Mihai LEONTE Posted March 16, 2009 Author Report Share Posted March 16, 2009 IUBITA MEA Iubita mea, m-ai îmbătat Ca aroma vinului de Busuioacă, Acum, cu dulce sărutat, Alintă-mă şi o să-mi treacă. Ca viţa fragedă m-ai încorsetat Îmbrăţişarea ta cum să nu-mi placă? Când toate farmecele s-au dezlegat La mine, iubirea să se-ntoarcă. Iubita mea n-am obosit Gândindu-mă la tine, Dar mă simt mai fericit, De viaţa clipele-mi sunt pline. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted March 29, 2009 Author Report Share Posted March 29, 2009 UN PREMIU . . . acrostih Lucrând în mină zi şi noapte Eşti uneori, desigur, obosit. Odihna pentru orele lucrate, Normal, un premiu fericit. Te bucuri sincer în tăcere, E şi firesc dac-ai muncit. Munca, fiind, suprema plăcere, Imprimându-ţi un sec inedit. Hărnicia adusă aici cu greutate Arzând în veacul noilor idei Inspirând încă o temeritate, Lăsându-i viaţa unei noi idei. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted April 28, 2009 Author Report Share Posted April 28, 2009 AM CULES . . . Am cules salbă de stele Pentru tine nestemată Să fii tot mai minunată, Cu şiragul de mărgele. Văzând cerul înstelat, În a nopţii strălucire Din priviri m-ai captivat, Oferindu-mi doar iubire. Îţi mulţumesc Tată Ceresc Că m-ai făcut aşa de fericit Am zis că n-o să mai iubesc, Şi totuşi iubirea a venit. Cu chip frumos, de nedescris, Această stea m-a fermecat Cum nu credeam în nici un vis, Dar iată că-i adevărat. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted May 14, 2009 Author Report Share Posted May 14, 2009 LIMPEZIRE . . . Când mă gândesc la trecerea vieţii Nu-mi cenzurez diverse amintiri Din anii impulsivi ai tinereţii, Plini de muncă, dar şi de iubiri. Revin trecute, multe întâmplări Cu hazul sau cu tristeţea lor Dar şi câte alte contemplări Care mă purtau în viitor. Acum când viitorul e prezent, Ţi-aduci aminte pronosticul tău, Dacă a fost sau nu eveniment A devenit realitate, nu-ţi pare rău. Un covor albastru plin de stele Este cerul fără de sfârşit Nu te mai caut printre ele Căci pe pământ eu te-am găsit. În suflet mi-ai pătruns, surpriză Şi te-am păstrat cu inocenţă Nu ştiu de cine ai fost trimisă Dar sunt fericit cu a ta prezenţă. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted May 21, 2009 Author Report Share Posted May 21, 2009 NOSTALGIE … . Stau ore-ntregi şi mă gândesc La tine, la chipul tău fermecător, De la gânduri mereu mă hrănesc, Hrana necesară unui visător. Aş vrea să fiu pictor, compozitor, poet Să te pot prinde în diverse ipostaze Într-un stil cât de concret Aureolată de mii şi mii de raze. Nu găsesc declaraţii, cuvinte potrivite Pentru ca tu să fi mai fericită, Am lăsat în urmă multe flori strivite Şi am venit spre tine cu inima topită. Nu găsesc în univers, pe pământ, Cu cine să te-asemăn mai bine, Nu găsesc cel mai frumos cuvânt Care să-l rostesc pentru tine. Caut versul cel mai frumos Să-l aştern pe acest caiet, Caut ritmul cel mai melodios Să ţi-l transmit în mod direct. Nu ştiu ce aş putea să-ţi dăruiesc… Să simt că tu eşti tot ce-i mai înalt, Că într-adevăr în suflet te iubesc Da, nu sunt cuvinte spuse în neant. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted May 30, 2009 Author Report Share Posted May 30, 2009 AM AVUT . . . Cunoscându-te pe tine Am avut mare noroc Zilele îmi sunt mai pline De singurătate nu e loc Cum să te înţeleg iubire Eşti mult prea cuprinzătoare Depăşind orice închipuire Te-am transpus în Carul Mare. Cum aş putea să definesc Ceea ce simt eu pentru tine Sintagma veche „TE IUBESC” Are cuvinte prea puţine. