Jump to content
Vesperala Forum

Mihai LEONTE

Membru de onoare
  • Content Count

    673
  • Joined

  • Last visited

Everything posted by Mihai LEONTE

  1. ANII AU TRECUT Anii au trecut, ca fulgi în zbor, Dar orice zbor are splendoare, Timpul veşnic, este trecător, Căci orişice se naşte moare! E o simplă pură, constatare, A unui filosof din antichitate, Care a avut dreptate foarte mare, Sintagma a rămas de actualitate! Noi spunem a mai trecut un an, Cât ne-a costat şi cât am cheltuit? În viitor poate fi un simplu ban, Pe care noi l-am fi economisit! Dar ca să fiu în tonul multelor urări, Pe care le-am primit sau le primesc, Fiind în pragul unei noi aniversări, Declar; PRIETENI VĂ IUBESC. Ianuarie 2011 Moldova Veche *
  2. CÂT DOR? Cât dor poţi acumula în tine? Câtă dragoste poţi oferi? Nu poţi şti sub zările senine, Tot ce gândeşti tu zi de zi! Aşterne pe hârtie ce gândeşti, Nu ţine în seiful inimii ascuns, Spune lumii întregi când iubeşti, Dar asta nu va de ajuns!
  3. *** Multumesc Narcisa. Iata si darul meu pentru tine, pentru cititorii mei: http://en.calameo.com/books/0001367698cdb700cac75
  4. Mesajul poetului Mihai LEONTE pentru anul 2011 Dragii mei prieteni şi cunoştinţe din spaţiul virtual, iată că am reuşit să ajungem la poarta Noului An 2011. Îl vom întâmpina ca şi pe anul 2010 cu noi speranţe în sufletele noastre, cu gândul că vom realiza mai mult în viitor. Avem acelaşi optimism care ne-a adus prin anii trecuţi până la pragul lui 2011. În plan personal mi-am îndeplinit opţiunea tipăririi unui nou volum personal, ARMONII MAJORE 2010, sprijinit fiind de familie, autorităţile locale din Moldova Nouă, alţi prieteni şi sponsori. Ajungerea la vârsta de 70 şaptezeci de an
  5. Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE 4 ÎNTOARCEREA Gara mică din Alba Iulia nu era departe de locuinţa Minicăi, dar am plecat de acasă cu ceva timp mai devreme. Cât am stat acasă la Minica nu s-a întâmplat nimic deosebit. Mama acesteia ne-a lăsat singuri într-o cameră unde am continuat discuţiile noastre banale. Dar doamna Minica a îndrăznit să mă sărute de mai multe ori cu un fel de sete, iar eu eram în cea mai dificilă situaţie. Desigur că o doream ca femeie însă ceva mă făcea să nu întind mâna spre fructul dorit. Nu ştiu ce a discutat
  6. MERGEM ÎN...VACANŢĂ! dedicată iubitorilor de versuri albe Iubito, ia-ţi catrafusele, Plecăm în vacanţa mare. Nu ne mai întoarcem, Rămânem acolo, departe, În Grădinile Edenului. Casa? Casa rămâne Pe mâini bune. Avem Băiatul, Avem Nora, Avem Nepotul. Au ei grijă, De Lumină şi Apă. Fata e departe. Va avea grijă de noi, Să ne telefoneze, Să ne trimită emailuri, Căci vom avea cu noi, Laptopul sufletului. 15 august 2006 Moldova Nouă
  7. CÂND VOI PLECA Când sigur voi pleca din lume, Va fi vreun nume ce va plânge? Despre mine oare ce va spune? Cui oare inima voi frânge? E greu de spus ce se va întâmpla, Vor fi multe suflete indiferente, Desigur, e normal să fie aşa, Contează doar clipele prezente. După mine vor rămâne doar cuvinte, Împrăştiate-n cele patru zări, Nu va mai fi inima fierbinte, Nici capul plin de iluzii şi visări. Doamne, după ce voi muri, Voi fi mai celebru ca acum? Oare la ce îmi va folosi, Sufletu-mi va fi doar fum? Nu te întrista, Omule Bun, Cineva va citi ce ai scris, Eu la ureche
  8. TRECUTUL CA...PREZENT! Când călătoreşti prin gânduri, Te întorci la început, Amintiri aşterni în rânduri, Să nu uiţi ce ai făcut. Azi când încă eşti în viaţă, Ar vrea unii ca să mori, Tu le mai arunci în faţă, Cu buchetele de flori. Pe mulţi nu îi bagi în seamă, Pe acei ce îţi vor rău, Nu le dai apă la moară, Şi îţi vezi de drumul tău.
