"E mult de-atunci, Harietă, de când eram copii mici de tot şi ne spuneau moşnegii poveşti. Poveşti sunt toate pe lumea asta... Poate că povestea e partea cea mai frumoasă a vieţii omeneşti... Cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme... Ne trezim şi murim cu ele...".
Amintiri despre Eminescu (de Alexandru Vlahuta)
"Eram în gimnaziu când am citit primele poezii ale lui Eminescu si fantastica lui nuvelã "Sãrmanul Dionis". Versurile lui exercitau asupra mea o înrâurire extraordinar de puternicã; adâncimea fascinantã a gândurilor lui mã umplea de un fior mistic de o admiratie extaticã...Si de multe ori am cãutat sã construiesc in inchipuirea mea de copil, figura necunoscutã a acestui zeu, care mi se pãrea cã trebuie sã trãiascã o viatã cu totul deosebitã de a
Era în timpul războiului din 1877. Eminescu terminase de scris articolul de fond care se referea la acest război. Alexandru Lahovari intră în redacţie, citeşte articolul şi foarte nemulţumit reproşează lui Eminescu că nu atacă pe liberali.
- Domnule Lahovari, îi spune el, războiul este o problemă gravă naţională, care trebuie privit pe deasupra luptelor noastre de partid.
- Dar bine, domnule Eminescu, nu mai facem opoziţie?
- Ba facem, domnule Lahovari, dar în momentele grele prin care tre
Lista mobilierului din bibliotecă întocmită de Petrino:
1. Douãzeci şi şase dulapuri de brad boite roş închis cu postamentele lor de aceiaşi culoare.
2. Treizeci dulapuri de brad tot de aceiaşi culoare cu geamuri cu patru uşi ce se deschid una preste alta şi fãrã postamente.
3. Şase dulapuri boite cenuşiu cu postamentele lor, vechi şi stricate.
4. Un dulap boit roş cu geamuri.
5. Un dulap boit galbãn cu geamuri.
6. Un dulap cu geamuri cu patru uşi, ce se deschid în lãturi, cu p
Cărţi care au fost împrumutate de Eminescu de la Biblioteca din Iaşi.
1. Miklosich — Die slavischen Elemente im Rumunischen. 1 vol. 4°, luat în 1875, fev. 10.
2. Iarcu D. — Catalog general de cãrþile române. 1 vol. 4°, Bucureşti 1865, luat în 1875, fev. 19.
3. Reissenberger L. — L'Église de monastère episcopale de la Kurtea d'Argis, 1 vol. 4°, Vienne 1867, luat în 25 fev. 1875.
4. Carol I, Domnitorul Românilor (biografie). 1 vol. 2°, Bucureşti 1867, luat în 25 fev. 1875. 8
[iNTEROGATORIU. 9 NOIEMBRIE 1876]
Cabinetul judelui instructor al Tribunalului Iaşi
Interogator
Astãzi 1876, luna novembrie 9, înaintea noastrã P. Stoica judecãtor de instrucþiune de pe lângã acest Tribunal asistat şi de scriitor, în urma mandatului cu nr. 1743 a compãrut inculpatul M. Eminescu şi s-a supus urmãtorului
interogator :
Întrebãri
Cum te cheamã :
De câţi ani eşti?
Ce profesiune ai?
Unde eşti nãscut şi domiciliat?
Ai mai fost
1880 - 2 noiembrie: Se inaugurează lucrările de canalizare şi rectificare a Dîmboviţei. Solemnitatea a avut loc lîngă un pavilion special amenajat la podul de fier de pe Calea Văcăreşti, lîngă "fîntîna apelor", în prezenţa domnitorului, a primarului general D. Cariagdi şi a altor oficialităţi. Carol I a ridicat prima lopată de pămînt cu o cazma specială, cu limba de argint şi coada de abanos şi argint. Pe limba cazmalei era scris: "Cazma întrebuinţată la începerea lucrărilor Dîmboviţei în ziua d
Scrisoare
Bădie Mihai,
Ai plecat şi mata din Ieşi, lăsând în sufletul meu multă scârbă şi amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ş-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu. Dar, iartă şi mata, căci o prietinie care ne-a legat aşa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ţi-o sc
Carol I - ,,Carol îngăduitorul", ,,Rampsint Îugăduitorul"
I.C. Brătianu -„Cancelarul de la Măgura" şi ,,Cancelarul de pe malurile Dâmboviţei" ;
C.A. Rosetti - ,,pocitură hidoasă".
