IPOSTAZE
Ridic privirea, am în faţă,
Chipul tău
Păcat, că amândoi în viaţă
Nu vom fi mereu
Mă uit spre cer, e clar, senin
Şi plin de stele
M-aş bucura ca un copil
De-ai fi prin ele
Merg pe stradă. Sunt atent
Altfel însă par
Mai mult ca un om absent
Cu un surâs amar.
„Singura cetate ce nu poate fi cucerită cu sila,
este sufletul omului”
Nicolae Iorga
„Familia”
La mormântul lui Aron Pumnul - Ianuarie 1866
De-aş avea - 23 Februarie 1866
O călărire în zori
La Heliade
La o artistă - 18/30 august 1868
Speranţa - 11/23 septembrie 1866
Misterele nopţii - 16/28 octombrie 1866
Amorul unei marmure - 19 septembrie/1 octombrie 1868
Din străinătate
La Bucovina
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie - 2/14 aprilie 1867
Junii corupţi - 31 ianuarie/12 februarie 1869
Amicului F. I - 11 aprilie 1869
24 aprilie 1883– S-a dus amoru
Loja Steaua României ("l'Etoile de Roumanie") a fost creată în 1866 de Gheorghe M. (Iorgu) Şuţu, sub obedienţa lojii Marelui Orient al Franţei. Trezorierul (finanţatorul) lojii Steaua României era Adolf Hennig.
Loja Steaua României avea "de faţă" Societatea Literară Junimea (dar Junimea exista din 1863), iar presa ei avea să fie asigurată de Constituţiunea (1866), apoi de Gazeta de Iaşi (1867) şi, în fine, prin Gazeta naţională (1871) - tribune politice ale membrilor lojii. Convorbirile li
Cristina Zarifopol-Illias, Polirom - Dulcea mea Doamnã/ Eminul meu iubit. Corespondentã ineditã Mihai Eminescu-Veronica Micle
Comentariu: Ciudat cum într-un secol al tehnologiei, nu avem scanări ale scrisorilor să li se poată aprecia autenticitatea
Bucuresti 17/29 August
Scumpã amicã,
Te înseli dacã crezi, cã din uitare sau neglijentã n-am rãspuns repede la scrisoarea ta. Cauza întârzierii întâi c-am voit sã mã informez dacã suplica pentru continuarea lefei are vreo perspecti
„ Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca şi unde putea. Păreţii odăii erau mâzgăliţi cu mucuri de ţigări, de chibrituri, şi numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniştită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Em
"Iar iconarii", , nr. 3357, 20 noiembrie/2 decembrie 1888
Iar iconarii
D. Alexandru Beldiman junior ne face onoarea de a reveni asupra vestitei cestiuni a iconarilor, raspunzand la articolul publicat in "Romania libera". Domnia sa ne imputa ca am fi schimbat si terenul si obiectul in discutiune, caci am vorbit numai de icoanele bisericesti - atinse de domnia sa numai in treacat - pe cand cestiunea ce i se pare importanta e raspandirea portretelor cromografice ale imparatului rusesc si a
Iconarii d-lui Beldiman
O foaie eclesiastica din capitala a propus, in unul din numerile sale, ca sa se ia masuri serioase pentru a se raspandi in tara icoane fabricate la noi, fie pe cale litografica, fie cromolitrografica, pentru a inlocui in casele taranilor multimea de icoane straine care se vad pe pareti. Tot obiectul acesta il trateaza si d. A. Beldiman, fost ministru plenipotentiar la Sofia, intr-un articol publicat in "Vointa nationala" - insa d-sa, descriind acest inconvenient, indeal
MI-AR PLACE
Îmi place nespus să te privesc
Statuie înfiptă pe al inimii piedestal
Să te ador? Eu însă aş vrea să te iubesc
Îmi eşti aproape dar, rămâi ideal.
Îmi place părul să-ţi răvăşesc
Şi să-l transform în constelaţii
Aş vrea inimile să le unesc
Şi apoi să ne avântăm în spaţii.
Fălticeni August 1964
UNEORI. . .
Buzele încă îmi ard
Doar amintirea ţi-o păstrez
Când uneori pe gânduri cad,
Pe tine iarăşi te visez.
Da, te păstrez în amintire
Intactă, chiar şi parţial,
Când în vreo clipă de gândire
Zbor în neant, spre ireal.
Fălticeni 1964
I. ROMÂNIA
Nu putem porunci timpului sa stea pe loc, nici putem face ca evenimentele sa încremeneasca pe câteva ceasuri împrejuru-ne, ca sa le putem fotografia , caci ele 'si urmeaza cursul lor necontenit, putin pasându-le daca ne dor ori ne bucura. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc; timpul curge alaturi cu el, si numai omul, având pururea în fata ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar între lucruri ce au trecut pentru totdauna si fixeaza pe orizontul negru al vii
Baronul Ernst von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti il insarcinase pe F. Lauchman cu urmărirea lui Eminescu. Nota este către ministrul Casei imperiale şi ministrul de externe din Viena. Se raporta:
Inalt prea cinstite Conte,
"Societatea Carpatilor" a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta.
Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.
S-a cazut
"Multi, foarte multi, ar dori sa scrie macar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni, n-ar accepta sa traiasca macar o singura zi din viata lui"
Nichita Stanescu
CARAGIALE ION LUCA - ÎN NIRVANA
În Constituţionalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note şi schiţe, 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schiţe, amintiri, 1908.
Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrşise: era toamnă, şi aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor.
Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fe
Cuvinte învechite:
GEANABET s.m. Om rău, afurisit
GHIZDAV adj. Frumos, graţios
a obşti v. a înştiinţa, a anunţa tuturor
Cuvinte frumoase )
CARIATÍDĂ, cariatide, s.f. Statuie reprezentând o femeie care susţine, ca o coloană, cornişa unui acoperiş, o intrare
Regionalisme
GOLÚMB, golumbi, s.m. (Reg.) Porumbel.
„Străbaţi caietele lui Eminescu având tot mai mult sentimentul că nimic nu-l poate destitui din condiţia de om universal...Deşi ele (manuscrisele) sunt datate, se desfăşoară sub devenirea unui timp rostitor, al timpului punerii în rost în care intră destinul lui Eminescu.”
Din jurnalul ei, despre o întâlnire cu Eminescu:
“Eminescu ne aparea nelinistit si ravasit, ca venit dintr-o alta lume; tenebros, el imi amintea de Manfred si de Faust, de chipurile palide si ravasite ale marilor romantici (…) Avea pe chip acel vag suras crispat si copilaresc ce se zareste pe portretul lui Shelley (…). Eminescu se amuza desirand fraze si sonoritati verbale. Mi-a sarutat grabit mana, privindu-ma cu o privire potolita, dar patrunzatoare, ce voia parca a-mi secatui spiri
Înainte de naşterea lui Mihai Eminescu
1736 - Anul probabil al naşterii lui Petrea Eminovici (străbunic al poetului)
1780 (sau 1789 ) - Se naşte Vasile Eminovici (bunicul lui Eminescu), singurul fiu al familiei Petrea si Agafia Eminovici. Va avea 8 copii: Maria (1807-1875), Elena (1809-1887), Gheorghe – tatăl poetului (1812-1884), Ioan (1816-1877), Ştefan (1819-1848), Ana (1821-1907), Catrina (1824-1897), Iordachie (1827-1827)
1785 - Se naşte Paraschiva Brihuescu Donţu din Băneşti , bun
1850 - 1869
15 ianuarie 1850 - Se naşte la Botoşani Mihail Eminovici, al 7-lea copil al familiei Gheorghe şi Raluca Eminovici. Data este consemnată în Registrul de naşteri si botezuri pe anul 1850 al oraşului Botoşani.
21 ianuarie 1850 - Data botezului lui Mihai la Biserica Uspenia
16 noiembrie 1850 - Moşia din Durneşti este cumpărată de către Iancu Brănişteanu, cu preţul de 10 mii de galbeni, dar Gh. Eminovici rămâne în continuare arendaş până în 1853
Dupa Sf. Gheorghe (23 aprili
Studenţia
Praga
septembrie 1869 - Eminescu pleacă spre Viena însoţit de tată, mamă, sora Aglae şi frăţiorul Matei.
Toamna anului 1869: strada Lípová nr. 471- strada Teiului, aproape de Piaţa Vaclavske
Şerban Eminovici se înscrie la facultatea de Medicină
Viena
Trăiască Naţia!
Sus cu dânsa!
Salutul studenţilor români în Viena, când era Eminescu student.
Profesori ale căror cursuri le frecventează:
--Adolf Mussafia -(1835-1905), profesor de f
Eminescu se va angaja însă bibliotecar la Iaşi.
1874 - Începe să sufere de o inflamaţie a încheieturii piciorului
1874 - Gheorghe Eminovici îşi căuta la Praga fetele bolnave plecate din Teplitz
7 Aprilie 1874 - Maiorescu devine Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii
30 august 1874 - M.Eminescu este numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi prin decret domnesc, la propunerea lui T. Maiorescu. Depune jurământul în Aula Universităţii din Iaşi în faţa rectorului Ştefan Micle.
"Am luat două scaune, 1 masă, 1 dulap nou şi altul vechi. Cauza pentru care am luat dulapurile este că bibliotecii nu-i trebuiau şi eu fiind revizor şcolar nu aveam unde conserva arhiva" ( declaraţie în 1876, a lui Eminescu, în timpul procesului intentat în urma raportului făcut pe 22 iunie 1875 de către D. Petrino)
1 iulie 1875 - Eminescu este numit revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui
Îl cunoaste pe Ion Creangă (n. 1839), învătător la Scoala nr. 2 din Păcurari.
vara
Ziarist
5 ianuarie, Colectorul literar pentru ambele sexe: subliniaza importanta publicatiilor de provincie în valorificarea creatiei populare.
19 mai 1876 Corector si redactor al partii neoficiale la Curierul de Iasi ( îl numeşte "foaia vitelor de pripas")
ianuarie 1876 petece câteva zilede concediu la Ipoteşti, având mama bolnavă
29 aprilie - scrie despre bombardarea Calafatului de către artileria turcească, act pe care îl considera drept o agresiune.
11 , 13 mai scrie
Eu am fost, sint si voi fi
Perioada 1883-1889
„Câţi îl ştiau că există? Foarte puţini. De-acu-ncolo, ţin-te popularitate!...” (Caragiale)
Spoiler :
Ecaterina Szöke Magyarosy Slavici
Titu Maiorescu
Grigore Ventura, Constantin Simţion (şi Chibici, preşedinţii Societăţii Carpaţii), Ocăşanu, Siderescu
Cârlova, Diaconu şi Pietraru atentaseră la viaţa lui Brătianu în 1880. Cei trei atentatori au fost arestaţi şi poliţia a vrut să îi facă
