Jump to content
Vesperala Forum
  • entries
    74
  • comments
    6
  • views
    1,017,230

"Iconarii d-lui Beldiman", nr. 3351, 13/25 decembrie 1888


vesperala

82 views

Am  

135 members have voted

  1. 1. Am

    • sub 15 ani
      10
    • 15-18
      13
    • 18-25
      47
    • 25-30
      20
    • 30-40
      23
    • 40-50
      13
    • 50-60
      6
    • 60-70
      2
    • peste 70 ani
      1

Iconarii d-lui Beldiman

O foaie eclesiastica din capitala a propus, in unul din numerile sale, ca sa se ia masuri serioase pentru a se raspandi in tara icoane fabricate la noi, fie pe cale litografica, fie cromolitrografica, pentru a inlocui in casele taranilor multimea de icoane straine care se vad pe pareti. Tot obiectul acesta il trateaza si d. A. Beldiman, fost ministru plenipotentiar la Sofia, intr-un articol publicat in "Vointa nationala" - insa d-sa, descriind acest inconvenient, indealtmintrelea cunoscut de toata lumea, (i)i atribuie totodata o importanta politica, pe care desigur in ochii unei judecati sanatoase n-o poate avea.

E exact ca tara e plina de asemenea icoane, a caror loc de fabricatiune e Rusia. Dar numai satele? In orice monastire ar merge d. Beldiman va gasi sute de obiecte bisericesti, nu numai icoane, fabricate in Rusia, parte cumparate, parte daruite. Constatam inainte de toate ca chipurile de sfiti, de manastiri rusesti etc., c-un cuvant de zugravituri bisericesti, sunt fara proportie mai numeroase decat portretele imparatului si imparatesei.

 

 

Care sa fie cauza acestei raspandiri a unei arte primitive in populatiunea romana? Noi credem ca nu o alta decat lipsa absoluta a unei industrii similare in tara noastra. In Rusia, unde fabricatiunea de icoane e foarte raspandita de vreme ce, din cauza caracterului cam bigot al populatiunii, mai in fiece stabiliment chiar in cele ale autoritatilor publice vezi icoane si candele, se poate prea lesne si e chiar probabil ca sa existe in unele cazuri o supraproductiune de asemenea obiecte de valoare problematica, si fiindca orientul nostru este tina de export - mlastina de scurgere - a tot ce supraproductiunea europeana are de prisos, e aproape natural ca si rusii sa caute sa raspandeasca operele lor de arta problematica in satele noastre. Inainte icoanele religioase ce se vindeau in Romania erau aproape esclusiv fabricate la Gherla (Transilvania). Aceste erau in adevar producte romanesti, dar sa marturisim adevarul, erau foarte primitive.

 

 

 

Fabricate de tarani simpli si naivi, fara nici o cultura artistica, ele erau combatute de chiar unii episcopi din Transilvania, cari se sileau a introduce chipuri ceva mai bine facute, pentru a deprinde ochii cu forme corecte, mai cu seama pentru ca in genere se credea in ipoteza ca femeile in stare puerperala ar putea naste, uitandu-se la asemenea icoane, tipuri monstruoase. Se stie ca produsele grecesti din Orient sunt cam tot atat de primitive ca si icoanele din Gherla, si ca si produsele rusesti de prin anii 1840-50, cari erau de o slutenie fenomenala.

Se vede insa ca aceasta industrie, care inainte era exercitata si in Rusia dupa metoda maiorului Papazoglu, a luat in urma oarecare dezvoltare, mai ales prin inventiunea cromolitografiei, incat se pot produce icoane - de nu artistice - cel putin suportabile, superioare si produselor orientale si celor din Gherla. Noi credem ca numai superioritatea relativa a articolului rusesc a fost cauza raspandirei, iar nicidecum tendinte politice.

 

 

Nu-i vorba, nu e absolut cu neputinta ca sa nu fie amestecat si gandul vreunui panslavist fanatic in istoria aceasta, dar in genere ne vine totusi a crede ca supraproductiunea si interesul negustorilor de icoane si superioritatea acestora asupra caricaturilor bizantine sunt adevarata cauza a raspandirei.

