Jump to content
Vesperala Forum

Mihai LEONTE

Membru de onoare
  • Posts

    673
  • Joined

  • Last visited

Posts posted by Mihai LEONTE

  1. 2011 ANUL ŞAPTEZECIŞIUNU

     

    Pentru poetul Mihai LEONTE

     

    A ajunge la şaptezecişiunu de ani după ce ai muncit peste treizeci ani prin minele României, consider că este o bună realizare, asta şi pentru faptul că fiind suferind, de circa 10 ani merg în două bastoane nu mă las învins de greutăţile vieţii.

    Am început anul 2011 ca de obicei cu aniversarea mea din 19 ianuarie 2011 când mi-am prezentat caietul tipărit ANIVERSAREA MEA 2011 în care am inclus comentariile culese de la diverşii mei cititori şi colaboratori despre mine, creaţiile mele, volumele mele tipărite.

    Am reuşit cu sprijinul Primăriei Moldova Nouă şi altor sponsori ca; Doru Costică ANDRONIC, Eugen BĂLEANU patronul SC Băleanu Servcom, dr. Ioan GUGA, Marian COCEAN şi a editurii BRUMAR Timişoara, să-mi tipăresc volumul MEMORII ACCESIBILE 2011.

    Am coordonat tiparirea celui de al şaselea volum antologic AMINITIRILE VIEŢII 2011 apărut deasemeni la Editura BRUMAR Timişoara. În acest volum au fost incluşi 19 autori dintre care 6 au fost debutanţi absolut.

    La Zilele oraşului Moldova Nouă din 15 august 2011 distinsul Doctor Inginer Ion CHISĂLIŢĂ, primarul oraşului Moldova Nouă, care m-a declarat ca fiind o personalitate marcantă a oraşului.

    În 16 septembrie 2011 am fost invitat la Şezătoarea FLORI DE PE ŞOMUZ organizată de Primăria comunei Buneşti Suceava şi Biblioteca Buneşti. Aici am avut parte de o primire plină de multă dragoste de foarte mulţi prieteni de pe NET, dar şi de organizatorii manifestării; primarul comunei Buneşti Suceava, domnul Gheorghiţă BERARU însoţit de sufletistul bibliotecar al Biblionetului Buneşti domnul Ionel ŞTEFAN. Menţionez mai vechi cunoştinţe din satul Petia, preotul Constantin TUDOSĂ, profesoara de limba română Mihaela MURARIU, poeta Felicia LĂMĂŞANU din Mihăieştii Sucevei. M-am reîntâlnit cu octogenara poetă de la Rădăşeni Elena ANDRIEŞ, verişoara mea primară însoţită de sora sa Aneta TUDOSE naşa mea.

    Au fost prezenţi si Sabina Violeta LAZĂR din Paşcani, Ovidiu DONISĂ din Suceava debutanţi în volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011. De la Iaşi au venit Rodica RODEAN preşedinta ONG-ului UNIVERUL PRIETENIEI şi poetul Nicu STANCU.

    Am donat Biblionetului Buneşti Suceava mai multe volume tipărite, cât şi Bibliotecii I.G. SBIERA din Suceava şi am oferit gratuit mai multe volume diverşilor participanţi la această manifestare literară. Am fost deosebit de onorat de cuvintele alese adresate de preotul profesor dr. Florin GRIGORESCU, economista Viorica IRIMIA, cât şi a mai mulţi bibliotecari prezenţi la acest eveniment.

    Mulţumesc tuturor pentru sprijinul acordat sub diverse aspecte.

    Pentru anul 2012 am în pregătire un nou volum personal, dar insist să realizăm şi al şaptelea volum antologic BUCURIILE VIEŢII 2012.

     

    http://en.calameo.com/books/0001367698cdb700cac75

     

    post-6-1325343482_thumb.jpg

  2. GRĂDINA DE ACASĂ

     

    Răchiţile, simbol al casei părinteşti,

    Grădina cu merii Ionathan,

    Copilărie, oare unde eşti?

    Să-l mai ascult odată pe Lican.

     

    Aş vrea să văd salcâmii înfloriţi,

    Părul stingher cu fructele de iarnă,

    Desigur, voi nu puteţi să ştiţi

    Pentru mine asta ce înseamnă?

     

    Aproape nici eu nu-mi amintesc,

    Căci am plecat demult de acasă,

    Aş reveni, nu mai îndrăznesc,

    Căci sănătatea nu mă lasă.

     

    Scriu cu inima restrânsă,

    Despre alte locuri unde stau.

