Jump to content
Vesperala Forum

Blogs

Ipostaze...autor Mihai LEONTE

IPOSTAZE   Ridic privirea, am în faţă, Chipul tău Păcat, că amândoi în viaţă Nu vom fi mereu Mă uit spre cer, e clar, senin Şi plin de stele M-aş bucura ca un copil De-ai fi prin ele Merg pe stradă. Sunt atent Altfel însă par Mai mult ca un om absent Cu un surâs amar.   „Singura cetate ce nu poate fi cucerită cu sila, este sufletul omului” Nicolae Iorga

Mihai LEONTE

Mihai LEONTE

Reviste şi ziare în care Eminescu şi-a publicat poeziile

„Familia”   La mormântul lui Aron Pumnul - Ianuarie 1866 De-aş avea - 23 Februarie 1866 O călărire în zori La Heliade La o artistă - 18/30 august 1868 Speranţa - 11/23 septembrie 1866 Misterele nopţii - 16/28 octombrie 1866 Amorul unei marmure - 19 septembrie/1 octombrie 1868 Din străinătate La Bucovina Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie - 2/14 aprilie 1867 Junii corupţi - 31 ianuarie/12 februarie 1869 Amicului F. I - 11 aprilie 1869   24 aprilie 1883– S-a dus amoru

vesperala

vesperala

Masonii în vremea lui Eminescu

Loja Steaua României ("l'Etoile de Roumanie") a fost creată în 1866 de Gheorghe M. (Iorgu) Şuţu, sub obedienţa lojii Marelui Orient al Franţei. Trezorierul (finanţatorul) lojii Steaua României era Adolf Hennig.   Loja Steaua României avea "de faţă" Societatea Literară Junimea (dar Junimea exista din 1863), iar presa ei avea să fie asigurată de Constituţiunea (1866), apoi de Gazeta de Iaşi (1867) şi, în fine, prin Gazeta naţională (1871) - tribune politice ale membrilor lojii. Convorbirile li

vesperala

vesperala

Corespondenţa din 1879

Cristina Zarifopol-Illias, Polirom - Dulcea mea Doamnã/ Eminul meu iubit. Corespondentã ineditã Mihai Eminescu-Veronica Micle   Comentariu: Ciudat cum într-un secol al tehnologiei, nu avem scanări ale scrisorilor să li se poată aprecia autenticitatea   Bucuresti 17/29 August   Scumpã amicã,   Te înseli dacã crezi, cã din uitare sau neglijentã n-am rãspuns repede la scrisoarea ta. Cauza întârzierii întâi c-am voit sã mã informez dacã suplica pentru continuarea lefei are vreo perspecti

vesperala

vesperala

Ilie Ighel, redactor la „Fântâna Blandusiei“

„ Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca şi unde putea. Păreţii odăii erau mâzgăliţi cu mucuri de ţigări, de chibrituri, şi numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniştită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Em

vesperala

vesperala

"Iar iconarii", , nr. 3357, 20 noiembrie/2 decembrie 1888

"Iar iconarii", , nr. 3357, 20 noiembrie/2 decembrie 1888   Iar iconarii D. Alexandru Beldiman junior ne face onoarea de a reveni asupra vestitei cestiuni a iconarilor, raspunzand la articolul publicat in "Romania libera". Domnia sa ne imputa ca am fi schimbat si terenul si obiectul in discutiune, caci am vorbit numai de icoanele bisericesti - atinse de domnia sa numai in treacat - pe cand cestiunea ce i se pare importanta e raspandirea portretelor cromografice ale imparatului rusesc si a

vesperala

vesperala

"Iconarii d-lui Beldiman", nr. 3351, 13/25 decembrie 1888

Iconarii d-lui Beldiman O foaie eclesiastica din capitala a propus, in unul din numerile sale, ca sa se ia masuri serioase pentru a se raspandi in tara icoane fabricate la noi, fie pe cale litografica, fie cromolitrografica, pentru a inlocui in casele taranilor multimea de icoane straine care se vad pe pareti. Tot obiectul acesta il trateaza si d. A. Beldiman, fost ministru plenipotentiar la Sofia, intr-un articol publicat in "Vointa nationala" - insa d-sa, descriind acest inconvenient, indeal

vesperala

vesperala

Mi-ar place...autor Mihai LEONTE

MI-AR PLACE   Îmi place nespus să te privesc Statuie înfiptă pe al inimii piedestal Să te ador? Eu însă aş vrea să te iubesc Îmi eşti aproape dar, rămâi ideal.   Îmi place părul să-ţi răvăşesc Şi să-l transform în constelaţii Aş vrea inimile să le unesc Şi apoi să ne avântăm în spaţii.   Fălticeni August 1964  

