, devine prim-plan, apoi erou, mai apoi model exemplar şi, în cele din urmă, simbol. Este Mihai Eminescu! Început de lume! Coloana vertebrală a neamului românesc.

Nu avem de a face cu o biografie romanţată, plină de mistere şi intrigi, împletită cu igla narativităţii. Frapează laconismul informaţiei exacte, fără reverberaţii conotative. Enciclopedia simţirii este cioplită cu bisturiul întelectului până la ţăruşul denotativ al dicţionarului. [...]Un timp osos îşi etalează scheletul durativ, fără urmă de carne afectivă. Vedem în faţa ochilor un Eminescu desfrunzit de instincte, un soldat al idealului şi al purităţii. Anul, parafraful, evenimentul. Anul, paragraful, evenimentul. [...] Un instrument perfect pentru oamenii care nu au timp de alte timpuri. Fără zăbavă şi adăstare, fără intersecţii şi curbe, ritmul prinde viteză spre înnodământ şi deznodământ. Replică indirectă la „Învăţaţi limba franceză fără profesor”, „ Biografia Luceafărului” este un manual de învăţare rapidă a vieţii lui Eminescu. Tot fără profesor!

 

Mulţumesc. :rose:

Share this post


Link to post
Share on other sites
Zilele astea public Biografia Luceafărului (e drept că va avea tiraj redus deocamdată) şi e o bucurie imensă după 3 ani de muncă.

 

Felicitări, Vesperala!E o realizare minunată. :airkiss:

Edited by mesmerize

Share this post


Link to post
Share on other sites
Felicitări, Vesperala!E o realizare minunată. :airkiss:

mulţumesc frumos, chiar o simt ca pe o mare victorie :blush-1:

aşa va arăta:

BiografiaLuceafarului.doc

 

Poate într-o zi reuşesc să îi adaug şi partea a doua, album cu fotografii ale oamenilor pe care Eminescu i-a cunoscut, cu locurile pe unde a trecut. Eventual la o viitoare reeditare, voi face şi asta. Dar ce era mai important se realizează zilele acestea. :starry:

 

O muncă de vreo 3 ani şi mai bine are în sfârşit rezultatul dorit. Dar căutarea nu s-a sfârşit :) De fapt nu se va sfârşi niciodată, pentru mine.

 

Vesp :hug: , ma bucur foarte mult pentru tine. Cel mai probabil voi intra si eu in posesia unui exemplar. :bighug:
:bighug:

Share this post


Link to post
Share on other sites
iunie-iulie 1878 - Urmează vizita sa la Floreşti , Dolj, la Nicolae si Zoe Mândrea, vizită despre care aflăm din scrisori şi din relatările celor ce l-au vizitat (Vasile Conta şi Slavici). Pana la Filiasi, a calatorit cu trenul pe linia Bucuresti-Pitesti-Varciorova,cu o oprire la Craiova, unde-i viziteaza pe fratii Feraru, amici din perioada vieneza. La Filiasi era asteptat de Sandu Patru-administratorul mosiei Mandrea.

 

„Era numai el la conacul mosiei, singur, adeca in foarte buna societate“ (Slavici)

(În 1888 va zice amintindu-şi: „In peretele camerei mele era o crapatura adinca. Acum a fost astupata. Ce pacat, domnule Mândrea! In câte nopti de-a rindul n-am privit eu luna pe acolo“!)

Eminescu descrie locul impresionat: «Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, şes, dealuri, munţii în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încât să fiu Bodnărescu aş nenoroci poate Convorbirile cu amintiri de călătorie ale unui june. Dar numai grija asta n-o am, ci mă mărginesc a mulţumi zeilor îndeobşte şi d-lui Mândrea îndeosebi de îngăduirea unui colţ de pădure care-mi dă toane bune şi sănătate»(TS, IV, 152).

 

Traduce la Floreşti Eudoxiu Hurmuzachi, Fragmente zur Geschichte der Rumänen, tomul I, lucrare ce i-a fost încredinţată de Academia Română, în urma insistenţelor lui Theodor Rosetti.

1 iulie 1878 - Eminescu îi scrie de la Floreşti lui Gheorghe Feraru (Craiova) întrebând de fratele său, Matei.