     

  3. ÎMPOTRIVA SOMNULUI LINIŞTIT AL ALEŞILOR NOŞTRI

     

    „TIMPUL” 5 – ianuarie 1996

     

    Stimate domnule redactor-sef,

     

    Citesc ziarul „Timpul” număr de număr, fiind abonat şi interesat de ceea ce se scrie în acest ziar al nostru.

    Sunt evidenţiaţi toţi criminalii, şmecherii sau, parafrazându-l pe domnul Cavadia, cea mai joasă speţă nu spiţă. Însă când este vorba de oraşul Moldova Nouă şi Clisură, se scrie de contrabandişti şi despre altceva nimic. Aşa se procedează atunci când conducerea oraşului nu va dă nici o atenţie. Dar, mai ales, primăria nu dă atenţie locuitorilor alegători.

    În oraş nu este apă caldă de peste doi ani de zile, iar căldura lipseşte de trei ierni. Dar în afară de scrisoarea ce v-am scris-o prin septembrie 1994, despre această căldură si apă caldă a 0raşului Nou, care arată ca un sat părăsit, nimic. Dacă nu vreţi să deranjaţi pe cineva aici, nu scrieţi. Deci tăcere.

    Poşta Moldova Veche lucrează cu 9 oameni şi jumătate. Din 14 din schemă se stă la cozi interminabile, pentru un timbru sau o felicitare. Ştie oare doamna directoare a Direcţiei Judeţene de Poştă.

    Gropile şi aleile sparte de cei de la Romtelecom le multiplică pe cele care au existat şi s-au lărgit.

    E oare posibil ca toate oalele sparte să se . . . spargă din nou în capul locuitorilor acestui cartier pentru care numele de oraş nou nu se mai potriveşte?

    Cei care rabdă frigul cu stoicism sunt pensionarii, căci cei care lucrează îşi mai aduc câte un lemn de pe unde lucrează, pe când cei bătrâni, bolnavi, slabi leagă sârmă după sârmă cârpindu-şi vechi reşouri, cu care consumă energie electrică. Mulţi adună cartoane din piaţă şi de la containere, pentru a se încălzi.

     

    În primăvară vom ieşi cu multiple boli de piele şi desigur cu păduchi. Cazuri s-au găsit la grădiniţe şi cămine de copii.

    Când trimiteţi în zonă câte un ziarist, vine, întreabă pe cine întreabă, pe cine trebuie să întrebe şi să scrie a fi adevărul. (De fapt Domnule LEONTE, am şi făcut acest lucru — n.n.).

    Acum, când mandatul aleşilor noştri se încheie (printre ei mă număr), e bine să se tragă semnalul de alarmă pentru ca cei ce îşi vor pune candidatura să nu creadă că scaunele îi aşteaptă moi pentru alţi patru ani ce vor trece fără a se realiza nimic.

    Ar trebui să vă scriu eu, cât şi alţi cetăţeni să vă scrie, să le deschideţi ochii celor care ar trebui să nu poată dormi de grijă.

    Aceste două pagini vor să vă dea prilejul de a scrie câteva rânduri pentru un eventual semnal de alarmă, care să ajungă la urechea unor mici şi mari slujbaşi, care prin lege au obliga-ţii de a proteja şi pe cel mai mic, cât şi pe cei mari, dar şi pe cei slabi împotriva celor mari.

     

     

    Cu multe mulţumiri

    Mihai LEONTE Consilier judeţean

  4. NOUA CENZURĂ!

     

    În umbra pereţilor de unde,

    Al unui P.C.destul de inocent,

    Un tăietor de scrisuri se ascunde,

    Adminul puternic, rezistent.

     

    El taie totul, nu-i convine,

    Că cineva a scris mai dur,

    Nu ştie nimic de tine,

    Din om curat, devii impur.

     

    Şi uite aşa pe internet,

    Există iarăşi o cenzură,

    Dacă nu taci devii suspect,

    Te trezeşti cu pumnul în gură!

     

     

  5. INIŢIATIVĂ FILATELICĂ DIN CARAŞ

     