Mihai LEONTE

Mihai LEONTE

Uneori...autor Mihai LEONTE

UNEORI. . .   Buzele încă îmi ard Doar amintirea ţi-o păstrez Când uneori pe gânduri cad, Pe tine iarăşi te visez.   Da, te păstrez în amintire Intactă, chiar şi parţial, Când în vreo clipă de gândire Zbor în neant, spre ireal.   Fălticeni 1964  

Mihai LEONTE

Mihai LEONTE

Cronica anului 1881

I. ROMÂNIA Nu putem porunci timpului sa stea pe loc, nici putem face ca evenimentele sa încremeneasca pe câteva ceasuri împrejuru-ne, ca sa le putem fotografia , caci ele 'si urmeaza cursul lor necontenit, putin pasându-le daca ne dor ori ne bucura. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc; timpul curge alaturi cu el, si numai omul, având pururea în fata ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar între lucruri ce au trecut pentru totdauna si fixeaza pe orizontul negru al vii

vesperala

vesperala

Eminescu urmărit

Baronul Ernst von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti il insarcinase pe F. Lauchman cu urmărirea lui Eminescu. Nota este către ministrul Casei imperiale şi ministrul de externe din Viena. Se raporta:         Inalt prea cinstite Conte,   "Societatea Carpatilor" a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta.   Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.   S-a cazut

vesperala

vesperala

În Nirvana - I.L.Caragiale

CARAGIALE ION LUCA - ÎN NIRVANA     În Constituţionalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note şi schiţe, 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schiţe, amintiri, 1908.   Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrşise: era toamnă, şi aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fe

vesperala

vesperala

Vechi urme

Cuvinte învechite: GEANABET s.m. Om rău, afurisit GHIZDAV adj. Frumos, graţios a obşti v. a înştiinţa, a anunţa tuturor     Cuvinte frumoase )     CARIATÍDĂ, cariatide, s.f. Statuie reprezentând o femeie care susţine, ca o coloană, cornişa unui acoperiş, o intrare   Regionalisme   GOLÚMB, golumbi, s.m. (Reg.) Porumbel.

vesperala

vesperala

C. Noica

„Străbaţi caietele lui Eminescu având tot mai mult sentimentul că nimic nu-l poate destitui din condiţia de om universal...Deşi ele (manuscrisele) sunt datate, se desfăşoară sub devenirea unui timp rostitor, al timpului punerii în rost în care intră destinul lui Eminescu.”

vesperala

vesperala

Carmen Sylva

Din jurnalul ei, despre o întâlnire cu Eminescu:       “Eminescu ne aparea nelinistit si ravasit, ca venit dintr-o alta lume; tenebros, el imi amintea de Manfred si de Faust, de chipurile palide si ravasite ale marilor romantici (…) Avea pe chip acel vag suras crispat si copilaresc ce se zareste pe portretul lui Shelley (…). Eminescu se amuza desirand fraze si sonoritati verbale. Mi-a sarutat grabit mana, privindu-ma cu o privire potolita, dar patrunzatoare, ce voia parca a-mi secatui spiri

vesperala

vesperala

Familia Eminovici înainte de naşterea lui Mihai

Înainte de naşterea lui Mihai Eminescu   1736 - Anul probabil al naşterii lui Petrea Eminovici (străbunic al poetului) 1780 (sau 1789 ) - Se naşte Vasile Eminovici (bunicul lui Eminescu), singurul fiu al familiei Petrea si Agafia Eminovici. Va avea 8 copii: Maria (1807-1875), Elena (1809-1887), Gheorghe – tatăl poetului (1812-1884), Ioan (1816-1877), Ştefan (1819-1848), Ana (1821-1907), Catrina (1824-1897), Iordachie (1827-1827) 1785 - Se naşte Paraschiva Brihuescu Donţu din Băneşti , bun

