Jump to content
Vesperala Forum

Mihai LEONTE

Membru de onoare
  • Posts

    673
  • Joined

  • Last visited

Posts posted by Mihai LEONTE

  1. PAHARUL VIEŢII,

     

    Dar iată anii au trecut,

    Păru-i nins şi-i mai puţin

    Ne amintim ce-a fost demult

    Şi-n tinereţe revenim.

     

    Luptându-te din val în val

    Încă din anii tinereţii,

    Vezi în cupa de cristal

    Umplându-se paharul vieţii.

     

    Vin din urmă ani trecuţi

    Sar trepte mari spre înălţimi,

    Sfioşi la început, ca şi recruţi,

    Puţin câte puţin devin mulţimi.

     

    Ajungând în vârf de piramide

    Modelând un vârf ne precizat,

    Întorcând apoi clepsidre

    Cu un nisip nemăsurat.

     

  2. Volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011 este tipărit

     

    Am reuşit să tipărim cel de al şaselea volum antologic al poeţilor de pe NET iniţiat de poetul Mihai LEONTE în anul 2006.

    În noul volum se regăsesc următorii debutanţi editorial absolut; Maria CIOBOTARIU din Braşov, Ovidiu DONISĂ din Suceava, Sabina Violeta LAZĂR din Paşcani, Mihăiţă TALPALARU din Miroslava Iaşi şi Marcel VIŞA din Alba Iulia.

    Dintre veterani trebui să amintesc pe Valeriu CERCEL din Hamilton Canada şi Mihai LEONTE din Moldova Nouă, participanţi la toate cele şase volume. Dar mai sunt şi autori care au participat la volumele anterioare; Aristiţa BUCIU-STOIAN şi Dănuţ DEŞLIU din Drobeta Turnu Severin, Floarea CĂRBUNE din Constanţa, Luminiţa CIURARU din Roman, Ioana DOBRE şi Crăiţa MOROIENI din Bucureşti, Silvia Simona BODEA şi Valeria TAMAŞ din Timişoara care se regăsesc şi în noul volum AMINTIRILE VIEŢII 2011.

    Din acest volum fac parte următorii membri ai Ligii Scriitorilor din România; Aristiţa BUCIU-STOIAN, Floarea CĂRBUNE, Dănuţ DEŞLIU, Mihai LEONTE, Sorin OLARIU.

    Personal aduc multe mulţumiri editurii Brumar din Timişoara pentru implicarea în acest proiect destul de vast, cu multe probleme de organizare în mod special.

    Mulţumesc pictorului Mihai CĂTRUNA pentru acceptul de a folosi pictura sa pentru copertă.

  3. EŞTI STEAUA MEA

     

    Pe firmamentul lumii eşti o stea,

    Ai aprins flacăra vieţii pe pământ,

    Poeţii nu vor înceta a te cânta,

    Tu emani prin tine tot ce e sfânt.

     

    Venită din grădina biblică Eden,

    Oferindu-ne fiecăruia un măr,

    Rămâi mereu cântec şi refren,

    Universul tău nu are număr.

     

    Vei arde în timp, flacără vie,

    Purtând în tine a vieţii scânteie,

    Plină de graţii, spre veşnicie,

    Te vom cânta eternă femeie.

     

    În timp nu îţi vei schimba destinul,

    Vei rămâne a vieţii regină,

    Vei şti să gestionezi preaplinul,

    Regăsindu-te de-a pururi: DIVINĂ.

     

     

  4. DISPARIŢIE

     

    Unde sunt cuvintele frumoase?

    Dar unde eşti să ţi le ofer?

    Relaţiile noastre foarte serioase

    Uneori mă lasă mai stingher.

     

    Am să ţes în jurul tău regrete

    Le voi împleti cu salbe de dureri,

    De buzele tale îmi e atât de sete

    Dar unde eşti să mi le oferi?