    În revista Federaţiei Filatelice Române Nr. 3/2000, a fost publicat un articol intitulat „La Bucureşti bătrânii sunt într-adevăr respectaţi" Cu acest titlu o prestigioasă revistă italiană, Cronica Filatelică (Nr. 257 din decembrie 1999), a publicat un material în care era elogiată editarea unor întreguri poştale româneşti dedicate Anului Internaţional al Persoanelor Vârstnice. Pentru a marca acest eveniment, iniţiat de ONU, la Bucureşti au fost editate şapte cărţi poştale şi patru plicuri omagiale. Ceea ce nu prea se cunoaşte, este faptul că iniţiativa de a fi editate aceste întreguri, a plecat de la Moldova Nouă „Deoarece până în 1990 la Moldova Nouă a existat un puternic cerc filatelic şi pasiunea aceasta va dăinui pentru eternitate", spunea domnul Mihai LEONTE, „Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Moldova Nouă, al cărei Preşedinte sunt, a făcut propunerea Direcţiei Generale a Poştei Române să editeze întreguri poştale pentru această aniversare. DGPR ne-a contactat şi ne-a rugat să trimitem, dacă se poate şi avem concepute, câteva machete pentru aceste întreguri poştale. Nu am putut realiza acest lucru şi atunci cei de la Bucureşti au dat curs propunerii noastre şi au editat aceste întreguri într-un tiraj de 20 000 de exemplare. Toate cele şapte cărţi poştale reprezintă un bărbat la vârsta senectuţii, în diferite ipostaze, însoţite fiecare de un citat. Cel mai semnificativ este cel al lui J. Renard care spunea că „Bătrâneţea vine brusc, ca zăpada într-o dimineaţă când te trezeşti, bagi de seamă că totul e alb"

    Editarea acestor întreguri, calitatea lor, a condus la aprecierea publicată în revista italiană care spunea că „în acest domeniu România este fără rivali " (c.g )

     

  6. CE AI FĂCUT?

     

    Ce ai făcut tu pentru lume,

    Adunătorule de bani?

    Eu am strâns numai cuvinte,

    Date lumii peste ani,

     

    Nu sunt înţeleptul lumii

    Dar încerc să fiu mai bun

    Nu e chiar cum spun unii

    Că poetul e nebun!

     

    Stă soarele în expectativă

    N-ar vrea să plece de la noi

    Singura lui perspectivă

    E să lase blânde ploi.

     

    Luceferii sunt blânzi,

    Căci sunt toţi departe,

    Ochii ne rămân flămânzi,

    De iubirile deşarte.

     

  7. GLOBUL MAGIC DE CRISTAL

     

    Voi rămâne un veşnic visător,

    Citindu-mi viaţa în globul de cristal,

    Fiindu-ţi mereu un înger păzitor,

    Păstrându-mi statutul meu loial.

     

    Ochii noştri nu au motiv de plâns,

    Fericirea să o bem din noi potire,

    Să fim legaţi tot mai strâns,

    Păşind spre viitor, spre fericire.

     

    Pentru toate astea plătim un preţ,

    Care nicicând nu-l vom achita,

    Gândul să ne fie mereu semeţ,

    Numai aşa în viitor vom înainta.

     

    Ne vom plimba prin ale vieţii ierburi,

    Ale viselor continuu neîmplinite,

    Cuprinşi de aceleaşi inocente treburi,

    Curgând prin pajişti albastre infinite.

     

  8. MULŢUMIRI

     

    „TIMPUL” 08 – octombrie 1998

     

    Stimate domnule director general al S.C ”TIMPUL” Reşiţa

    În numele Consiliului de Administraţie al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă VĂ MULŢUMIM pentru deosebita onoare ce aţi acordat-o manifestării ocazionate de sărbătorirea Zilei Mondiale a Vârstei a Treia, prin prezenţa masivă a conducerii Societăţii TIMPUL reprezentată prin: PETRU BUZZI - Director General, MIRCEA CAVADIA - REDACTOR-ŞEF, NICOLAE SÂRBU – Director -Biblioteca Judeţeană şi Ziarist, domnul MIRCEA BĂLAN - fotoreporterul ziarului Timpul. Dacă veţi avea amabilitatea, precum şi spaţiul necesar în ziarul dumneavoastră, vă rog să transmiteţi tuturor organizaţiilor, partidelor politice, cultelor, precum şi celorlalte organizaţii care au binevoit să participe la masa rotundă din 1 octombrie 1998, aceleaşi calde şi sincere mulţumiri! De asemenea, MULŢUMIM Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Caraş-Severin, postului de radio Timişoara şi Televiziunii Locale Interstat!

     

     

    Preşedinte al CARP Moldova Nouă,

    Mihai LEONTE

     

     

     

    „TIMPUL” 6 – iunie 2000

     

    Stimate domnule director general Petru Buzzi

    Sper că chiar dacă nu veţi publica ceea ce scriu eu, totuşi veţi scrie despre grija ce şi-o poartă pentru buzunarele proprii aceşti aleşi ai neamului.

    Am rămas stupefiat la auzul ştirii că parlamentarii noştri şi-au mărit salariile încă înainte de a fi votat bugetul. Stau şi mă minunez cum, în timp ce partea vestică a ţării a trecut prin teroarea apelor şi dragul nostru preşedinte a promis câte 4-500.000 lei pentru o familie sinistrată, aleşii neamului şi-au rotunjit binişor salariile.

