Jump to content
Vesperala Forum
  • entries
    74
  • comments
    6
  • views
    1,017,193

Contextul politic- România în timpul vieţii lui lui Eminescu


vesperala

289 views

Am  

135 members have voted

  1. 1. Am

    • sub 15 ani
      10
    • 15-18
      13
    • 18-25
      47
    • 25-30
      20
    • 30-40
      23
    • 40-50
      13
    • 50-60
      6
    • 60-70
      2
    • peste 70 ani
      1

Politică internă şi externă

1853: Ocupaţia rusească a Principatelor

28 martie 1853: începe războiul Crimeei, conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, şi alianţa Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei şi a Imperiului Otoman, pe de altă parte. Originea crizei era reglementarea drepturilor pelerinajelor, ale catolicilor latini şi ale ortodocşilor în Locurile Sfinte din Palestina

1856 - Războiul Crimeei: Ţările Române ies de sub protectoratul Rusiei

1856 - Contele Walewski, ministrul de externe al Franţei şi preşedinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), propune, în Congresul de pace de la Paris (care a încheiat Războiul Crimeei), unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinţ străin

1856 - Tratatul de la Paris: A înlocuit protectoratul ţarului asupra Principatelor cu Garanţia autonomiei lor de către Europa; judetele din sudul Basarabiei sunt retrocedate către Moldova

1857 aprilie - În Bucureşti se introduce iluminatul public cu petrol lampant.

24 ianuarie 1858 - Ţara Românească şi Moldova se unesc sub Alexandru Ioan Cuza, iar ţara se numeşte România

1859: Unirea Principatelor

11 decembrie 1861- Al.I. Cuza în Proclamaţia către Naţiune : "Unirea este îndeplinită,naţionalitatea română este întemeiată".

2 mai 1864 - Alexandru Ioan Cuza dizolvă Adunarea electivă. Promulgă o nouă constituţie, care întărea puterea domnului în detrimentul legislativului şi o nouă lege electorală care sporea considerabil numărul alegătorilor.

11 februarie 1866- Alexandru Ioan Cuza, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori şi liberal–radicali (Monstruoasa coaliţie). Puterea a fost preluată de o locotenenţă domnească (Lascăr Catargiu, generalul Nicolae Golescu, colonelul Nicolae Haralambie)

10 mai 1866 - Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la Bucureşti

14 iunie 1866 - Începe Războiul austro-prusac.

20 iunie 1866 - Regatul Italiei declară război Austriei.

23 august 1866 - Tratatul de la Praga pune capăt războiului austro-prusac.

12 octombrie 1866 - Tratatul de la Viena pune capăt războiului dintre Austria şi Italia. Ca urmare, Italia anexează Veneţia.

19 iulie 1870 – Franţa declară război Prusiei

8 august 1870 – Un grup de liberali radicali a organizat o conspiraţie republicană, lipsită de sprijin popular şi rapid pulverizată de un batalion al armatei, cunoscută ca Republica de la Ploieşti

2 septembrie 1870 – Bătălia de la Sedan

4 septembrie 1870 – În Franţa, guvernul provizoriu format de Léon Gambetta proclamă Republică

19 septembrie – Armata prusacă începe asedierea Parisului

1870: Rusia se dezice de angajamentele luate la Tratatul de la Paris

28 ianuarie 1871 - Franta se predă pentru a termina Razboiul Franco-Prusac

Insurecţia populaţiei pariziene; "Comuna din Paris"

8 iulie 1876 - Convenţia ruso-austriacă: în cazul împărţirii imperiului otoman, Rusia va primi sudul Basarabiei

16 aprilie 1877 - Convenţia ruso-română, referitoare trecerea trupelor ruseşti; Rusia garantează "integritatea teritorială" a teritoriului românesc

24 aprilie 1876 - Rusia declară război Turciei

9 mai 1877 - În Parlamentul României Mihail Kogălniceanu, în numele guvernului a proclamat independenţa

16 mai 1877 - România declară război Turciei - câştigarea independenţei

19 februarie 1878: Tratatul de la San Stefano: Rusia pastrează sudul Basarabiei şi oferă Dobrogea drept compensatie României

13 iulie 1878: Tratatul de la Berlin: Marile Puteri recunosc Rusiei dreptul de stăpânire asupra sudului Basarabiei

8 octombrie 1878 - sfârşitul Războiul de Independenţă

1879 - Alianţă între Germania şi Austro-Ungaria.