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted June 13, 2009 Author Report Share Posted June 13, 2009 SPUNE-MI DE CE? Spune-mi de ce oare, Tu, steaua mea, Din Carul Mare, Nu vrei să fi tot stea? Stelele ce sunt pe cer Vor fi în continuare Ca şi aceea care o prefer Va fi acolo-n Carul Mare. Nu pot merge-n infinit Nici n-am cum să fac Totul are un sfârşit, De aceea, iată, tac. În locul meu altcineva Va scrie poate, iar un vers Pentru că persoana ta Eternă fi va-n univers. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted June 20, 2009 Author Report Share Posted June 20, 2009 CUVINTELE … Mai întâi a fost cuvântul, Rostit de însuşi Creatorul, Astfel s-a născut Pământul, Lumea noastră, viitorul… Printre lucrurile sfinte, Şi credinţa-n Dumnezeu, Am şi lucrul cu cuvinte, Folosite-n scrisul meu. Te întrebi puţin contrariat Ca un aer cam fierbinte Cine? Ce s-a mai schimbat Doar folosul de cuvinte. Mulţi se-mbată de cuvinte Spuse la un oarecare semn, Folosite mai-nainte Elegii al limbilor de lemn. Cuvinte, cuvinte Nişte simple elemente Puse sigur înainte Întâmplări, evenimente. Reşiţa 16 februarie 2001 Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted June 25, 2009 Author Report Share Posted June 25, 2009 MĂ ÎNTREBI ?! Mă întrebi ce va mai fi Crezi că-ţi pot răspunde? În viitor eu pot privi, Dar nu ştiu până unde. E uşor să dai verdicte Când nimic nu e concret Visând la clipe fericite Uităm că nimeni nu-i perfect. Fiind un om de rând Cu o biografie oarecare, Nu mă voi uita plângând Înspre Carul Mare. Ce distinsă eşti aşa În curatele-ţi vesminte Vei rămâne tot o stea Neschimbată în cuvinte. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted April 18, 2010 Author Report Share Posted April 18, 2010 GÂNDURI, GÂNDURI Gânduri, gânduri inocente, Aleargă-n pâlcuri, dispersate, Şi nu sunt indiferente, Când spre tine-s îndreptate. Doamne, cum mă mai gândesc La tine, zeiţă pământească, Nu ştiu cum să îndrăznesc, Gândurile să te găsească. Va veni şi ziua-n care Vom fi iarăşi împreună Nu cred că voi fi în stare, Să te strâng puţin de mână. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted April 24, 2010 Author Report Share Posted April 24, 2010 AM DĂLTUIT Am dăltuit în versul meu, Imaginea frumos creată, Rămasă în suflet mereu, Pe care n-o uit niciodată. Nu voi uita acele mângâieri Primite de la tine-n dar Le aştept şi azi, ca ieri Depuse pe al dragostei altar. Cum să uit calda-ţi privire, Care sincer m-a uimit? Aducând imensa fericire Pe care tu mi-ai dăruit. Însetat de a ta fiinţă, Buzele mi s-au uscat, Dar cu veşnică credinţă, Ochii tăi nu i-am uitat. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted May 3, 2010 Author Report Share Posted May 3, 2010 CÂND ARDE DORUL Când arde dorul poţi să spui, Cât ţi-e de greu? Aştepţi, Dar n-ai cui spune, nimănui Nu-i pasă. Nu-i pasă tot repeţi. Timpul trece foarte greu. Te uiţi la poza din album, Întrebi, de ce doar eu, Mai iubesc? Nu sunt nebun ? Cu toate astea, încă speri, Să fie totul foarte bine, Că fiinţa care o preferi, Va fi vreodată lângă tine. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted May 9, 2010 Author Report Share Posted May 9, 2010 POETUL A MURIT FRUMOS … . Poetul a murit frumos, Ducându-se la stele, Căci n-a vrut să coboare jos, Nici una dintre ele. Acum privind în jos la noi, Gânditor la zbaterile noastre, Zicând: Am fost şi eu ca voi, Şi iată, mă aflu printre astre. V-aştept căci veţi veni Urmându-vă desigur mersul, Şi atunci când veţi şi osteni, Vă veţi închide universul. 