    Domnilor parlamentari, la cei 60 ani ai mei îmi vine să sar în sus de bucurie căci am descoperit precum Arhimede acum 2200 ani principiul după care vă conduceţi. Acesta fiind: Celui ce are să i se mai dea, celui ce n-are să i se ia şi ce are". Biblia – Matei – 25 –29.

    Nu am cuvinte să mă exprim pentru această nouă palmă dată tuturor românilor. Este o sfidătoare lipsă de respect pentru noi, cetăţenii tării. În timp ce circa 70% din români sunt sub pragul sărăciei, tu cel ales să aperi drepturile cetăţenilor le calci fără nici o reţinere şi fără nici un regret. Nu mai înţeleg nimic. Poate domnul Cavadia avea dreptate când îi cataloga într-un anume fel pe aceşti parlamentari. Nu ştiu cu ce gogoşi vor mai veni la alegeri aceşti farisei moderni. Trebuie neapărat ca fiecare ales să-şi aibă circumscripţia lui pentru a putea fi tras la răspundere pentru ce face, iar salariul lui să fie plătit din aceeaşi circumscripţie. Numai atunci poate se vor mai îndrepta lucrurile.

     

    Cu mult respect,

    Mihai LEONTE,

    Moldova Veche

     

  9. Stimate prieten Mihai LEONTE

     

    Mihai LEONTE are o sensibilitate aparte, care îmbină în mod miraculos spiritul oniric cu cel realist. Dar aşa cum nuferii albi imaculaţi îşi trag seva din adâncul mlaştinilor, tot la fel şi spiritele sensibile se înalţă deasupra mediului în care se află.

    Stilul aparent uşor trădează o profunzime de sensuri, dar ceea ce e foarte important este originalitatea poeziei dumneavoastră care e definitorie, lucru care nu-i deloc uşor.

    Vă felicit şi vă asigur de aprecierile mele sincere.

     

    Profesor Ion MIU – Malmo – Suedia

     

     

  10. „0 luptă-i viata, deci te luptă”

     

    „TIMPUL” 01 – octombrie 1997

    G. Coşbuc

     

    Pentru unii, ieşirea la pensie este asociată cu ideea că nu trebuie să mai .faci nimic. În considerentul nostru. aste o falsă înţelegere a fenomenului pensionării. Istoria omenirii arată că foarte mulţi „bătrâni” au creat încă multe opere la o vârstă înaintată şi menţionez două nume străine: G.B. SHAW (1858 - 1950) şi JAN SIBBELIUS (1865 – 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 – 1969) şi ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur mai lungă.

    Luând drept deviză versurile lui Coşbuc, „O luptă-i viaţa, deci te luptă”, asociate cu constatarea lui Seneca „ şi bătrânii trebuie să înveţe”, am considerat că mai putem face ceva şi noi, pensionarii din Moldova Nouă.

    Astfel, în urmă cu cinci ani am pus. bazele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă, care este organizată în baza unor noi principii, cu un ŞTATUT foarte liberal.

    Organizaţia neguvernamentală şi-a consolidat poziţia an de an. acum având înscrişi circa 300 membri, activi fiind peste 230 membri.

    Din punct de vedere financiar, avem poziţie cât se poate de bună, cu un patrimoniu de peste 20.000.000 lei. În anul 1996 s-au distribuit membrilor ajutoare nerambursabile de peste 2.500.000 lei şi împrumuturi de 4.500.000 lei. Anul 1997 este mai bogat, se pare, deoarece până la ora actuală s-au acordat ajutoare nerambursabile de peste 3.500.000 lei şi împrumuturi de peste 8.000.000 lei.

    Consiliul de Administraţie este garantul că toate sumele depuse de membri sunt în deplină siguranţă la bănci. Amintim membrilor că se face lunar un control riguros şi exigent de către comisia de cenzori compusă din: Ion Gheorghe – preşedinte , Bar Ioan – secretar şi Radu Ştefan – membru.

    La ziua vârstei a treia, urăm tuturor celor ajunşi aici „La Mulţi Ani, în deplină sănătate”

     

    Mihai LEONTE,

    Preşedinte al Casei de Ajutor Reciproc

    a Pensionarilor Moldova Nouă

     

  11. FRUNZE RUGINITE

     

    Se strâng frunze-n şezătoare,

    În curtea bătrânului copac,

    Se aşează foarte ascultătoare,

    Nu mai vorbesc, acuma tac!

     

    Mai cântă greierii prin frunze,

    Nu mai vezi vreo rândunică,

    Crengile sunt mai confuze,

    Se dezbracă de a verii tunică.