2 decembrie 1880 - Are loc o încercare de asasinare a primului-ministru Ion C. Brătianu.

25 martie 1881 - Imperiul German, Rusia şi Austro-Ungaria recunosc Regatul României.

10 mai 1881 - România este proclamată regat. Carol I este încoronat rege al României (anterior fusese doar prinţ)

20 mai 1882: Se formează Tripla Alianţă: Italia aderă alianţei dintre Germania şi Austro-Ungaria

30 octombrie 1883: Tratatul secret de alianţă cu Imperiul Austro-Ungar. În aceeaşi zi aderă la tratat şi Germania. Ţara noastră aderă la Tripla Alianta. S-a aflat de această alianţă abia după primul război mondial. Tratatul insemna aservirea Romaniei Austro-Ungariei in primul rand, ceea ce excludea revendicarea Ardealului.

2 Comments


Recommended Comments

- iulie 1853, apare volumul de poezii : " Doine şi lacrimioare" al lui V. Alecsandri (Paris)

- octombrie 1853, Domnii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica, se retrag la Viena. Autoritatea este reprezentată prin generalul rus Andrei de Budberg, preşedinte al ocârmuirii pentru ambele Principate.( Au plecat datorită declanşării războiului Crimeii. Cei doi domnitori se vor întoarce în ţară în septembrie 1854).

- decembrie 1853-ianuarie 1854: o mare mişcare ţărănească are loc în Oltenia sub conducerea lui ioniţă Magheru şi Gheorghe Scurtulescu, participanţi şi la revoluţia de la 1848. Miscarea este reprimată cu duritate de către colonelul Ioan Solomon.

- aprilie-septembrie 1854, armatele ruse părăsesc Ţările Române sub presiunea armatelor austriece, îndreptându-se spre frontul din Crimeea. O dată cu retragerea trupelor de ocupaţie ia sfârşit şi protectoratul rusesc asupra ţărilor române.

- 16-28 decembrie 1854, memoriu în patru puncte, adresat Rusiei de către Austria, Franţa, Marea Britanie, în baza căruia urma săs e reglementeze conflictul dintre Rusia şi puterile europene. În privinţa Principatelor Române se prevedea abolirea protectoratului Rusiei asupra acestora şi trecerea sub garanţia colectivă a Franţei, Marii Britanii, Austriei, Rusiei şi Prusiei, cu recunoaşterea, în acelaşi timp, a ocupaţiei temporare a Ţărilor Române de către Austria.

- decembrie 1854, memoriu adresat de Gh. Magheru reprezentanţilor Franţei şi Regatului Sardiniei la Istambul, în care se cere sprijinul celor două puteri pentru unirea Principatelor, în frunte cu un domn ereditar şi retrocedarea Basarabiei către Moldova.

- 1856, medicul Anastasie Fătu înfiinţează, la Iaşi, prin propriile sale mijloace, prima Grădină botanică de pe teritoriul României(peste 2500 de specii).

- februarie 24 - martie 7 1856, înfiinţarea la Iaşi a Facultăţii de Drept.

- mai-iunie 1856, ia fiinţă langă Iaşi, la Socola, societatea "Unirea", pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească.

- martie 1857, se constituie, la Bucureşti, " Comitetul Central al Unirii", organ de conducere al partidei naţionale muntene care fixează un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova.