Gh. Chiţu („Preasfinţia sa musiu Chiţu"),
V. Boerescu („marele om de stat"),
I.C. Fundescu („Ionel Cocîrdel"),
Simeon Mihălescu („Simeon Cucernicul", ,,Simion Cuviosul"),
B.H. Stroussberg („regele Stroussberg"),
A.M. Warszavsky („ilustrul Warszawsky").
„Luaserăm adecă Eminescu şi eu — scrie Slavici — încă de la Viena obiceiul de-a citi împreună tot ceea ce fie unul, fie altul avea de gând să publice, şi eu îi citeam ceea ce a scris el, iar el îmi citea ceea ce
am scris eu.
Acum, Caragiale, adevărat mare maestru în ale citirii, citea atât cele scrise de noi, cât şi ceea ce scria el însuşi.
Citea mai întâi articolul în întregimea lui, ca să ne putem da seama despre «impresiunea generală ».
Urmau asupra vederilor generale discuţiuni, care
Corespondenta cu revista Familia se face la început prin Posta redactiei.
1 aprilie 1870: "D-lui Y.Z. Prea bine.Se va publica cît mai curînd." (după primirea poeziei Venere si Madonă)
15 iunie 1870(după primirea poeziei Epigonii): " Y.Z.Meritul poetic e incontestabil, chiar cînd nu ne-am uni cu totul în idei.Multămiri sincere."
Mihai semna scrisorile cu numele deja impus în paginile revistei Familia, dar ceruse să i se răspundă în acest mod: "N.B.În caz de a-mi răspunde la corespondinta Re
De ce îi acord atenţie? Se spune că i-a zis lui Maiorescu "şi mai potoliţi-l pe Eminescu".
Mă interesează deci să descopăr în ce condiţii a avut tangenţă cu Eminescu.
28 iunie 1837 - data naşterii
1850 - se duce la Liceu la Berlin
1858 - Bonn - Se înscrie la facultate, în drept şi ştiinţe politice
1862 - revine la Iaşi
primăvara anului 1864 - membru fondator al societăţii Junimea alaturi de Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile V.Pogor si Iacob Negruzzi.
1865 - auditor onor
Iarna grea ca in 1888, cam arare s-a vazut. Troienele de cu vreme au pus pe ginduri pe aceia cari n-aveau lemne sau paltoane.
Era un frig umed, cam pe la inceputul lui octombrie. Intr-o seara, alergam spre casa, pe bulevardul Elisaveta, in Bucuresti, neprivind nici in dreapta, nici in stinga, de teama ca nu cumva sa ma opreasca un prieten cu palton in drum. Mi-era frig de tot, intr-o haina foarte compromisa de vara.
Deodata un om inalt, spatos, mi se pune in cale:
- Niculene, stai!
Ma ui
Politică internă şi externă
1853: Ocupaţia rusească a Principatelor
28 martie 1853: începe războiul Crimeei, conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, şi alianţa Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei şi a Imperiului Otoman, pe de altă parte. Originea crizei era reglementarea drepturilor pelerinajelor, ale catolicilor latini şi ale ortodocşilor în Locurile Sfinte din Palestina
1856 - Războiul Crimeei: Ţările
„Familia”
La mormântul lui Aron Pumnul - Ianuarie 1866
De-aş avea - 23 Februarie 1866
O călărire în zori
La Heliade
La o artistă - 18/30 august 1868
Speranţa - 11/23 septembrie 1866
Misterele nopţii - 16/28 octombrie 1866
Amorul unei marmure - 19 septembrie/1 octombrie 1868
Din străinătate
La Bucovina
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie - 2/14 aprilie 1867
Junii corupţi - 31 ianuarie/12 februarie 1869
Amicului F. I - 11 aprilie 1869
24 aprilie 1883– S-a dus amoru
Loja Steaua României ("l'Etoile de Roumanie") a fost creată în 1866 de Gheorghe M. (Iorgu) Şuţu, sub obedienţa lojii Marelui Orient al Franţei. Trezorierul (finanţatorul) lojii Steaua României era Adolf Hennig.
