Jump to content
Vesperala Forum
  • entries
    74
  • comments
    6
  • views
    1,017,223

About this blog

mai am lumina de cosit

Entries in this blog

Ziarist : Iaşi, Bucureşti

Ziarist   5 ianuarie, Colectorul literar pentru ambele sexe: subliniaza importanta publicatiilor de provincie în valorificarea creatiei populare. 19 mai 1876 Corector si redactor al partii neoficiale la Curierul de Iasi ( îl numeşte "foaia vitelor de pripas")   ianuarie 1876 petece câteva zilede concediu la Ipoteşti, având mama bolnavă 29 aprilie - scrie despre bombardarea Calafatului de către artileria turcească, act pe care îl considera drept o agresiune. 11 , 13 mai scrie

vesperala

vesperala

viaţa mea, ciudată

aş fi vrut să ştiu mai multe despre Petrea Poenarul           Aceasta e menirea unui poet în lume? Pe valurile vremei, ca boabele de spume Să-nşire-ale lui vorbe, să spuie verzi ş-uscate Cum luna se iveşte, cum vântu-n codru bate?   (fragment din Icoană şi privaz)

vesperala

vesperala

Viaţa lui P. P. Carp

De ce îi acord atenţie? Se spune că i-a zis lui Maiorescu "şi mai potoliţi-l pe Eminescu". Mă interesează deci să descopăr în ce condiţii a avut tangenţă cu Eminescu.     28 iunie 1837 - data naşterii 1850 - se duce la Liceu la Berlin 1858 - Bonn - Se înscrie la facultate, în drept şi ştiinţe politice 1862 - revine la Iaşi primăvara anului 1864 - membru fondator al societăţii Junimea alaturi de Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile V.Pogor si Iacob Negruzzi. 1865 - auditor onor

vesperala

vesperala

Vechi urme

Cuvinte învechite: GEANABET s.m. Om rău, afurisit GHIZDAV adj. Frumos, graţios a obşti v. a înştiinţa, a anunţa tuturor     Cuvinte frumoase )     CARIATÍDĂ, cariatide, s.f. Statuie reprezentând o femeie care susţine, ca o coloană, cornişa unui acoperiş, o intrare   Regionalisme   GOLÚMB, golumbi, s.m. (Reg.) Porumbel.

vesperala

vesperala

Tudor Arghezi despre Mihai Eminescu

Audio     „A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă... Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene din depărtare delicata lui singuratecă slavă.       În toate veciile vizitate de atleţii şi bicicliştii filozofiei, el are vecia lui deosebită, închisă. Trebuie vorbit pe şoptite... Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui

vesperala

vesperala

Studenţia

Studenţia   Praga septembrie 1869 - Eminescu pleacă spre Viena însoţit de tată, mamă, sora Aglae şi frăţiorul Matei.   Toamna anului 1869: strada Lípová nr. 471- strada Teiului, aproape de Piaţa Vaclavske   Şerban Eminovici se înscrie la facultatea de Medicină           Viena   Trăiască Naţia! Sus cu dânsa! Salutul studenţilor români în Viena, când era Eminescu student.       Profesori ale căror cursuri le frecventează: --Adolf Mussafia -(1835-1905), profesor de f

vesperala

vesperala

Stolnicul Constantin Cantacuzino

Stolnicul Constantin Cantacuzino : „Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai să ştie şi nici unul nu au aflat nimic, până când nu au fost de altul învăţat. Nici nimeni nu să poate domiri de nici un lucru, de nu mai nainte au au văzut,au au auzit,au au cetit şi de nu ca acelea, asemene ca acelea, măcar cât de puţin …"

vesperala

vesperala

Şi oare tot n-aţi înţeles

Eu am fost, sint si voi fi   Perioada 1883-1889 „Câţi îl ştiau că există? Foarte puţini. De-acu-ncolo, ţin-te popularitate!...” (Caragiale) Spoiler : Ecaterina Szöke Magyarosy Slavici Titu Maiorescu Grigore Ventura, Constantin Simţion (şi Chibici, preşedinţii Societăţii Carpaţii), Ocăşanu, Siderescu   Cârlova, Diaconu şi Pietraru atentaseră la viaţa lui Brătianu în 1880. Cei trei atentatori au fost arestaţi şi poliţia a vrut să îi facă

