vesperala

Welcome Guest ( Log In | Register )

46 Pages V  « < 15 16 17 18 19 > »   
Reply to this topicStart new topic
> Povestiri cu tâlc

BigDefender
post Apr 18 2009, 09:07 AM
Post #321


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Cine e Iisus?
EL E IISUS
CINE ESTE EL?
IN CHIMIE A TRANSFORMAT APA IN VIN
IN BIOLOGIE S-A NASCUT FARA A FI CONCEPUT NORMAL (Nascut iar nu FACUT)
IN FIZICA A SFIDAT LEGEA GRAVITATIEI CAND S-A RIDICAT LA CER;
IN ECONOMIE A CONTRACARAT LEGEA CRESTERII COSTURILOR RELATIVE (DIMINISHING RETURN) CAND A HRANIT 5000 DE OAMENI CU 2 PESTI SI 5 PAINI
IN MEDICINA, A VINDECAT BOLNAVII SI ORBII FARA A LE ADMINISTRA NICI UN FEL DE MEDICAMENT,
IN ISTORIE, EL E INCEPUTUL SI SFARSITUL (ALFA SI OMEGA)
IN GUVERNARE, A SPUS CA POATE FI NUMIT CONSILIERUL MINUNAT, PRINTUL PACII;
IN RELIGIE, A SPUS NIMENI NU AJUNGE LA TATAL DECAT PRIN EL;
DECI, CINE E EL?
EL E IISUS!
ALATURA-TE MIE SI HAI SA-L LAUDAM;
MERITA.
RAMAI CU DUMNEZEU SI CAUTA MEREU FATA LUI.
AMIN
IN DUMNEZEU AM GASIT TOTUL!
Cel mai mare OM din istorie.
Iisus n-a avut servitori, si totusi I se spunea Stapan.
N-a avut diploma, si totusi I se spunea Invatator.
N-a avut medicamente, si totusi I se spunea Vindecator.
N-a avut armata, si totusi se temeau de EL
N-a castigat nici un razboi, si totusi a cucerit lumea.
N-a comis nici o crima, si totusi l-au rastignit.
A fost inmormantat, si totusi traieste si azi.
Ma simt onorat sa slujesc un conducator care ne iubeste.
Daca il ignori, adu-ti aminte ca Iisus a spus:
“Daca nu ma recunosti in fata oamenilor, nici eu nu te voi recunoaste in fata Tatalui”.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Apr 23 2009, 02:43 PM
Post #322


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Vulturul
“Multumesc lui Dumnezeu ca am trecut de si peste asta”

Stiati ca vulturul stie cand se apropie furtuna cu mult inainte de se dezlantui? Vulturul zboara catre un locsor foarte sus si asteapta ca vantul sa bata.
Cand furtuna se porneste, aripile sale se aseaza in asa fel incat vantul il va ridica deasupra furtunii. Cat timp furtuna se dezlantuie dedesupt, vulturul zboara deasupra. Vulturul nu scapa de furtuna ci el se foloseste pur si simplu de ea pentru a se ridica mai sus. Se ridica pe aripile vantului care aduc furtuna.
Cand furtunile vietii se abat asupra noastra – si toti am trecut pe aici – ne putem ridica deasupra lor indreptandu-ne mintea si credinta catre Dumnezeu. Furtunile nu ne pot invinge si putem pemite puterii lui Dumnezeu sa ne ridice deasupra lor. Dumnezeu ne ingaduie sa plutim pe aripile furtunii care aduc boala, tragedie, esec si dezamagiri in vietile noastre. Putem zbura deasupra furtunii.
Amintiti-va, nu este o grutate a vietii care sa ne doboare, este modul cum ne raportam noi la ea. Biblia spune:

“Cei ce se incred in Domnul isi inoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc” Isaia 40: 31


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Apr 25 2009, 08:45 AM
Post #323


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Povestea ochilor

A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi din cauza ca era oarba.
Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor.
El era intotdeauna gata sa o ajute.
Intr-o zi ea i-a spus lui:
"Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cutine!."
Intr-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost
luate jos, ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei.
El a intrebat-o: "Acuma ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cumine?"
Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Numai vazand ochii
lui inchisi a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa
se uite la ochii lui inchisi toata viata ei a facut-o sa-l refuze.
Prietenul ei a plecat si a doua zi i-a scris o nota spunand:
"Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!"

Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape intodeauna cand
starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum
viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele
mai dureroase situatii.
Viata este un cadou!
Astazi, inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva
care nu poate sa vorbeasca.
Inainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva
care nu are ce sa manance.
Inainte sa judeci sotul sau sotia, gandeste-te la cineva care plange
la Dumnezeu pentru o companie.
Astazi, inainte sa te plangi despre viata, gandeste-te la cineva care
a plecat de tanar de pe acest pamant.
Inainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care ar dori sa
aiba copii.
Inainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau nu a
maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada.
Inainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina, gandeste-te la
cineva care merge pe jos aceeasi distanta.
Si cand tu esti obosit si te plangi de serviciu, gandeste-te la
someri, la cei care ar dori sa aibe un loc de munca.
Inainte sa arati cu degetul si sa condamni pe cineva, adu-ti aminte ca
nimeni dintre noi nu este fara pacat si noi toti trebuie sa raspundem
in fata Facatorului nostru.
Si cand ganduri depresive te doboara, pune un zambet pe fata si
multumeste-i lui Dumnezeue ca esti in viata!


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 1 2009, 08:45 AM
Post #324


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



FARA TITLU
Ascetul semidivin, Nrada, i-a cerut cndva dirct Fiinei Supreme s-l nvee secretul Myei sale. Acest Nrada, n mitologia hinduismului, este un model favorit al discipolului aflat pe „calea evlaviei”(bhakti-mrga). Ca rspuns la prelungita i ferventa sa austeritate, Vishnu i apruse n sihstrie i-I fgduise satisfacerea unei dorine. Cnd el i exprim smerit dorina sa adnc, zeul l nva nu cu vorbe, ci supunndu-l unei ntmplri teribile. Versiunea literar a povetii ne-a parvenit n Matsya-Purna, o culegere sanscrit care i-a cptat forma actual n timpul perioadei clasice a hinduismului medieval, aproximativ n sec. al IV-lea d. Cr. Ea ne este prezentat ca fiind povestit de ctre un sfnta pe nume Vysa.
n jurul sihastrului Vysa, n singurtatea sa din pdure, se adunase un grup de brbai sfini. „Tu nelegi ordinea etern i divin”, i spuser ei, „prin urmare, dezvluie-ne secretul Myei lui Vishnu”.
„Cine poate oare nelege My Zeului Suprem, afar de el nsui? My lui Vishnu i exercit vraja sa asupra noastr. My lui Vishnu e visul nostru al tuturora. Nu v pot spune dect o poveste, care a ajuns pn la noi din zilele vechimii, despre felul n care aceast My i-a fcut simit efectul ntr-o anumit mprejurare aparte i neobinuit.”
Vizitatorii erau dornici s-l asculte. Vysa a nceput:
„A fost odat ca niciodat, un tnr prin, Kmadamana, adic „mblnzitorul Dorinelor”, care, purtndu-se n deplin potrivire cu nelesul numelui su, i petrecea viaa petrecnd cele mai aspre i mai ascetice austeriti. Tatl su, dorind s-l nsoare, i vorbi ns ntr-o anumit mprejurare cu urmtoarele cuvinte: „Kmadamana, fiule, ce se ntmpl cu tine? De ce nu-i iei o soie? Cstoria aduce mplinirea tuturor dorinelor unui brbat i prin aceasta, ngduie atingerea unei fericiri desvrite. Femeile sunt nsi rdcina fericirii i a bunstrii. Prin urmare du-te fiule drag, i nsoar-te.”
Tnrul rmase tcut din respect pentru tatl su. Dar cnd regele strui mai departe i-l ndemn necontenit, Kmadamana i rspunse: „Drag tat, mi nsuesc purtarea pe care mi-o arat numele meu. Mi-a fost revelat puterea divin a lui Vishnu, care ne susine i ne ine ca ntr-o plas att pe noi, ct i toate cele ce sunt pe lume.”