vesperala

vesperala

Copilăria şi adolescenţa

1850 - 1869   15 ianuarie 1850 - Se naşte la Botoşani Mihail Eminovici, al 7-lea copil al familiei Gheorghe şi Raluca Eminovici. Data este consemnată în Registrul de naşteri si botezuri pe anul 1850 al oraşului Botoşani. 21 ianuarie 1850 - Data botezului lui Mihai la Biserica Uspenia 16 noiembrie 1850 - Moşia din Durneşti este cumpărată de către Iancu Brănişteanu, cu preţul de 10 mii de galbeni, dar Gh. Eminovici rămâne în continuare arendaş până în 1853 Dupa Sf. Gheorghe (23 aprili

vesperala

vesperala

Studenţia

Studenţia   Praga septembrie 1869 - Eminescu pleacă spre Viena însoţit de tată, mamă, sora Aglae şi frăţiorul Matei.   Toamna anului 1869: strada Lípová nr. 471- strada Teiului, aproape de Piaţa Vaclavske   Şerban Eminovici se înscrie la facultatea de Medicină           Viena   Trăiască Naţia! Sus cu dânsa! Salutul studenţilor români în Viena, când era Eminescu student.       Profesori ale căror cursuri le frecventează: --Adolf Mussafia -(1835-1905), profesor de f

vesperala

vesperala

Bibliotecar

Eminescu se va angaja însă bibliotecar la Iaşi.   1874 - Începe să sufere de o inflamaţie a încheieturii piciorului 1874 - Gheorghe Eminovici îşi căuta la Praga fetele bolnave plecate din Teplitz 7 Aprilie 1874 - Maiorescu devine Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii     30 august 1874 - M.Eminescu este numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi prin decret domnesc, la propunerea lui T. Maiorescu. Depune jurământul în Aula Universităţii din Iaşi în faţa rectorului Ştefan Micle.

vesperala

vesperala

Revizor şcolar

"Am luat două scaune, 1 masă, 1 dulap nou şi altul vechi. Cauza pentru care am luat dulapurile este că bibliotecii nu-i trebuiau şi eu fiind revizor şcolar nu aveam unde conserva arhiva" ( declaraţie în 1876, a lui Eminescu, în timpul procesului intentat în urma raportului făcut pe 22 iunie 1875 de către D. Petrino)       1 iulie 1875 - Eminescu este numit revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui Îl cunoaste pe Ion Creangă (n. 1839), învătător la Scoala nr. 2 din Păcurari. vara

vesperala

vesperala

Ziarist : Iaşi, Bucureşti

Ziarist   5 ianuarie, Colectorul literar pentru ambele sexe: subliniaza importanta publicatiilor de provincie în valorificarea creatiei populare. 19 mai 1876 Corector si redactor al partii neoficiale la Curierul de Iasi ( îl numeşte "foaia vitelor de pripas")   ianuarie 1876 petece câteva zilede concediu la Ipoteşti, având mama bolnavă 29 aprilie - scrie despre bombardarea Calafatului de către artileria turcească, act pe care îl considera drept o agresiune. 11 , 13 mai scrie

vesperala

vesperala

Şi oare tot n-aţi înţeles

Eu am fost, sint si voi fi   Perioada 1883-1889 „Câţi îl ştiau că există? Foarte puţini. De-acu-ncolo, ţin-te popularitate!...” (Caragiale) Spoiler : Ecaterina Szöke Magyarosy Slavici Titu Maiorescu Grigore Ventura, Constantin Simţion (şi Chibici, preşedinţii Societăţii Carpaţii), Ocăşanu, Siderescu   Cârlova, Diaconu şi Pietraru atentaseră la viaţa lui Brătianu în 1880. Cei trei atentatori au fost arestaţi şi poliţia a vrut să îi facă

vesperala

vesperala

×
×
  • Create New...