A atribui o gravitate politica serioasa acestui lucru, precum o face d. Beldiman, e o exageratie si o gogorita din cale afara fantazista. Desigur nu aceste sunt mijloacele pentru a cuceri un popor. Raul ce se naste din lipsa fabricatiunii acestor obiecte s-ar putea vindeca lesne, caci cromolitografii de pe tablouri clasice italiene ale figurilor sfinte precum le face un Rafael, un Corregio, un Murillo ar goni lesne si caricaturile orientale si cele moscovite. Din nenorocire insa chipurile de sfinti in biserica orientala sunt facute dupa un tipar anumit, incat toti mucenicii cu chipuri uscate de pustnic au fiziognomii traditionale.

 

 

 

Sfantul Nicolae are aceeasi barba si aceeasi chelie pe toate icoanele Orientului. Aceste chipuri artistul nu are voie sa le schimbe si pe cand tablourile din Roma si Florenta, chiar cele adanc religioase, sunt reproducerea omului in cele mai nobile forme ale existentei lui, icoanele orientale raman reproducerea unor mumii si schelete, cari au mult asemanare cu chipurile tepene si conventionale din zugraviturile stravechi ale egiptenilor. In ele nu e arta, e maniera.

D. A. Beldiman fiul e un om cu cultura moderna; d-sa e un produs al civililizatiei germane, al scoalelor din Berlin. Ar trebui deci sa constate cu spiritul critic care e caracteristic scoalei germane, ca nu politica rusa, despre care ne abtinem a vorbi nefiind in cestiune, ci confesiunea religioasa a rusilor e singura cauza a raspandirii acelor caricaturi - caci de! pictura in puterea cuvantului n-ar putea-o denumi nici d. Beldiman. Din nefericire formalismul si persistarea stationara in obiceiuri vechi si adesea netrebnice sunt cu mult mai raspandite in biserica orientala, decat in aceea a Occidentului.

 

 

 

Acolo artele au gasit o incuragiare spornica; penelul lui Rafael, arhitectura unui Michelangelo, muzica unui Palestrina au fost in serviciul bisericii; acolo arta oratorica si-a avut eroii ei si daca vom judeca bine, vom vedea ca chiar cultura universitara superioara se datoreste, cel putin in inceputurile ei, bisericii. Se poate ca rolul ei sa fi trecut in zilele noastre, in care nu mai avem idealuri si cant arta insasi a devenit un instrument al utilitarismului. Dar daca acel rol a trecut, el a fost realizat macar prin epoce de glorie artistica si stiintifica, pe cand biserica orientala a vegetat intr-un formalism gol si sterp.

Acesta e raul specific si istoric oarecum care face cu putinta propagarea sluteniilor moscovite la noi, si acesta trebuie combatut. Cat despre politica ruseasca, credem ca stie a-si alege mijloace mai inteligente pentru propagarea tendentelor ei. E "Adevarul" de ex., care reprezinta admirabil unele tendinte ale acelei politice, pe cari insa nu gasim nici o necesitate de a le critica, de vreme ce sentimentul de conservare al romanilor ni se pare indestul de puternic pentru a rezista la asemenea incercari.

 

 

Dar alta enormitate la sfarsitul articolului d-lui Beldiman.

"Este sau nu adevarat ca inaintea alegerilor d. prim-ministru s-a intalnit la Ruginoasa cu principele Urusoff?"

 

Ei bine, nu stim si nici nu e nevoie sa stim daca primul-ministru s-a intalnit sau nu cu printul Urusoff. Printul - fost ministru plenipotentiar in tara - are fara indoiala multe cunostinti si in Bucuresti si in Iasi, dar ceea ce putem asigura e ca scopul venirii sale in Romania numai scop politic n-a fost.

0 Comments


Recommended Comments

There are no comments to display.

×
×
  • Create New...