     

    Tot mai pustiu e câmpul,

    Luându-i plapuma recoltei,

    Pe aici stăpân e vântul,

    Dezlănţuind inima revoltei.

     

    Frunzele din plopul alb,

    Se îngălbenesc, e toamnă,

    S-au plictisit acolo sus, şi cad,

    Le trece vremea, doamnă!

     

  12. Mihai LEONTE, Poetul

     

    … a îmbogăţit zestrea literară românească, în doar vreo trei luni (noiembrie 1999 – ianuarie 2000) cu două plachete de versuri scrise în anii tinereţii sale: „ALB NEGRU”, apoi „NOSTALGII”.

    Am citit cu grijă versurile şi am trăit bucuria de a descoperi strofe calde, sincere, scrise cu prospeţimea vârstei la care au fost create, în ele vibrează fecund emoţii, sentimente şi idei culese din viaţa adevărată, interesantă dar deloc uşoară, pe care a trăit-o colindând ţara pe deasupra, dar mai ales prin neştiutele tainiţe ale minelor. Fiindcă Mihai LEONTE nu este un poet ermetic, nici unul de salon literar, nu caută expresii sofisticate, ci a fost miner şi este un om de o rară hărnicie şi binecuvântată înţelepciune care a cules cu migală de orfevru (bijutier) flori de fiori din existenţa sa tot astfel cum a găsit şi flori de mină, sau fluturi de aur curat în munca sa neobosită: ,,Nu mă căutaţi în sonore ipostaze/ Nici pe culmea înaltelor gândiri/ Nu mă pierd niciodată în miraje/ Doar câteodată în roze amintiri”.

    Un căutător neobosit de comori reale este Mihai LEONTE, care a vrut şi a ştiut să-şi cristalizeze uimirile, bucuria şi dragostea în versuri pe care, de-abia acum le-a oferit semenilor: „Dorinţa-mi e să pot zbura/ Să spintec aerul cu line aripi”…

     

     

    Noi colegii săi din Asociaţia Amatorilor de Ştiinţă şi Cultură din România – A S R –

    Îi urăm zbor înalt, ca cel al unui cocor din primăvară

     

    Profesor Claudiu Mircea VODĂ

    Preşedinte A S R – 12 aprilie 2000.

    ***

    KOŞAVA,

     

    A nins cu frunze ruginite

    Prefigurând al iernii vifor,

    Dar printre florile ofilite

    Natura crede în viitor.

     

    Suflă vântul, bate, bate,

    Prin ferestre acum sparte

    Doamne, ce s-o întâmpla?

    De-o mai ţine tot aşa.

    ---

  13. FOAME DE IUBIRE

     

    Cât mi-e de foame de iubire,

    Să mă reîncarnez în tine,

    De unde am venit prin zămislire,

    Ajungând prin cer la tine.

     

    Ţin poarta sufletului deschisă,

    Te primesc pe tine-n custodie,

    Tu radiezi, eşti şi surprinsă,

    Dar o speranţă încă mai adie.

     

    De tine voi fi mereu flămând,

    Trăiesc o adevărată simbioză,

    Te voi purta mereu în gând,

    Aşa frumoasă ca în poză.

     

  14. Strigătul din urmă

     

    A fi pensionar înseamnă a fi unul din dezmoşteniţii sorţii. De fapt, cine suntem noi aceşti pensionari la care nimeni nu se mai uită azi?

    Suntem acei tineri care au plecat de acasă acum 30-40 ani când pământul era luat cu forţa şi se formau tarlalele marilor gospodării agricole colective.

    Am muncit în locuri unde puteam să câştigăm o pâine neagră, dar pâine. Eram siliţi să facem schimburi duble în minerit, pentru a sparge norme şi a merge acasă cu salariul neciuntit. Lucram duminici pentru a nu putea merge la biserici să ne închinăm şi a uita credinţa străbună.

    Partidul, ce se declara a fi al celor mulţi avea de trei ori mai multe obligaţii pentru membrul de rând şi doar trei drepturi să fii prezent, să ridici mâna la comandă şi să taci

    Pentru noi, românii, acest secol XX a fost al generaţiilor de sacrificiu, într-un fel sau altul, cei care avem azi în faţă doar perspectiva coşciugului şi al cimitirului, de ce ne chinuiţi? Ce aveţi de gând, cu noi? De ce nu ne daţi cel mai elementar drept, dreptul la viaţă?

    Ne supuneţi la o înfometare lentă şi continuă, ne condamnaţi la o moarte prin euthanasia lipsei de medicamente. Pentru o muncă depusă în condiţii foarte grele, ne daţi pensii mai mici decât ale femeilor de serviciu!