20 aprilie 2001 Moldova Veche Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted May 19, 2010 Author Report Share Posted May 19, 2010 NU RENUNŢ ! Doamne, cât eşti tu de mare! Desigur, o să mă-nţelegi, Căci nu mai vreau în resemnare, Să mai trăiesc zile întregi. Cui ar folosi această renunţare? Ce mi-ar distruge un destin, Ar însemna o condamnare, Şi asta nu ar fi puţin. Cum am luptat voi mai lupta, Aşa am învăţat, să lupt mereu. Căci nu-nţeleg a renunţa, Nici nu încerc, mi-e foarte greu. 01 mai 2001 Moldova Veche Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted July 21, 2010 Author Report Share Posted July 21, 2010 UNDE EŞTI VIAŢĂ ? Unde eşti tu viaţă, Prin care am trecut? Întrebarea e isteaţă, Iar răspunsul e ştiut. Viaţa care a-nceput, Tu nu ştiai ce este, Atunci cândva demult, Credeai că e poveste. Acum bătrân fiind, Când ai văzut ce-a fost Observi că doar trăind, Viaţa are rost. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted September 21, 2010 Author Report Share Posted September 21, 2010 File de jurnal Sunt aniversări dar şi comemorări. Citeşti şi zici „Mulţi ani trăiască” pentru cei vii. Un Dumnezeu să-i ierte pentru cei trecuţi. Păstraţi-le mormântul în sufletele voastre. Nu veţi avea nimic de pierdut. Vă va întări eterna amintire căci viaţa este viaţă, iar moartea ne îngheaţă Oare! M-am trezit târziu la viaţă dintr-un somn mult prea adânc. După naşterea oficială, am trecut de mult prin şcoală şi cartea de muncă mi-e plină de ani şi totuşi parcă mai sunt copil. Acum învăţ încă din abecedare, căci sunt încă la antici, pe care îi găsesc: Aristotel, Platon, Seneca. Doamne! De unde ştiau ei ce e în lume? Ne întrebăm, dar tot de la ei învăţăm. Lume multă, gălăgie. S-a deschis o pizzerie. Lume multă, furnicar, s-a deschis un cafe-bar. Vrei să cumperi un ziar, stai la coadă. La impozit când plăteşti, „lumea asta-i tare şoadă”, stai la coadă. Dar ce? Coada asta-i de mâncare, de-i atâta înghesuială? Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted September 29, 2010 Author Report Share Posted September 29, 2010 Am mai scris vreo două rânduri, iarăşi am căzut pe gânduri, consemnez iar în jurnal, câte un fapt comun, banal. Căci de lucruri serioase lumea nu mai vrea să ştie să audă căci la toate este surdă. Am trecut şi iar vom trece şi prin anotimpul rece. Stai în casă, la căldură, dacă ai, dacă nu mai bei un ceai să te ardă pe la gură şi îţi faci astfel căldură. Vine pensia cu indexarea şi mă mir că e mai mică. Cum? Că ea pare aşa mare, dar nu-i bună de nimic. Nu mai ei, domnii cei mari, iau salarii în dolari, însă noi aceştia mici, nu luăm nici firfirici. Tot aduni la cheltuieli, la venituri câte un pic, ce-a fost azi şi ce-a fost ieri, mâine nu mai e nimic. Uite aşa trăieşti intens cu cartofi şi cu gulii, într-o zi senină poate, vei pleca dintre cei vii. Multe anunţuri funerare. Un şir întreg de nume, trece lumea prin ziare, şi ziarele prin lume. Trec anotimpuri în curgere normală de la iarnă pân’la toamnă şi ajungem iar în iarnă. Cursul vremii nu se schimbă, ploi mai sunt tot mai puţine, mai e secetă, zăpadă, stă o grindină să cadă, toate trec ca un şuvoi, peste noi. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted October 19, 2010 Author Report Share Posted October 19, 2010 Scrisori deschise, După lectura versurilor din caietul „Reverii adverse”, am constatat că Mihai Leonte cu toate că a creat noi poezii, nu şi-a schimbat stilul. Menţinerea vechiului stil este o consecvenţă firească, căci poetul nu ţine cu orice preţ să devină brusc … modernist. Poezia nu este un obiect, ci o stare de graţie, o vibraţie proprie fiecărui poet, care trebuie să fie citit şi înţeles ca individualitate, nu neapărat prin raportare şi comparaţie cu alţii. Sensibil, sincer şi vibrând cu blândeţe, duioşie şi înţelegere la evenimentele vieţii, Mihai Leonte, poetul continuă să se emoţioneze şi să activeze pe plan social, fiind demn de o înaltă stimă. Domnule Leonte, dacă