vesperala

vesperala

Scrisorile cu care îsi însotea creatiile trimise

Corespondenta cu revista Familia se face la început prin Posta redactiei. 1 aprilie 1870: "D-lui Y.Z. Prea bine.Se va publica cît mai curînd." (după primirea poeziei Venere si Madonă) 15 iunie 1870(după primirea poeziei Epigonii): " Y.Z.Meritul poetic e incontestabil, chiar cînd nu ne-am uni cu totul în idei.Multămiri sincere." Mihai semna scrisorile cu numele deja impus în paginile revistei Familia, dar ceruse să i se răspundă în acest mod: "N.B.În caz de a-mi răspunde la corespondinta Re

vesperala

vesperala

Rugăciuni - Eminescu

SA VIE PASTORII   Colinde, colinde, Sosira colindele Luminele` ntinde Si toate aprinde-le   Cristos muritorii In fase l`impature Sa vie pastorii Si magii alature   Si lui i se`nchina Cu floarea cuvintelor C`aduce lumina In noaptea mormintelor   TOT TWAM ASI Nadejde si`ntarire Si zid de mantuire Pre tine castigandu-te Inghenunchiem rugandu-te De chinuri ce ne bantuie Mario, tu ne mantuie O, Sfanta Marie!   RUGACIUNE Tu maica durerilor Regina tari

vesperala

vesperala

Revizor şcolar

"Am luat două scaune, 1 masă, 1 dulap nou şi altul vechi. Cauza pentru care am luat dulapurile este că bibliotecii nu-i trebuiau şi eu fiind revizor şcolar nu aveam unde conserva arhiva" ( declaraţie în 1876, a lui Eminescu, în timpul procesului intentat în urma raportului făcut pe 22 iunie 1875 de către D. Petrino)       1 iulie 1875 - Eminescu este numit revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui Îl cunoaste pe Ion Creangă (n. 1839), învătător la Scoala nr. 2 din Păcurari. vara

vesperala

vesperala

Reviste şi ziare în care Eminescu şi-a publicat poeziile

„Familia”   La mormântul lui Aron Pumnul - Ianuarie 1866 De-aş avea - 23 Februarie 1866 O călărire în zori La Heliade La o artistă - 18/30 august 1868 Speranţa - 11/23 septembrie 1866 Misterele nopţii - 16/28 octombrie 1866 Amorul unei marmure - 19 septembrie/1 octombrie 1868 Din străinătate La Bucovina Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie - 2/14 aprilie 1867 Junii corupţi - 31 ianuarie/12 februarie 1869 Amicului F. I - 11 aprilie 1869   24 aprilie 1883– S-a dus amoru

vesperala

vesperala

Reţete culinare - Aglae Drogli

Ciuperci cu smîntînă (reţeta Aglaiei Drogli)   Ciupercile se spală, curate de ţărînă, iar pieliţele de deasupra se curăţă. Apoi se pun pe masă şi se toacă bine ca icrele. Într-o tigaie se pune la foc o lingură de unt cu puţin pătrinjel şi mărar verde bine tăiet şi, cînd începe untul a fierbe, pui ciupercile tocate peste unt, sare şi piper pisat după gust, apoi acoperi tigaia cu un capac, şi leşi ciupercile să fiarbă în zeama lor. Din cînd în cînd le amesteci ca să nu se afume sau să se ardă ş

vesperala

vesperala

Profesor de logică şi germană

noiembrie 1874 - suplineste câteva luni pe A. D. Xenopol (lecţii de logică) primăvara 1875 - Samson Bodnarescu ( lecţii de germană) la Institutul Academic   Într-o scrisoare către Maiorescu se dezvăluie că a predat şi la Şcoala Normală, Iaşi. De asemenea la Institutele Unite 1874 - 1875     Va fi înlocuit cu Pavel Paicu după revolta elevilor.