    Pentru boli profesionale, ce n-a făcut geniul răului, Ceauşescu, aţi reuşit să faceţi voi, cei care v-aţi instalat în fotoliile Parlamentului, de unde, cu o aroganţă greu de-nţeles, ne sfidaţi cu superioritate!

    Nu vă gândiţi că tot ce s-a făcut în ţara noastră e construit cu milioane de tone de sudoare a celor care mai cerşesc mila de la cei fără de milă?

    Până când domnilor? Până unde?

    Cei care trebuie să ne apere îşi trag cu încetineală scaunele lângă ale voastre, pentru a nu vă deranja.

    Strigătul acesta din urmă este al vulturului care a văzut pe cel care l-a împuşcat, dar cu un ultim efort se aruncă asupra ucigaşului.

    Nu mai putem suporta parlamentari şi guvernanţi, lăsaţi tot la o parte, faceţi-ne dreptate. Daţi-ne înapoi dreptul la viaţă!

     

    Organizaţia Partidului Pensionarilor Moldova Nouă, preşedinte, Tasache BOGATU

     

    Asociaţia Pensionarilor Clisura Dunării - Moldova Nouă secretar, Petrea CARP

    Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă, preşedinte, Mihai LEONTE

     

  15. TE VOI CÂNTA FEMEIE

     

    Femeie, pentru a te cânta,

    Nu avem destule instrumente,

    Rămânem doar a te contempla,

    Cu cele mai simple sentimente.

     

    Femeie, lumea vine de la tine,

    E în continuă, veşnică mişcare,

    Adusă din ieri, plecată spre mâine,

    Succesiune de vieţi viitoare.

     

    Femeie, te iubim aşa cum eşti,

    Plecăm din tine, fiindu-ne mamă,

    Prin lume simplu călătoreşti,

    Până veşnicia iar te cheamă.

  16. Foarte frumos, maestre Leonte! :bighug:

     

    :respect:

    ***

    Multumesc Narcisa...

     

    BUNEŞTI SUCEAVA ÎNTÂLNIREA DE SUFLET

    16 septembrie 2011

     

    În primăvara acestui an am fost contactat de bibliotecarul Ioan ŞTEFAN cel care păstoreşte biblioteca din Buneşti, fiind întrebat dacă doresc să particip la o şezătoare literară pe care primăria şi biblioteca din Buneşti intenţionează să o organizeze. Cu toata starea mea de sănătate precară am acceptat invitaţia. Dumnealui nu mi-a precizat de la început că de fapt poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare al acestei reuniuni. Ziua stabilita a fost 16 septembrie 2011. Un drum lung mă aştepta de la Moldova Nouă până la Suceava. Primirea cu care am fost aşteptat şi primit la Buneşti a fost una mai mult decât mulţumitoare. Aşteptat la gară de un autoturism, plimbat apoi pe unde am dorit. Am fost primit în dimineaţa zilei de 15 septembrie 2011 de domnul Gheorghiţă BERARU, primarul comunei Buneşti Suceava.

     

    Am fost transportat la casa părintească din Petia de unde am fost preluat de acelaşi autoturism în dimineaţa de 16 septembrie 2011 şi transportat la locul evenimentului Biblioteca din Buneştii Suceveii, locul unde avea să se desfăşoare Şezătoarea Flori de pe Şomuz. Şomuzul fiind râul care scaldă şi o parte din comuna natală.

    Am fost întâmpinat de organizatorul acestei şezători, sufletistul bibliotecar Ioan ŞTEFAN şi de fanfara din Buneşti. La locul întâlnirii venise şi preşedinta Asociaţiei culturale Universul Prieteniei din Iaşi distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-işti dar şi alte personalităţi locale şi ale culturii sucevene am fost primit cu aplauze. Fiecare dintre cei prezenţi au căutat să dea mâna cu mine şi chiar să se fotografieze. Desigur că primele au venit la mine verişoarele mele de la Rădăşeni Elena ANDRIEŞ – poeta de la Rădăşeni şi naşa mea de botez Aneta TUDOSE. Preotul paroh al satului Petia precucernicul Constantin TUDOSĂ împreună cu profesor doctor Florin GRIGORESCU preotul paroh din satul Unceşti. A urmat întâlnirea emoţionantă cu Violeta Sabina LAZĂR din Paşcani şi Ovidiu DONISĂ din Suceava, tineri poeţi debutanţi incluşi în volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011.