     

    Visătoare clipe în tăcere trec,

    Timpul tot mai monoton se scurge

    Doar în natură pot să-mi reculeg

    Liniştea ce printre ierburi fuge.

     

    Lăsaţi-mă în plină singurătate

    Trist nu voi fi, doar gânditor

    Voi fi mai mult în libertate

    Mă voi lăsa să fiu cuprind uşor.

     

    Valea Călugărească, 16 martie 1966

     

  5. DOUĂ EMISFERE

     

    Suntem două emisfere,

    De sensuri contrarii,

    Energii noi să transfere,

    Fără alte comentarii,

     

    Nu facem nicicum economii,

    Nici nu prea avem reţineri,

    Ne prindem în jocuri de copii,

    Redevenind iarăşi tineri.

     

    Nu vrem să facem simulări,

    În lumea imensă, virtuală,

    Ne pierdem în multe sărutări,

    Ca elevii inocenţi de şcoală.

     

    Totul în timp se scurge,

    Nu ştiu când trece cu tine,

    Doar iubirea poate să alunge,

    Infuzia altor persoane străine.

     

  6. CASA PĂRINTEASCĂ.

     

    Casa din lut bătut cu pleavă,

    Acoperită cu draniţă de brad,

    Grădina cu meri şi cu otavă,

    Unde mă-ntorceam cu drag.

     

    Ochii blânzi ai mamei nu erau,

    Trecuţi demult în nefiinţă,

    Eu totuşi îi vedeam mereu,

    Şi îi purtam în conştiinţă.

     

    Fântâna din larga ogradă,

    Săpată de nu ştiu care bunic,

    Este aproape de livadă,

    O ştiam de când eram mic.

     

    ***********

     

    Iată că din florile fragede cu rădăcini în pământul hleios al CIOFULUI, o văgăună plină totuşi de viaţă, una a reuşit să dea mireasma binecuvântată a poeziei, aceasta fiind Mihai LEONTE, fiu al satului PETIA.

    Vasile DONISĂ

    Preot - Botoşani.

     

  7. DRAGA MEA

     

    Tu nu eşti Venus din Millo

    Dar pentru mine eşti o stea,

    Cândva îţi spuneam: copilo!

    Şi astăzi te strig, tot aşa.

     

    Mă priveşti cu ochii-ţi căprui

    Şi îmi zâmbeşti cu drag,

    Cuvinte blânde îmi spui,

    Tu ştii că astea îmi plac.

     

    Te privesc şi astăzi cu plăcere,

    Şi la pieptul meu te strâng,

    Cu gingăşie, să nu-ţi provoc durere,

    Sprijinit doar în piciorul stâng.

     

    Te sorb în fiecare dimineaţă,

    Ca pe cafeaua îndulcită cu-n sărut,

    Parcă ar fi cel dintâi din viaţă,

    Din ziua când ne-am cunoscut.

  8. DRAGOSTEA MAMEI

     

    Mamă, tu mi-ai fost dragostea dintâi,

    Şi mâna-ţi caldă - primul căpătâi,

    Mi-ai dat cu dragoste primul sărut,

    Al iubirii tale primul început.

     

    Ziua în care am venit pe lume,

    Era Capricornul spre sfârşit,

    Lumea atunci era în spume,

    Pământul nu era liniştit!

     

    Pentru cei din jur eram micuţ,

    Venisem să încerc un zbor,

    În braţele mamei eram puiuţ,

    Simţindu-mă ca pe un fulguşor.