13 iulie 1878 - Eminescu scrie prietenilor de la Timpul, Caraieli (? Caragiale) şi Ronetti-Roman ( 1853 - 1908)

«... veţi şti că tot mă ustură piciorul şi vă duc dorul şi vă trimit ciorilor în crucea hotarelor pentru că nu-mi scriţi»

Îşi dă adresa: „M. Eminescu, Filiaşi, Poste-restante”.

 

 

23 iulie 1878 - îi scrie lui Rosetti

 

Se spune că la Floreşti se îndrăgosteşte de fata preotul Dumitri Popescu din Bulbuceni, Elena, pe care o va descrie în Freamăt de codru.

Despre Elena îi povesteşte Mihai lui Slavici: "fata popii cea oacheşe, cu care vara a fost nespus de frumoasă, adică a trecut mai uşor".

 

august 1878 - revine în Bucureşti

 

legat de această vară, pesemne când a vizitat pe fraţii Feraru a mers şi la teatrul Teodorini (între Teatrul Naţional Marin Sorescu şi Mercur).

Aici se pare că a văzut piesa Monte Cristo; despre care a şi scris.

 

E un detaliu ce îmi scăpase. Pe un zid, o placă comemorativă mi-a atras atenţia că pe acolo păşise şi el. E prima dată când găsesc un detaliu despre trecerea lui Eminescu prin Craiova, de fapt.

post-1-1286221232_thumb.jpg

 

Am găsit apoi detalii:

 

La Craiova, Eminescu a vizionat piesa de teatru „Monte Cristo”, jucată la Teatrul Theodorini de o trupă sub egida Crucii Roşii, care strângea bani pentru răniţii din război. Eminescu scrie cronica de teatru, în care menţionează că spectatorii craioveni au ovaţionat minute în şir pe actori. Placa a fost amplasată pe strada Romul, vizavi de Primărie, unde a funcţionat Teatrul Theodorini, ars în 1927.

 

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Despre Mihai Eminescu

„O literatura trainica, in stare sa ne placa noua si sa fie originala pentru altii, nu se poate intemeia decat pe graiul viu al poporului, pe traditiile, obiceiurile si istoria lui, pe geniul lui.” (Mihai Eminescu)

 

 

Citate despre Mihai Eminescu

 

„Eminescu este un Beethoven al graiului romanesc.” (Tudor Arghezi)

“Intr-un fel, Eminescu e sfantul preocupat al ghiersului romanesc […]. Pentru pietatea noastra depasita, dimensiunile lui trec peste noi, sus si peste vazduhuri. Fiind foarte roman, Eminescu e universal.” (Tudor Arghezi)

„Versul intreg pare scris pe metal gros. Are ascutisurile si limba scobita, impusa de materialul gros.” (Tudor Arghezi)

„Pentru muzica lui Eminescu sunt potrivite muzica lui Berlioz si paleta lui Delacroix.” (Bernad Shaw)

„Era o frumusete! O figura clasica incadrata de niste plete mari negre; o frunte inalta si senina; niste ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru; un zambet bland si adanc melancolic. Avea aerul unui sfant tanar coborat dintr-o veche icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.” (Ion Luca Caragiale)

„Asa l-am cunoscut atuncea, asa a ramas pana in cele din urma momente bune: vesel si trist; comunicativ si ursuz; bland si aspru; multumindu-se cu nimica si nemultumit totdeauna de toate; aci de o abstinenta de pustnic, aci apoi lacom de placerile vietii; fugind de oameni si cautandu-i; nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o fata nervoasa. Ciudata amestecatura! – fericita pentru artist, nefericita pentru om!” (Ion Luca Caragiale)

“Eminescu este cel mai traditional poet, absorbind toate elementele si cele mai marunte ale literaturii antecedente.” (George Calinescu)

„Prin creatia sa, Mihai Eminescu ramane intr-adevar cel mai mare poet al neamului pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata poate pamantul romanesc.” (George Calinescu)

„Fara Eminescu, neamul nostru ar fi neinsemnat si aproape de dispretuit. Daca n-am fi avut pe Eminescu, trebuia sa ne dam demisia. Eminescu este scuza Romaniei”. (Emil Cioran)