    Am reuşit să strâng mâna pentru prima dată şi distinsei profesoare de limba română Mihaela MURARIU pe care am cunoscut-o de prin anii 1990 când trimiteam volume bibliotecii din Petia unde dumneaei era şi bibliotecară. A urmat Felicia Niculina LĂMĂŞANU fiica a satului Petia care a debutat fiind inclusă în volumul antologic DRUMURILE VIEŢII 2007 pe care o cunoşteam acum real. Despre distinsul inginer Nicolae STANCU administratorul site-ului ESENŢE ce pot să vă spun? L-am recunoscut imediat după figura sa impunătoare şi o apreciată mustaţă. Ne-am bucurat împreună de întâlnire.

    Primarul comunei Buneşti Suceava, domnul Gheorghe BERARU nu a întârziat prea mult şi evenimentul avea să înceapă la ora 10 cum era stabilit. Prezentarea evenimentului a fost succintă, fiindcă se voia ca invitaţii să ia cuvântul.

    Fără o ordine prestabilită s-a dat cuvântul preoţilor Constantin TUDOSE şi Florin GRIGORESCU, care prin acurateţea alocuţiunilor au fost răsplătiţi cu aplauze. Trebuia totuşi respectată vârsta şi Elena ANDRIEŞ – poeta de la Rădăşeni la venerabila vârstă de 82 (născută pe 28 septembrie 1929) ani a recitat fără greşeală din creaţiile domniei sale. S-a dat cuvântul tinerilor debutanţi Violeta Sabina LAZĂR şi Ovidiu DONISĂ care vizibil emoţionaţi au fost primiţi de cei prezenţi cu multe aplauze.

    Alţi oaspeţi de seamă au fost reprezentanţii Bibliotecii I. G. SBIERA din Suceava Lăcrămioara COCUZ şi Bogdan MURGOCI, învăţătorul Ioan PĂIUŞ din Petia, profesorul Nicolae CERNESCU din Buneşti.

    După ce invitaţii şi-au epuizat alocuţiunile am fost invitat să iau cuvântul eu Mihai LEONTE. Am fost aplaudat şi la începutul cuvântului meu, dar şi la final. Am încercat să spun câte ceva despre mine şi creaţiile mele fiind vizibil emoţionat în faţa unei asistenţe deosebite. Am vrut să punctez munca intensă pentru apariţiile tipărite ale volumelor antologice pe care le-am iniţiat din 2006 şi până în 2011. Când totul părea să intre pe un făgaş normal am avut mai mult de lucru, fiindcă mi se solicitau autografe pe care nu le puteam refuza. Cu ceva timp înainte de acest eveniment, am trimis la Buneşti mai multe colete cu volumele mele pentru îmbogăţirea patrimoniului bibliotecii, acest locaş de cultură, dar şi o parte pe care aveam să le ofer gratuit solicitanţilor.

    Într-o sală învecinată s-a desfăşurat un adevărat festival de poezie şi muzică, fiindcă elevi ai şcolii di Buneşti au recitat poezii din creaţia mea dar s-a citit şi poezii ale autorilor din volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011. Pauzele fiind acoperite în totalitate de muzica Fanfarei din Buneşti şi de cântecele interpreţilor suceveni Cornelia ŞTEFAN şi Liviu CHELARU.

     

    Link-uri

    Universul prieteniei Iasi

     

    http://www.universulprieteniei.org/t184-bu...lori-de-pe-omuz

     

    Violeta Sabina LAZAR

     

    http://www.facebook.com/notes/lazar-violet...264997416854833

     

    Video

     

    http://www.dailymotion.com/video/xl4yte_fl...leonte_creation

     

  17. EXISTĂ ALT DRUM?

     

    Uită-te la stele din cer,

    Şi vezi că îţi trimit pe ele,

    Toate visurile mele,

    Care sigur nici nu pier.

     

    Dispar pentru un timp,

    Doar în sensul relativ,

    Dar se naşte mai activ,

    Alt vis, şi nu mai plâng.

     

    Tu nu considera pierdut,

    Visul care pe mine se baza,

    Iubeşte-mă aşa cum sunt,

    Numai o clipă, un minut!

     

    Iar dacă voi încerca,

    Pentru o clipă să te uit,

    Ar fi pentru mine prea mult,

    Pentru iubirea de cândva.

     

    De ce ar trebui să şterg,

    Cu nepăsare un gând senin,

    Să încerc să mai revin,

    N-am altă cale să merg?

     

    Turda 1964

     

  18. Volumul antologic AMINTIRILE VIEŢII 2011 este tipărit

     

    Am reuşit să tipărim cel de al şaselea volum antologic al poeţilor de pe NET iniţiat de poetul Mihai LEONTE în anul 2006.