  9. BIRTUL ŞI MINERUL Stau în birt cu deţu-n faţă, Ce miroase a trăscău, Sunt cam plictisit de viaţă, Vin aici şi iarăşi beu. În urechi mai port refrenul, Auzit în birturi sau în baruri, Pe care-l cânta minerul, Cuprinzând dureri, amaruri. Birtul ăsta catacombă, Nu ştiu cum să-i zic? Îl catalogăm ca bombă, Dar asta nu e nimic! Mulţi suntem aici la birt, Cu suflete neîmpăcate, Cerem doar paharul mic, Însă bem pe săturate. Încântat de vin pelin, De lichior sau tescovină, Revenim din nou la chin, În abatajul de la mină.
  10. Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE CĂLĂTORIA CU MOCĂNIŢA După impactul cu doamna Minica, nu ştiam cum voi mai da ochii cu dumneaei. Mie mi se părea că am comis o mare greşeală! Lucrurile însă aveau să fie cu totul altfel. Cam în fiecare duminică eram convocaţi la reşedinţa de raion Alba Iulia. Eram spre finalul anului doi şi participam la spartachiada tineretului. Concuram la proba de săritură în lungime. Plecam din Zlatna în jurul orei 4 dimineaţa cu trenul Mocăniţa care parcurgea distanţa de 35 kilometri în circa 2 ore şi jumătate. Surpri
  11. MOŞ NICOLAE 2010 Moşul cel cu daruri multe, Care Nicolae-l cheamă, A venit ca să ne asculte, Să ne bage EL în seamă! La mine când a venit, A întrebat de sănătate, Dar mi-a spus aşa şoptit, Că este pe terminate! Moşul ăsta nu glumeşte, Are păreri şugubeţe, Nimeni nu mă depăşeşte, Chiar de merg în două beţe! 05 decembrie 2010
  12. AVIZ PENTRU CRITICI Mă uit la tine din înalt, Poetule, abia ieşit din faşă, Şi îţi strecor, insinuant, Şfichiuri din a criticii cravaşă. Caut în fel şi chip modalităţi, Prin care să-ţi găsesc greşeli, În epitete îţi arăt banalităţi, Prin care vrei să ne înşeli! Îţi demonstrez că n-ai talent, Să ştie asta întreaga lume, Că la şcoală ai fost corigent, Desigur, la materii cu renume. Astfel încerc să scot în faţă, Iscusit, defect după defect, De aceea îţi spun; mai învaţă, Căci nu ai drept să fii poet!
  13. Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE IMPACTUL In ziua următoare am plecat din nou să-mi continui munca. Acasă era doar doamna Minica şi mi-a spus că astăzi nu săpăm în grădină şi aveam de tăiat şi aranjat nişte lemne. Pentru mine orice muncă era tot aşa de grea sau uşoară şi desigur nu mă speriam. Fiind primăvara doamna Minica era îmbrăcată într-un capot destul de uşor prin care i se zăreau proeminent sânii cu rotunjimi moderate. Lemnele erau într-o magazie şi trebuiau crăpate şi stivuite, o lucrare nu obositoare pentru mine. Doamna M
  14. Ciclul; Casa de sub Măgulice…autor Mihai LEONTE CUNOŞTINŢA Fiind elev al şcolii profesionale, cum dădea primăvara îl rugam pe diriginte să ne lase să facem meditaţia in cimitir unde erau amenajate diverse mese, iar cadrul natural cu arbori destul de bătrâni era foarte plăcut. Cu oarecare rezerve dirigintele un profesor foarte generos ne elibera dintre zidurile şcolii profesionale. Condiţia eliberării era să ne formam grupe de câte 4 elevi după care ne dădea un bilet de voie. Aici aveam să cunosc ceva ce nu ştiam încă până atunci. Intr-o zi a venit la
  15. AUR Cântecul perforatorului, Confundat cu tobele, Din uvertura, Unei simfonii. Noi vedem în aur, Metalul cel curat, Dar orice meşter faur, Îţi va spune simplu Că nu-i adevărat! Ai în deget un inel, Plin de nestemate, Mereu să-ţi aminteşti, Că prin el a trecut, Şi viaţă, şi moarte.
  16. AŞA-ZISE ROZE Trandafirii, aşa-zise roze, Totuşi sunt iubite flori, Prinşi în piept sau poze, Priviţi sfios, produc fiori. Trandafirii albi, imaculaţi, Simbolul clar al purităţii, Cu ochii sunt îmbrăţişaţi, Cu semnele realităţii. Câmpuri largi de trandafiri, Să fie viaţa noastră, În zona unei line fericiri, Cuprinsă-n zarea albastră.
  17. *** NEDREPTĂŢI...autor Mihai LEONTE Atâta nedreptate este-n jur, Care nu se poate măsura, Adevărul e fără contur, Doar când şi când va lumina! Uneori pumnii îi strâng, Când ajung la supărare, Doar în tăcere pot să strig, Simt cum inima mă doare. Spre stânci golaşe m-aş ruga, Spre flori, spre firele de iarbă, Să mă audă poate cineva, Văd că nimeni nu mă-ntreabă. Ar trebui să-mi rup din mine, Bucăţi de piele şi de muşchi, Să invoc fiinţele divine, Să fie libere fiarele din cuşti. Mai avem timp să şi visăm, Uitându-ne departe la distanţă, Căci încă până ne mişcăm, A