     

     

  9. Bătrânii nu trebuie uitaţi...

    „TIMPUL” 5 octombrie 1999

     

    Despre bătrâneţe s-a scris încă din cele mai vechi timpuri. Anticul filosof roman Cicero (106-43 î.e.n.) a scris despre îndelungata experienţă a bătrânilor în lucrarea „De senectute". Bătrânul Seneca (61 ï.e.n. 39 e.n.) a lansat sintagma „A trăi înseamnă să lupţi". Românii au scos o altă sintagmă – „Tinereţe fără bătrâneţe". Aici înţelepciunea populară a vrut să scoată în evidenţă că activitatea continuă nu-l va lăsa pe om să moară decât în picioare, ca bradul

    Despre trecerea de la etapa activă la cea a pensionării se pare că nu se ştiu prea multe, cu toate că foarte mulţi au cercetat fenomenul despre aşa-zisa „vârstă a treia". Francezul Voltaire (1694 - 1778) a decis că a „îmbătrâni” este singurul mijloc de a trăi mai mult. Trebuie să ne gândim că în fiecare dintre noi există dorinţa de a ajunge la bătrâneţe. Dar sensul îmbătrânirii nu trebuie să fie un obstacol pentru generaţiile ce vin, ci din contra, va trebui să devină un obiectiv, căci bătrâneţea este ca un far, la care vor ajunge doar cei puternici, care vor reuşi să străbată valurile vieţii. Cei slabi vor deveni bătrâni înainte de vreme. 0rganizaţia Naţiunilor Unite a fost şi este preocupată de problematica bătrâneţii. Astfel, în 1962, la Adunarea Mondială asupra Îmbătrânirii, ţinută la Viena, a declarat anul 1982 - Anul Internaţional al Bătrânului.

    Prin Rezoluţia 45/106/1991 s-a hotărât ca ziua de 1 octombrie să devină în fiecare an, pentru toate statele lumii, Ziua Internaţională a Vârstnicilor. În 1998, Naţiunile Unite au declarat perioada 1 octombrie 1998 - 1 octombrie 1999 ca Anul Internaţional al Persoanelor Vârstnice, fără însă a anula prin aceasta Rezoluţia 45/1/06/1991.

    Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă s-a menţinut consecvent pe linia activităţii continue a membrilor săi, începând încă din 1997 organizarea Şezătorilor bătrânilor, organizarea unor simpozioane cu tematică adecvată, „Viitorul bătrânilor”, ”Viaţa bătrânilor, prezent şi viitor”, „Morala creştină, reflectată în relaţiile dintre părinţi şi copii”. Această ultimă temă a fost prezentată la Simpozionul Internaţional „Solidaritate între generaţii”, care a avut loc la Predeal, în iulie 1999, de către Mihai LEONTE, preşedintele C.A.R.P Moldova Nouă. În acest an, s-a ajuns la ediţia a doua a Expoziţiei Fotografice „Bătrânii noştri”, la care ni s-au trimis până în prezent 40 de lucrări ale unor fotografi renumiţi din Sibiu, Oradea, Slănic Prahova, Carei, cât şi ale unor fotoamatori din Moldova Nouă.

    Prin toate aceste activităţi şi acţiuni, încercăm să ţinem ridicat moralul bătrânilor, care o duc şi aşa destul de greu. Nu ne rămâne decât să le dorim celor în vârstă multă sănătate şi optimism!

     

    Mihai LEONTE,

    Preşedinte C.A.R. Pensionari Moldova Nouă

     

  10. DOAR SIMPLE FLORI

     

    Aş vrea să-ţi dau în dar un diamant,

    Cea mai râvnită piatră preţioasă,

    Să te ridic pe soclul cel mai înalt,

    Dintre femei cea mai frumoasă.

     

    Reuşesc să-ţi ofer doar simple flori,

    Printre care o muşcată de fereastră,

    Să te plimb sub cerul fără nori,

    Bucurându-ne pe Pajiştea Albastră.

     

    Oare ce să-ţi mai dau cadou?

    Mă întreb, doar pentru mine,

    Totu-i vechi, nimic nu-i nou,

    Dar îmi este foarte dor de tine.

     

     

  11. ASELENIZARE

     

    Freamăt mare,

    Lume multă,

    Peste tot,

    Grupuri ascultă.

     

    Noutate, sentimente

    A plecat, un Om

    În Lună.