Loja Steaua României avea "de faţă" Societatea Literară Junimea (dar Junimea exista din 1863), iar presa ei avea să fie asigurată de Constituţiunea (1866), apoi de Gazeta de Iaşi (1867) şi, în fine, prin Gazeta naţională (1871) - tribune politice ale membrilor lojii. Convorbirile li
Cristina Zarifopol-Illias, Polirom - Dulcea mea Doamnã/ Eminul meu iubit. Corespondentã ineditã Mihai Eminescu-Veronica Micle
Comentariu: Ciudat cum într-un secol al tehnologiei, nu avem scanări ale scrisorilor să li se poată aprecia autenticitatea
Bucuresti 17/29 August
Scumpã amicã,
Te înseli dacã crezi, cã din uitare sau neglijentã n-am rãspuns repede la scrisoarea ta. Cauza întârzierii întâi c-am voit sã mã informez dacã suplica pentru continuarea lefei are vreo perspecti
„ Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca şi unde putea. Păreţii odăii erau mâzgăliţi cu mucuri de ţigări, de chibrituri, şi numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniştită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Em
"Iar iconarii", , nr. 3357, 20 noiembrie/2 decembrie 1888
Iar iconarii
D. Alexandru Beldiman junior ne face onoarea de a reveni asupra vestitei cestiuni a iconarilor, raspunzand la articolul publicat in "Romania libera". Domnia sa ne imputa ca am fi schimbat si terenul si obiectul in discutiune, caci am vorbit numai de icoanele bisericesti - atinse de domnia sa numai in treacat - pe cand cestiunea ce i se pare importanta e raspandirea portretelor cromografice ale imparatului rusesc si a
Iconarii d-lui Beldiman
O foaie eclesiastica din capitala a propus, in unul din numerile sale, ca sa se ia masuri serioase pentru a se raspandi in tara icoane fabricate la noi, fie pe cale litografica, fie cromolitrografica, pentru a inlocui in casele taranilor multimea de icoane straine care se vad pe pareti. Tot obiectul acesta il trateaza si d. A. Beldiman, fost ministru plenipotentiar la Sofia, intr-un articol publicat in "Vointa nationala" - insa d-sa, descriind acest inconvenient, indeal
I. ROMÂNIA
Nu putem porunci timpului sa stea pe loc, nici putem face ca evenimentele sa încremeneasca pe câteva ceasuri împrejuru-ne, ca sa le putem fotografia , caci ele 'si urmeaza cursul lor necontenit, putin pasându-le daca ne dor ori ne bucura. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc; timpul curge alaturi cu el, si numai omul, având pururea în fata ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar între lucruri ce au trecut pentru totdauna si fixeaza pe orizontul negru al vii
Baronul Ernst von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti il insarcinase pe F. Lauchman cu urmărirea lui Eminescu. Nota este către ministrul Casei imperiale şi ministrul de externe din Viena. Se raporta:
Inalt prea cinstite Conte,
"Societatea Carpatilor" a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta.
Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.
S-a cazut
"Multi, foarte multi, ar dori sa scrie macar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni, n-ar accepta sa traiasca macar o singura zi din viata lui"
Nichita Stanescu
CARAGIALE ION LUCA - ÎN NIRVANA
În Constituţionalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note şi schiţe, 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schiţe, amintiri, 1908.
Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrşise: era toamnă, şi aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor.
Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fe