    În noul volum se regăsesc următorii debutanţi editorial absolut; Maria CIOBOTARIU din Braşov, Ovidiu DONISĂ din Suceava, Sabina Violeta LAZĂR din Paşcani, Stelian PLATON din New York SUA, Mihăiţă TALPALARU din Miroslava Iaşi şi Marcel VIŞA din Alba Iulia.

    Dintre veterani trebui să amintesc pe Valeriu CERCEL din Hamilton Canada şi Mihai LEONTE din Moldova Nouă, participanţi la toate cele şase volume. Dar mai sunt şi autori care au participat la volumele anterioare; Aristiţa BUCIU-STOIAN şi Dănuţ DEŞLIU din Drobeta Turnu Severin, Floarea CĂRBUNE din Constanţa, Luminiţa CIURARU din Roman, Ioana DOBRE şi Crăiţa MOROIENI din Bucureşti, Silvia Simona BODEA şi Valeria TAMAŞ din Timişoara care se regăsesc şi în noul volum AMINTIRILE VIEŢII 2011.

    Din acest volum fac parte următorii membri ai Ligii Scriitorilor din România; Aristiţa BUCIU-STOIAN, Floarea CĂRBUNE, Dănuţ DEŞLIU, Mihai LEONTE, Sorin OLARIU.

     

    În acest volum sunt foarte mulţi autori care postează pe diverse site-uri literare. Principalul furnizor de autori de poezie este www.poezii.biz Din actualul volum AMINTIRILE VIETII 2011 fac parte următorii autori BIZ-işti; Valeriu CERCEL – Canada, Mihai LEONTE – Moldova Nouă, Sabina Violeta LAZĂR –Paşcani, Mihaela MIHĂILĂ – Dumbrava Roşie, Sorin OLARIU – Michigan SUA, Stelian PLATON – New York, Dănuţ DEŞLIU – Drobeta Turnu Severin, Valeria TAMAŞ – Timişoara,

     

    Personal aduc multe mulţumiri editurii Brumar din Timişoara pentru implicarea în acest proiect destul de vast, cu multe probleme de organizare în mod special.

    Mulţumesc pictorului Mihai CĂTRUNA pentru acceptul de a folosi pictura sa pentru copertă.

    ***

     

    9a356047041899f9799a38ebd449c425.jpg

     

     

  19. Pensionarii au ajuns la limita răbdării

     

    „TIMPUL” 29 aprilie 1999

     

    Afirmă Mihai LEONTE, preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă.

    - Domnule LEONTE, recent aţi expediat un protest pe adresa mai multor instituţii din ţară, printre care şi Preşedinţia României, Parlamentul şi Camera Deputaţilor. În protestul respectiv, mottoul este o propoziţie rostită cu mult timp în urmă de Petre Roman „aşa nu se mai poate!". Aţi primit vreun răspuns la protestul dumneavoastră ?

    - Deja ne pregătisem, eu şi câţiva pensionari din oraş, să facem greva foamei în faţa Prefecturii dar am primit la ţanc câteva răspunsuri. Cel mai la obiect a fost cel al d-lui subprefect Mircea Popescu. De asemenea, de la Camera Deputaţilor am primit confirmarea de primirea protestului nostru, iar din partea Ministerului Justiţiei şi cel al Muncii şi Protecţiei Sociale ni s-a transmis că acesta este supus spre analiză.

    - În protestul despre care discutăm aveţi o serie de revendicări. Credeţi că acestea se vor rezolva?

    -Trebuie să se rezolve, pentru că pensionarii au ajuns la limita răbdării. Măcar la bătrâneţe vrem să trăim liniştiţi. Am muncit o viaţă întreagă şi acum suntem marginalizaţi. CARP Satu Mare ne-a şi trimis deja o adeziune la protestul nostru.

    - După modul în care faceţi aceste afirmaţii, să deducem că sunteţi optimişti?

    - Într-o luptă în care te angajezi întotdeauna trebuie să fii optimist. Altfel o pierzi din start.

    -Domnule LEONTE, acum haideţi să discutăm un alt aspect. Din 1996 încoace, în România sunt la modă promisiunile făcute pentru a fi nerespectate. V-ar mira dacă şi ceea ce vi s-a promis până acum ar rămâne doar vorbe-n vânt?

    - Sincer, nu. Dar omul cât trăieşte, are dreptul să îşi ceară... drepturile. Aşa bătrâni cum suntem, putem lupta pentru ele. Tocmai de aceea am considerat că îi atenţionăm pe aleşii neamului că nu suntem neputincioşi, ci doar pensionari.

     

     

    Constantin ŢIGĂNELE

    04 aprilie 1964 – 18 iulie 2002

     

×
×
  • Create New...