“Eminescu […] a fost si ramane cea mai coplesitoare marturie despre forma inegalabila pe care o poate atinge geniul creator romanesc atunci cand se alimenteaza din adancimile fertile si insondabile ale unui fond autentic.” (Stefan Augustin Doinas)

„Ce inseamna pentru noi toti, poezia, literatura si gandirea politica a lui Eminescu, o stim si ar fi zadarnic s-o amintim inca o data. Tot ce s-a creat dupa el, de la Nicolae Iorga si Tudor Arghezi pana la Vasile Parvan, Nae Ionescu si Lucian Blaga, poarta pecetea geniului sau macar a limbii eminesciene. Rareori un neam intreg s-a regasit intr-un poet cu atata spontaineitate si atata fervoare cu care neamul romanesc s-a regasit in opera lui Eminescu. Il iubim cu toti pe Creanga, il admiram pe Hasdeu, invatam sa scriem de la Odobescu, il respectam pe Titu Maiorescu si anevoie putem lasa sa treaca mult timp fara sa-l recitim pe Caragiale. Dar Eminescu este, pentru fiecare din noi, altceva. El ne-a relevat alte zari si ne-a facut sa cunoastem altfel de lacrimi.” (Mircea Eliade)

“El si numai el, ne-a ajutat sa intelegem bataia inimii. El ne-a luminat intelesul si bucuria nenorocului de a fi roman.” (Mircea Eliade)

“Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru si cel mai stralucit geniu pe care l-a zamislit pamantul, apele si cerul romanesc. El este, intr-un anumit fel, intruparea insasi a acestui cer si a acestui pamant, cu toate frumusetile, durerile si nadejdile crescute din ele. Noi cei de aici, rupti de pamant si de neam, regasim in tot ce-am lasat in urma, de la vazduhul muntilor nostri si de la melancolia marii noastre, pana la cerul noptii romanesti si teiul inflorit al copilariei noastre. Recitindu-l pe Eminescu, ne reintoarcemm ca intr-un dulce somn, la noi acasa.” (Mircea Eliade)

„Eminescu este incercat de gandul Mortii, dar si de speranta reintegrarii in Natura-Mama. Asteapta aceasta intoarcere in Cosmos ca pe o beatitudine finala.” (Mircea Eliade)

„Eminescu e intruparea literara a constiintei romanesti, una si nedespartita.” (Nicolae Iorga)

„Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti.” (Titu Maiorescu)

„Iubirea eminesciana este deopotriva cu a lui Tristan in drama lui Wagner. Un fir indoliat se intreteste cu bucuriile ei. Voluptatea se asociaza cu durerea, incat dulcea jale sau farmecul dureros fac parte dintre expresiile eminesciene cele mai tipice. Si poate ca tocmai acum, cand o doreste mai putin, poezia lui Eminescu atinge sensurile ei metafizice cele mai grave. In experienta iubirii a intuit Eminescu mai limpede resortul cel mai adanc al vietii, dorul nemarginit, dar si zadarniciile acestuia. Ceea ce s-a numit pesimismul eminescian este mai cu seama desteptarea brusca, in neampacata lumina conceptuala, a omului care a dus pana la capat experienta iubirii.” (Tudor Vianu)

Share this post


Link to post
Share on other sites

"Când veţi fi în restrişte şi indoială, când veţi avea suferinţă şi boală, necaz sau bucurie, aprindeţi o lumânare, o singură lumânare şi pentru sufletul lui Mihai Eminescu.”

Zoe Dumitrescu Busulenga

Share this post


Link to post
Share on other sites

o revelatie

 

Lucafarul sau Lucifer... o asemnare de cuvinte. sau de ce nu un inteles ascuns a unui poem , capadopera a poeziei lumii? Citind versurile din alt unghi, uitand de a ridica in slavi, sau teama de a nu fii ignorat de gloata... putem gasi adevarul vietii in esenta randurilor rimate ale poeziei amintite :cafea:

Share this post


Link to post
Share on other sites

http://arhivadegeografie.wordpress.com/201...rasul-magurele/

 