    Toată lumea-i

    Bucuroasă

    Şi plină de voie bună.

     

    A câta încercare reuşită?

    N-a reţinut arbitrul

    Soare

    Dar Luna a rămas

    Vrăjită

    Cu faţa întrebătoare.

    1963

     

  12. DIN AUZITE!

     

    Auzisem eu câte ceva,

    Că guvernul nu mai vrea,

    Să mai dea salarii mari,

    La ai noştri bugetari!

     

    Unii au avut depresii,

    Fiind vorba despre pensii,

    Nu mai cresc, au zis siniştrii!

    N-avem bani. Decid miniştrii!

     

    Criza ne-a adus belele,

    Zilele ne sunt mai grele,

    Leul scade, chiar dolarul,

    E mai slab ca acu anul!

     

    Fiindcă sunt vremuri de criză,

    Guvernul adaugă o acciză,

    Deschid drum spre alte porţi,

    Impozite şi pentru…morţi!

     

  13. Dragobete!

     

    azi e zi de Dragobete,

    băieţi umblă după fete.

     

    însă fetele frumoase,

    acum sunt pretenţioase.

     

    vor băieţi cu bani în cont,

    cel puţin maşină Ford.

     

    vor să aibă şi o vilă,

    iar soacra puţin...senilă!

     

    băieţii caută fotomodel,

    cu trupşor tras prin inel.

     

    toţi umblă după ceva,

    Dragobete, e ziua ta.

     

  14. SENIORE,

     

    Distinsului profesor Claudiu VODĂ

     

    N-am tulburat izvoare,

    Căci nu le-am putut răpi

    Susurul şi clipocitul

    Să le fac muzică.

    Am îndrăznit să visez

    La zborul înaripatelor,

    La libertatea lor,

    Destul de efemeră.

    Petale am sărutat,

    Doar cu privirea,

    Nereuşind să le iau

    Culorile divine.

    Armoniile au rămas,

    La locul lor,

    Şi totuşi au devenit

    Curcubee instabile.

    Cu toate acestea,

    Zilnic mă topesc,

    Turnându-mi continuu

    În suflet elemente grele,

    Pe care cu greu

    Le stăpânesc,

    Să nu devină

    Distructive.

     

    Mihai LEONTE

    MOLDOVA VECHE

     

     

  15. CÂND TE NAŞTI

     

    Când te naşti, primeşti în dar,

    Odată cu suflul şi pământul

    Nelipsit, Divinul Har,

    Apoi mama-ţi dă cuvântul

     

    Calci cu sfială pe pământ

    Şi tălpile se înfioară,

    Simţi în tine Duhul Sfânt,

    Ce în suflet se coboară.

     

    Dar oare ce-i mai sfânt?

    Decât cuvântul mamei dulce

    Şi al patriei pământ,

    Pe care în suflet îl vei duce.

     

    Încă merg cu lumea-n rând

    Eforturi fac, mă străduiesc,

    De greutăţi nici nu mă plâng,

    N-am timp să îmbătrânesc.

     

     

  16. AM MERS

     

    Cu iubire soţiei mele Ana LEONTE.

     

    - Am mers decenii împreună

    Până astăzi draga mea,

    Am înfruntat orice furtună,

    Tu dăruindu-mi dragostea.

     

    - Am învins în viaţă greutăţi,

    Trecând prin multe, pas la pas,

    Nu ne-am despărţit în părţi,

    Multă dragoste ne-a mai rămas.

     

    - Au trecut solstiţii peste noi,

    Mai multe de un sfert de veac,

    Nu privim cu teamă înapoi

    Anii, în amintire se prefac.

     

    - Proaspătă ca briza dimineţii

    Adormită, stau şi te privesc,

    Frumoasă ca în anii tinereţii

    Ca şi atunci, şi astăzi, te iubesc.