  18. POETUL A MURIT FRUMOS … . Poetul a murit frumos, Ducându-se la stele, Căci n-a vrut să coboare jos, Nici una dintre ele. Acum privind în jos la noi, Gânditor la zbaterile noastre, Zicând: Am fost şi eu ca voi, Şi iată, mă aflu printre astre. V-aştept căci veţi veni Urmându-vă desigur mersul, Şi atunci când veţi şi osteni, Vă veţi închide universul.
  19. MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE Zilele Culturii la Moldova Nouă din 3 noiembrie 2010, s-au desfăşurat într-o zi de toamnă deosebit de frumoasă, când numai să stai într-o sală câteva ore nu-ţi venea. Invitaţia primită anunţa o prezentare tentantă. Eram invitat să-mi prezint volumul apărut în 2010, adică ARMONII MAJORE, autor Mihai LEONTE. Cuvântul de deschidere l-a rostit domnul Primar al oraşului Moldova Nouă, doctor inginer Ion CHISĂLIŢĂ. Totul era pregătit ca pentru o adevărată sărbătoare a culturii. Dar aveam să asistăm la adevărate lecţii de istorie a zonei Clisura Dunării. La prez
  20. VREAU SĂ FIU VÂNTUL ZEFIR Vreau să fiu vântul vesel Zefir, Să fiu apa cu care te îmbăiezi, Tu să-mi fii aerul care-l respir, Cu tandreţe să mă îmbrăţişezi. Să mă pierd cu tine în neant, Să ne continuăm mersul alert, Să atingem punctul cel înalt, Unde totul devine inert! Peste câmpii înverzite vom dansa, În ritmul aceluiaşi etern bolero, Dragostea noastră va triumfa, Mergem împreună, n-avem încotro! Frunzele nu vor muri în toamnă, În iarnă fulgii iar vor străluci, Oare ce-mi trebuie, doamnă, Pentru veşnicie a te iubi?
  21. Eu cred! zicea odată cineva crede şi nu cerceta. însa eu nu mai aştept vă spun sincer; cred. fiindcă ştiu ca la ignat orice porc va fi tăiat!
  22. EVRIKA! TE-AM DESCOPERIT… Soţiei mele ANA LEONTE… Alergam prin spaţii nesfârşite, Nomad. Cu gândul cam nehotărât, Aleile din cale-mi, de ierburi năpădite, Mă-nfiorau şi totuşi te-am găsit. Ardeau în mine doruri ne-mplinite, Rug imens era tot trupul meu, Trimiteam în univers apeluri infinite, Îngheţasem aşteptându-le mereu. Nu ştiu ce reacţii s-au produs! Orbita mi-am găsit mereu pierdută, Ivindu-te tu stea necunoscută, Cert este că te-am descoperit şi eşti, Încrezătoare în mine. NU GREŞEŞTI. 4 Aprilie1967
  23. AŞ VREA! Aş vrea să scriu eu cartea, Să-mi întrerup somnul intens, Dar nu ştiu care e partea Ce reprezintă vreun interes? Mi-am parcurs drumul prin lume, Mă întorc la tine, drag pământ, Smerit, cu adâncă plecăciune, Să-mi găsesc odihna în mormânt. Unde sunt vapoarele cu zbaturi? Unde au plecat visele mele? Casele cu multe caturi, Plecate-s cu gândurile rebele! În oglinzi ce par deocheate, Mă caut pe mine să mă recunosc, Imaginile îmi par deformate, Sunt inutile, par fără rost!
  24. ALB Presăraţi alb mult, Preluat din prezent Amintiri din trecut. --- Culegeţi alb imaculat Trimiteţi albul curat Priviţi alb neîncetat. --- Puneţi alb În tot ce aveţi, Albul e fericire Albul e nemurire. --- Albul din flori, Albul din ninsori, Albul din nuferi Să nu te superi --- Plecăm în alb înalt Pe tărâmul celalalt.
  25. Scrisori deschise,  După lectura versurilor din caietul „Reverii adverse”, am constatat că Mihai Leonte cu toate că a creat noi poezii, nu şi-a schimbat stilul. Menţinerea vechiului stil este o consecvenţă firească, căci poetul nu ţine cu orice preţ să devină brusc … modernist. Poezia nu este un obiect, ci o stare de graţie, o vibraţie proprie fiecărui poet, care trebuie să fie citit şi înţeles ca individualitate, nu neapărat prin raportare şi comparaţie cu alţii. Sensibil, sincer şi vibrând cu blândeţe, duioşie şi înţelegere la evenimentele vieţii, Mihai Leonte, poetul continuă să se em
×
×
  • Create New...