- aprilie 1857, se introduce în Bucureşti, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala Ţării Româneşti fiind primul oraş din lume luminat în acest fel.

- 29 iulie 1857,înfiinţarea, din iniţiativa şi sub conducerea lui Carol Davila, a Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.

- Iulie 1857, se tipăreşte în Moldova prima emisiune de mărci poştale "cap de bour", formată din patru mărci poştale cu valori de 27, 54, 81 şi 108 parale.

- 5 ianuarie(Moldova) şi 24 ianuarie (Ţara Românească)- alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.

- 26 martie - 25 august, Conferinţa de la Paris(întreruptă în aprilie ca urmare a izbucnirii Războul austro-franco-piemontez) a reprezentanţilor puterilor garante, recunoaşte de jure înalta alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al Principatelor Unite.

- 1861, România exportă pentru prima dată petrol rafinat(1041 hl)

- 1861, la Tetrul cel Mare din Bucureşti se joacă, pentru prima dată în România, Hamlet, cu ihail Pascaly în rolul titular.

- ianuarie 1861 Legea pentru înfiinţarea Curţii de Casaţie şi Justiţie

- 22 ianuarie- 3 februarie 1862, Formarea Primului guvern Unitar al României( Lăuntru, Afaceri Străine, Finanţe, Lucrări Publice, Justiţie, Culte şi Instrucţiune Publică, Război, Control)

- 24 ianuarie 1862, Deschiderea, la Bucureşti, a primului Parlament al României. Oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.

- 1863, Are loc constituirea, la Iaşi, a societăţiiliterale, culturale şi politice " Junimea" de către Titu Maiorescu, P.P. Carp, I. Negruzzi... Are un rol deosebit d eimportant în orientarea şi dezvoltarea literaturii române, în afirmarea clasicilor literaturii române : Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici... "Junimea" a reprezentat cea mai importantă mişcare literară din a doua jumătate a sec al XIX-lea.

Link to comment

- 1863, 26 oct-7 nov, Împăratul Franz Joseph I sancţionează Legea privitoare la egala îndreptăţire a naţiunii române, votată în Dieta Transilvaniei, prin care şi cele două biserici ale sale, cea unită şi cea ortodoxă, se regăsesc pe picior de egalitate cu cele trei "naţiuni" regnicolare - unguri, secui, saşi, - şi cu cele patru confesiuni recepte: catolică, luterană, calvină şi unitariană.

- Mai 1864, Plebiscit care aprobă noua Constituţie numită prudent Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, şi o nouă lege electorală, introduce noi instituţii : Senatul şi Consiliul de Stat.

- 19 august 1864, înfiinţarea Primăriei oraşului Bucureşti. Primul primar: Barbu Vlădoianu.

- 19 nov 1865, se votează(în Dieta Transilvaniei), încorporarea Transilvaniei la Ungaria la 24 nov/6dec, autonomia Principatului fiind desfiinţată. Legea va fi sancţionată de împăratul Franz Joseph I, cu prilejul creării statului dualist Austro-ungaria.

- 11 feb 1866, Al. I. Cuza este silit să abdice ca urmare a conjuraţiei realizate între conservatori şi liberalii-radicali.Locotenenţa Domnească propune ca viitor domnitor al Principatelor Unite pe Filip de Flandra, dar acesta va refuza.

- martie 1866, Trimisul guvernului român, I.C.Brătianu se întâlneşte la Dusseldorf cu principele Carol Anton de Hohenzollern şi cu cel de-al doilea său fiu, Carol, propunându-i acestuia din urmă să primească tronul României.

- Aprilie 1866, Plebiscit pentru alegerea ca domn al României a prinţului Carol. Vot net favorabil.

- Iulie 1866, promulgarea noii Constituţii a României, redactată după modelul Constituţiei din Belgia din feb 1835.