     

    31 mai 2002

     

     

  17. IARTĂ-MĂ!

     

    Părinte Ceresc mă iartă,

    Am greşit, căci sunt un om

    Chiar conştiinţa mea mă ceartă

    Dar tu eşti mare şi eşti Domn.

     

    Sincer să fiu greşit am început,

    Zi de zi încerc să nu greşesc

    Privind la mine în trecut,

    Iartă-mă Te rog, mai îndrăznesc.

     

    Greşelile au fost umane,

    Altfel poate n-ar fi fost,

    Greşesc doar suflete sărmane

    Precum săracii mai ţin post.

     

    Persist şi astăzi în greşeală

    Îmi place tot ce-i pământesc,

    Trăind în lumea mea reală

    Cum aş putea să nu greşesc?

     

    28 decembrie 2000 Moldova Veche

  18. CUVINTE REALE

     

    Ţi-am spus cuvintele reale,

    Luate din vorbirea curentă,

    Tu le-ai tradus în magistrale

    Fraze, mai mult recurente.

     

    Timpul a ros fără încetare

    Tot ce a rămas frumos,

    Iar azi fără remuşcare,

    Îmi aduci câte un reproş!

     

    Oare cine este vinovatul?

    Tu desigur nu eşti!

    Încrederea unul în altul

    Este tărâm de poveşti!

     

  19. D-lui Mihai Leonte, generosului nostru prieten. :daisy:

     

    FĂT-FRUMOS

    de Adrian Paunescu

     

     

     

    Oameni, oameni, fraţii mei,

    Disperaţii, fericiţii,

    V-aţi spălat de superstiţii,

    De demoni şi dumnezei.

     

    Însă-i nu-i destul folos

    Dacă , peste tot ce este,

    V-aţi spălat şi de poveste,

    L-aţi pierdut pe Făt-Frumos.

     

    Vin la voi acum plângând,

    Gura-mi sângeră ca rana,

    Unde este Consânzeana,

    În ce bolţi, pe ce pământ?

     

    Mă ridic plângând de jos,

    Ca la un pierdut examen,

    Unde vă e basmul, oameni?

    Ce-aţi făcut cu Făt-Frumos?

     

    Făt-Frumos n-a existat,

    N-a stat nimănui în cale,

    Era numai visul moale

    Al vreunui trist băiat.

     

    Mai visaţi , de vreţi să fiţi

    Fericiţi cu capu-n pernă,

    Feriţi epoca modernă

    De rigizi şi scofâlciţi.

     

    Din prea mult entuziasm

    Să nu spargeţi Voroneţul,

    Daţi-i voi mai mare preţul,

    Oameni, mai râvniţi la basm.

     

    Voi, care aveţi copii,

    Nu-i lăsati sub gând satanic,

    Să respire sterp, mecanic,

    Ca şi când nici nu ar fi.

     

    Doborâţi himera jos,

    Oameni, reveniţi în lume,

    Pe umana noastra culme

    Regăsiţi pe Făt-Frumos.

     

    Făt-Frumos şi toţi ai lui,

    Fiin'că unde nu-i poveste

    Lume nu-i şi om nu este

    Şi, de fapt, nimica nu-i.

     

    El venea la noi pe jos

    Şi ni l-au răpit piraţii,

    Vameşi vigilenţi, redaţi-i

    Actele lui Făt-Frumos.

     

    Daţi-i viaţa înapoi,

    Ochii mari, mişcarea buzii,

    Făt-Frumosul din iluzii

    Şi frumos numai prin voi.

    ---

    Eu nu imi creez iluzii,

    Doar de dragul Muzii!

     

    Am scris mereu concret,

    Muncind sa ajung poet!

     

    Prieten e un bun calificativ,

    Dintr-un suflet foarte afectiv.

     

    Urarea asta fiind scrisă.

    Mulţumesc dragă NARCISĂ.

     

    Mihai LEONTE

    ---

    post-6-1305487670_thumb.jpg

    post-6-1305487739_thumb.jpg

×
×
  • Create New...