simţiţi îndemnul lăuntric de a vă exprima în versuri, nu vă reţineţi, indiferent de opiniile altora. Cu preţuire, profesor Claudiu Vodă Preşedintele Asociaţiei Amatorilor de Ştiinţă şi Cultură din România Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted March 10, 2011 Author Report Share Posted March 10, 2011 Mult stimate prieten Mihai LEONTE Vă mulţumesc mult pentru volumul „ Reverii Adverse”, care mi-a adus multă bucurie prin varietatea ideilor abordate cât şi prin profunzimea gândirii omului care a poetizat munca grea a minerilor, realizând buchete de cristale literare acolo unde alţii nu văd decât suferinţă şi durere. Vă admir sincer şi doresc să ne dăruiţi nouă care ştim să apreciem eforturile minerilor care aduc lumină din negura cea mai profundă a adâncurilor. Constantin GRUESCU – născut 12 aprilie 1924. Tehnician geolog miner – colecţionar flori de mină. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted December 2, 2011 Author Report Share Posted December 2, 2011 Stimate prieten Mihai LEONTE Mihai LEONTE are o sensibilitate aparte, care îmbină în mod miraculos spiritul oniric cu cel realist. Dar aşa cum nuferii albi imaculaţi îşi trag seva din adâncul mlaştinilor, tot la fel şi spiritele sensibile se înalţă deasupra mediului în care se află. Stilul aparent uşor trădează o profunzime de sensuri, dar ceea ce e foarte important este originalitatea poeziei dumneavoastră care e definitorie, lucru care nu-i deloc uşor. Vă felicit şi vă asigur de aprecierile mele sincere. Profesor Ion MIU – Malmo – Suedia Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted July 7, 2012 Author Report Share Posted July 7, 2012 Mihai LEONTE - ,,În căutarea poeziei” „Caut adâncimea,/ Ca pe o hrană necesară, scrie Mihai LEONTE în placheta „ALB – NEGRU”, apărută în 1999. Versuri calde, centrate pe sentimentul dragostei eterne găsim şi în poemul „UITĂ”: „Uită ultimul sărut/ Şi pe primul uită/ Să rămân necunoscut/ Fii tu cunoscută!”. De la poeme ocazionale – vezi poemul „ELOGIU” la conştientizarea scrisului din „OPTIMISM”: „Când plânge inima-n durere,/ Şi o cuprinde o vrajă amară şi adâncă,/ Caută-ţi o altă putere/ Şi printre suspine tu cântă!”. Mihai LEONTE este într-o permanentă strădanie de transpunere în vers a emoţiei în faţa vieţii. Iar pentru Mihai LEONTE poezia este dragoste. Iată un catren reuşit din poemul „EVRIKA! Te-am descoperit.”: ”Alergam prin spaţii nesfârşite,/ Nomad. Cu gândul cam nehotărât/ Aleile din cale-mi de ierburi năpădite/ Mă-nfiorau şi totuşi te-am găsit”. În versurile următoare un autoportret – vezi poemul „LĂSAŢI-MĂ”: „Nu mă căutaţi în sonore ipostaze/ Nici pe culmea înaltelor gândiri/ Nu mă pierd niciodată-n miraje/ Doar câteodată-n roze amintiri.” – am citat din placheta „NOSTALGII” apărută la Moldova Nouă în 19 – ianuarie – 2000. Cel mai reuşit poem al plachetei mi se pare a fi „NIHIL NOVE” din care voi cita integral prima strofă: „Nimic nou. Nici vechituri nu-mi scrii/ De ce să te mai oboseşti zadarnic?/ În orele nopţii de toamnă târzii/ Adormi în pace. Să nu-mi scrii!”. Adâncind căutarea întru poezie în poemul „ O SPUN DESCHIS” Mihai LEONTE, identifică în fapt poezia cu fiinţa iubită „Te văd întruchipată în tot ce e frumos/ În fulgi de nea, în mari poeme/ Iar sângele în vene tresaltă furtunos/ Când oare gândul va înceta ca să te cheme?”. Apropiat de natură Mihai LEONTE se emoţionează în faţa muntelui. În poemul „ VÂRFUL MUNTELUI” iarăşi găsim versuri demne de citare: „Câte inimi ai tu în piept/ De îţi aud o vâlvătaie de bătăi?/ De ce îţi ridici vârful drept/ Ameninţător peste văi?”