- 22 mai - 4 aprilie 1867, Promulgarea primei legi monetare a României, prin care se adoptă ca monedă naţională, Leul.

- 7-29 iulie 1867, Legea privind organizarea puterii armate care urmează să cuprindă armata permanentă (...) Toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, cu vârsta între 20 şi 50 de ani, sunt datori a purta armele.

- 15/27 ian 1870. Notă a ministrului de Externe, Nicolae Callimachi-Catargi, adresată Marilor Puteri, prin care se cere recunoaşterea oficială a denumirii de România, folosită deja în actele interne. Marile Puteri, cu execpţia Mării Britanii şi a Imperiului Otoman, foloseau curent termenul de România în relaţiile cu statul român.

- 20 aug 1871, Miscarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Al Candiano-Popescu. Conspiraţia proclamă Republica. Mişcarea este reprimată rapid. Asta nu împiedică ca, zece ani mai târziu, Al. Candiano-Popescu să devină aghiotant al lui Carol I.

-1875, Închegarea coaliţiei grupărilor liberale "Coaliţia de la Mazar-Paşa", punându-se bazele Prtidului Liberal.

- 1876 , Memoriu adresat către Înalta Poartă şi Puterilor garante de către guvernul român, în care se cere, în schimbul individualităţii statului român şi a numelui de România, garantarea neutralităţii.

- Iulie-aug 1877, România cucereşte Independenţa de Stat participând la Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878.

- dec 1877-ian 1878, Constituţia Imperiului Otoman desemnează România drept " provincie privilegiată", fiind astfel încălcată autonomia statului român. Parlamentu României protestează vehement.

- 19 febr- 3 martie 1878, Tratatul de pace ruso-turc de la San Ştefano prin care s epune capăt războiului ruso-româno-turc. Imperiul Otoman recunoaşte independenţa României.

- 1-13 iulie 1878, Congresul de la Berlin recunoaşte independenţa şi drepturile României asupra Dobrogei şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării din partea României a încorporării sudului Basarabiei la Rusia...

- 2-14 oct 1879, Austro-Ungaria recunoaşte independenţa României.

- 27 oct 1879, Rusia recunoaşte independenţa României.

- feb 1880, Constituirea în mod oficial a Partidului Conservator din România.

- feb 1880, Franţa, Germania, Grecia şi Marea Britanie recunosc independenţa României.

- martie 1881, Parlamentul proclamă România regat.

- 21 nov-3 dec 1881, După decesul unicei sale fiice Maria, domnitorul Carol semnează "Actul de familie", prin care prinţul Ferdinand, nepot de frate al domnitorului Carol I, devine moştenitorul prezumtiv al Tronului României.

- oct 1883, semnarea, la Viena, de către miniştri de Externe D A. Sturdza şi Gustav Kalnoky, în cel mai strict secret a Tratatului de alianţă româno-austro-ungar, pe timp de 5 ani, cu prelungire automată din 3 în 3 ani. În vigoare până în 1916, când România intră alături de Antanta în primul război mondial.

- nov-dec 1885, Războiul sârbo-bulgar, România adoptă o poziţie de neutralitate.

- 4 sept 1887, atentat la viaţa lui I.C.Brătianu, pe care liberalii l-au pus pe seama violenţelor d elimbaj ale ziarelor de opoziţie.

- martie -iunie 1888, Răscoale ţărăneşti în Muntenia şi Moldova, determinate de lipsa de pământ şi creşterea continuă a tuturor formelor de arendă şi a cametei... A fost reprimată brutal de armată. Ca urmare a răscoalei, se promulgă : "Legea modificatoare pentru tocmelile de lucrări agricole".

- ian 1889, Statut român răscumpără de la concesionari liniile ferate, devenind proprietarul căilor ferate de pe teritoriul României (1377 km)

 

(Extrase din : " Istoria României în date" coordonare : Dinu C. Giurescu)

Link to comment
×
×
  • Create New...