Parcul Otetelesanu (al Institutului de Fizica), aflat imediat la sud de conac, se remarca prin gradul impresionant de impadurire, dar si prin alte monumente istorice: Altarul din parc, lacul (transformat in piscina dupa 1945) si bustul lui Mihai Eminescu, sculptat de Mihai Onofrei in anii ’50. Semnificatia istorica a parcului este definita chiar prin legatura cu poetul Mihai Eminescu. Astfel, din insemnarile scriitorului Ioan Slavici, prieten bun cu Eminescu, aflam ca cei doi ar fi poposit deseori la conac, fiind invitati de marca ai lui Otetelesanu. Domeniul Otetelesanu ar fi reprezentat principala sursa de inspiratie pentru Scrisoarea a IV-a, “castelul singuratic, oglindindu-se in lacuri” fiind chiar conacul, reflectat in micul lac amenajat in zona mai coborata a mosiei, alimentat pe-atunci din izvoare naturale.

 

E şi o statuie în parcul respectiv.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Celebrul Titu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între anii 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului și „piatra de fundament“ pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici.

În timpul șederii familiei sale la Viena, Titu Maiorescu urmează cursurile Academiei Tereziene. În această perioadă începe redactarea „Însemnărilor zilnice“ în 42 de caiete pe care le va continua până la sfârșitul vieții și care constituie o prețioasă sursă de cunoaștere a omului Maiorescu si a epocii in care a trait.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Acest Cantec caracudesc,scris inca de pe vremea cand Eminescu se afla la Iasi si participa la sedintele Junimii a fost, pe cat se pare, elementul declansator al urii si prigonirii lui Eminescu din ultimii 6 ani din viata.

Asa spun anumite voci. Cat adevar sa fie?

 

 

Cantecul caracudesc

 

Era odat'-abia-i un an-

 

Cand Tit era puternic,

 

Si Vau,Vau,Vau cel sarlatan

 

Era smerit,cucernic.

 

Dar ah acum-sarmanul Tit-

 

La Vacaresti el e menit:

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

 

 

 

Si-atunci cand mare Tit era

 

Slavita caracuda,

 

La Trei- Sfertite conacea,

 

Lipsida de orice truda;

 

Dar ah!sarmana caracuda-acum

 

Cu traista caliceste-n drum:

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

 

 

 

Porunca de surghiun s-aman

 

Samson nu vra s-asculte,

 

Dar iata vine Petrovan

 

Din Bolgrad cu insulte,

 

Si lui Samson i-a zis:sictir!

 

Caci eu sub Tit am fost martir!

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

 

 

 

Iar Bodnarachi desperat

 

Luat-a traista-n spate

 

Si-n lumea larg-a alergat

 

Pan'dat-a de Sirete,

 

Dar pentru el loc de popas

 

In lumea asta n-a ramas:

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

 

 

 

Ca jidovul ratacitor,

 

A dat de mii de chinuri

 

Si pe la Chit alegator

 

Cu lirice suspinuri;

 

Dar vai de el cum au ramas!

 

Vau,Vau si Chit si toti l-au ras:

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

 

 

 

Atunci Samson in jamantan

 

La Iasi se-ntoarce iara,

 

Sa-si faca traiul cel sarman

 

Cu vai si cu ocara

 

Si iata lucru neauzit,

 

El intr-o zi ce ne-a grait!

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

 

 

 

,,Cei de pe urma pantaloni

 

I-am dusu-i la racoare

 

Si-mi zise Itic Solomon,

 

Ca-s rupti intre picioare,

 

Dar eu i-am declarat formal

 

Ca asta-i lucru natural:''

 

-O!Jerum,Jerum,Jerum,

 

-O!quae mutatio rerum!

Share this post


Link to post
Share on other sites

"Câteva amintiri literaturizate, scrisori, adnotări de cărţi ce răzleţesc informaţia ce înaintează cu greu." Augustin Z. N. Pop despre dificultatea de a aduna la un loc detaliile unor perioade din viaţa lui Eminescu. Chiar nu văzusem nicăieri exprimată această frustrare pe care eu o resimt zilnic: cum să deosebeşti realitatea de greşeli si mistificări ale acestei biografii? Cum să cerni totul aşa încât să nu ajungi să răspândeşti tu însuţi ceva fals?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...

×
×
  • Create New...