. După cum vedeţi în locul unor elogii cu nuanţă festivistă, acum când poetul împlineşte o frumoasă vârstă a senectuţii, am preferat o recitire a poemelor mai reuşite, cum şi sincera sugestie de a încerca să se exprime în vers liber (alb) şi de a se grupa în jurul selecţiei pe care cu drag am făcut-o din ceea ce am citit până acum. Poezia este, ceea ce este, plus ceea ce va fi. Nivelele la care fiinţa umană o întâlneşte sunt diferite „chipurile” poeziei sunt iarăşi diferite. Dar atunci când un om la 60 de ani are frumoasa nebunie de a crede în „frumoasa fără corp” (poezia) şi ea, poezia îl ajută să existe, cel puţin funcţia de chatarsis a scrierii de vers se împlineşte. Şi nu este puţin. Încheind scurta-mi „scrisoare”, IO, Ion CHICHERE îi doresc lui Mihai LEONTE, „LA MULŢI ANI!”. Ion CHICHERE – REŞIŢA – 18 -19 Ianuarie 2001. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted December 11, 2012 Author Report Share Posted December 11, 2012 STIMATE DOMNULE Mihai LEONTE Confirm primirea volumului dvs. de poezii „Valenţe medii”, versuri ce m-au încântat prin sensibilitatea metaforei şi pasionanta abordare tematică a iubirii ca izvor al înţelegerii între oameni. Vă mulţumesc pentru frumoasa dedicaţie şi vă urez ca Praznicul Naşterii Domnului nostru Isus Hristos să vă aducă dumneavoastră şi întregii familii, multă sănătate, împlinirea multor dorinţe, ani îndelungaţi, iar sărbătoarea Anului Nou să vă găsească fericiţi şi încrezători într-un viitor mai bun, să vă aducă liniştea sufletească şi prosperitatea atât de mult aşteptate într-o Românie Mare aşa cum şi-au dorit strămoşii noştri. Sărbători fericite şi La mulţi Ani. Dr. Ec. Gheorghe FUNAR Primar al municipiului Cluj – Napoca. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted February 24, 2013 Author Report Share Posted February 24, 2013 Domnule Mihai LEONTE, Să te ţină Dumnezeu tot aşa, să scrii mereu, să ai realizări pe măsura strădaniilor tale, să ai bucuria faptelor împlinite şi să nu cobori ştacheta, ci din contră, mai înalţ-o cât poţi mai sus. Se pare că ai intuit bine adevăratul sens al vieţii, prin motivaţia faptelor”. Gheorghe ANDREI – Vicepreşedinte Uniunea Generală a Pensionarilor din ROMÂNIA. Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Mihai LEONTE Posted August 5, 2013 Author Report Share Posted August 5, 2013 Stimate domnule LEONTE, Nu am reuşit să vă trimit un material amplu dar vă voi scrie câteva rânduri. În primul rând vreau să vă spun că vă admir curajul de a aşterne pe hârtie, gândurile, amintirile şi pasiunile dumneavoastră, mai ales într-o formă aşa de pretenţioasă cum este poezia. Trebuie să recunoşteam că poezia este forma cea mai delicată, dar şi mai solicitantă, prin care un om îşi poate exprima în mod direct sentimentele, gândurile, fără, a apela la intermediari. Dintre poeziile dumneavoastră mi-a rămas întipărită în minte cea cu numele „Edenul copilăriei” în care evocaţi plaiurile plaiurile copilăriei, satul natal. Mi-a rămas în memorie pentru că acele meleaguri au fost şi pentru mine „edenul copilăriei”. Deşi m-am născut, trăit şi învăţat într-un oraş mare, BACĂUL, aşteptăm cu nerăbdare vacanţele pentru a merge la bunici, la Petia. Am colindat, la rândul meu locuri ca, Groapa, Halmul, Dealul lui Vodă, Buna şi altele. Ce aş putea să vă mai spun. Vă admir viaţa şi puterea de a merge mai departe, chiar şi la vârsta la care majoritatea oamenilor nu vor decât să se odihnească sau să călătorească sau pur şi simplu să stea cu familia, cu nepoţii. Continuaţi tot aşa. Cu respect şi consideraţie a dumneavoastră corespondentă, Mihaela MURARIU, Profesor de Limba Română La Colegiul Agricol FĂLTICENI Quote Link to comment Share on other sites More sharing options...
Recommended Posts
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.