vesperala

vesperala

Personaje politice din articolele lui Eminescu

Carol I - ,,Carol îngăduitorul", ,,Rampsint Îugăduitorul" I.C. Brătianu -„Cancelarul de la Măgura" şi ,,Cancelarul de pe malurile Dâmboviţei" ; C.A. Rosetti - ,,pocitură hidoasă". Gh. Chiţu („Preasfinţia sa musiu Chiţu"), V. Boerescu („marele om de stat"), I.C. Fundescu („Ionel Cocîrdel"), Simeon Mihălescu („Simeon Cucernicul", ,,Simion Cuviosul"), B.H. Stroussberg („regele Stroussberg"), A.M. Warszavsky („ilustrul Warszawsky").

vesperala

vesperala

Patologia societatii noastre

Martie 1884 are loc fuziunea Partidului Conservator al lui Lascăr Catargiu cu Partidul Liberalilor Sinceri, condus de Gheorghe (George / Gună) Vernescu. Din această fuziune a rezultat o formaţiune politică hibridă, intitulată Partidul Liberal Conservator.     Se pare că e ultimul articol al lui Eminescu, şi a apărut pe 13 ianuarie 1889. A zguduit coaliţia dintre conservatori şi liberali. Gheorghe Vernescu deţinea funcţia de ministru de justiţie în cadrul guvernului. ( GUVERNUL THEOD

vesperala

vesperala

Paharul Gândurilor

Se umple paharul cu gânduri limpezi, unduitoare. Pe luciul lor chipu-i răsare apăsător de senin. Definind definiţia, Eminescu nu e Poetul, ci Poezia.   Ce pătimaşă devine aşteptarea răsăritului stelelor când gândul cugetă spre Luceafăr, ce aprins e aerul de miresme când gândul cugetă la teiul Lui...

vesperala

vesperala

Nichita Stănescu

"Multi, foarte multi, ar dori sa scrie macar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni, n-ar accepta sa traiasca macar o singura zi din viata lui" Nichita Stanescu

vesperala

vesperala

Munca la Timpul - atmosferă, amintiri

„Luaserăm adecă Eminescu şi eu — scrie Slavici — încă de la Viena obiceiul de-a citi împreună tot ceea ce fie unul, fie altul avea de gând să publice, şi eu îi citeam ceea ce a scris el, iar el îmi citea ceea ce am scris eu. Acum, Caragiale, adevărat mare maestru în ale citirii, citea atât cele scrise de noi, cât şi ceea ce scria el însuşi. Citea mai întâi articolul în întregimea lui, ca să ne putem da seama despre «impresiunea generală ». Urmau asupra vederilor generale discuţiuni, care

vesperala

vesperala

Mobilierul de la Biblioteca Iaşi

Lista mobilierului din bibliotecă întocmită de Petrino:     1. Douãzeci şi şase dulapuri de brad boite roş închis cu postamentele lor de aceiaşi culoare. 2. Treizeci dulapuri de brad tot de aceiaşi culoare cu geamuri cu patru uşi ce se deschid una preste alta şi fãrã postamente. 3. Şase dulapuri boite cenuşiu cu postamentele lor, vechi şi stricate. 4. Un dulap boit roş cu geamuri. 5. Un dulap boit galbãn cu geamuri. 6. Un dulap cu geamuri cu patru uşi, ce se deschid în lãturi, cu p

vesperala

vesperala

Mircea Eliade despre Eminescu

" Intreg Universul nostru il avem in aceste cateva zeci de pagini pe care o mana harnica le-a tiparit si le imparte astazi in cele patru colturi ale lumii, peste tot unde ne-a imprastiat pribegia. Pastrati-le bine; este tot ce ne-a mai ramas neintinat din apele, din cerul si din pamantul nostru romanesc"

vesperala

vesperala

×
×
  • Create New...