Regescul tat fcu o pauz de o clip ca s cugete, apoi i mut cu dibcie argumentarea de la atracia plcerii personale la aceea a datoriei. Brbatul trebuie s se cstoreasc, declar el, pentru a zmisli urmai, astfel nct spiritele sale ancestrale de pe trmul strmoilor s nu fie lipsite de jertfele de bucate ale urmailor i ameninate s se cufunde n mizerie i dezndejde de nedescris.
„Iubite tat, spuse tnrul, am trecut prin mii de viei. Am suferit moartea i btrneea de multe sute de ori. Am cunoscut unirea cu soiile i pierzania. Am existat sub chip de iarb i de tufe, de liane i de arbori. M-am micat printre vite i animale de prad. De multe sute de ori am fost brahman, femeie, brbat. M-am mprtit din binecuvntarea lcaelor cereti ale lui Shiva; am trit printre nemuritori. ntr-adevr, nu e nici un fel de fiin, nici chiar supraomeneasc, a crei form eu s nu o fi mbrcat de mai multe ori; am fost demon, spiridu, paznic al comorilor pmnteti; am fost spirit al apelor fluviilor; am fost prin ceresc; am fost i rege printre erpii-demoni. De fiecare dat cnd cosmosul a disprut spre a fi sorbit din nou n esena fr form a Divinului, am disprut i eu; iar cnd universul i-a fcut din nou apariia, am reaprut i eu ntru fiin, spre a tri o nou serie de renateri. n repetate rnduri am czut prad amgirilor existenei, i totdeauna atunci cnd mi-am luat o soie.
D-mi voie s-i povestesc, continu tnrul, ceva ce mi s-a ntmplat n timpul penultimei mele ntrupri. Numele meu n timpul acestei existene era Sutapas, „Cel-Ale-Crui-Austeriti-sunt-Bune”; eram ascet. i fierbintea mea credin n Vishnu, Stpnul Universului, mi-a atras bunvoina sa. ncntat de felul n care mi mplinisem numeroasele-mi legminte, el mi s-a artat n faa ochilor mei trupeti, clare pe Garuda, pasrea cereasc.
„i fac un hatr”, spuse el. „Orice doreti i se va mplini.”
I-am dat urmtorul rspuns Stpnului Universului: „Dac eti mulumit de mine, ngduie-mi s-i neleg My.”
„Ce poi face tu cu nelegerea Myei mele?” rspunde Zeul. „i voi da mai degrab mbelugare n via, mplinirea datoriilor i misiunilor tale obteti, toate bogiile, sntate i plcere ca i fii eroici.”
„Tocmai de lucrurile acestea”, spusei eu, „doresc s fiu scpat i s trec dincolo de ele.”
Zeul continu: „Nimeni nu-mi poate nelege My. Nimeni nu mi-a neles-o vreodat. Nu va exista nicicnd cineva n stare s-I ptrund taina. Demult, tare demult, tria un profet asemntor zeilor, pe nume Nrada, i el era un fiu bun al zeului Brahm nsui, i era plin de evlavie fierbinte fa de mine. Ca i tine, el i-a atras bunvoina mea i eu I-am aprut aa cum i apar i ie acum. I-am fgduit mplinirea unei dorine, i el a dat glas dorinei creia i tu I-ai dat glas. Apoi, dei l-am prevenit s nu cerceteze mai departe taina Myei mele, el a struit, ntocmai ca i tine. i atunci I-am spus: „Arunc-te n apa de colo i vei tri taina Myei mele.” Nrada s-a aruncat n iaz. A ieit din nou la suprafa sub forma unei fete.
Nrada a pit pe uscat din ap ca Sushil, „cea virtuoas”, fiica regelui din Benares. i curnd, ea fiind n floarea tinereii, tatl ei I-o ddu de nevast fiului regelui nvecinat din Vidarbha. Profetul i ascetul ce sfnt, sub forma unei fete, a trit din plin toate desftrile iubirii. La sorocul cuvenit, btrnul rege din Vidarbha muri, iar soul Sushilei i urm la tron. Frumoasa regin avea mai muli fii i nepoi i era peste seamn de fericit.
Dup trecerea mai multor ani izbucni ns o ceart ntre soul Sushilei i tatl ei, ceart care ajunse n cele din urm la un rzboi sngeros. ntr-o singur btlie uria muli dintre fiii i nepoii ei, tatl i soul ei au fost ucii cu toii. i cnd ea afl despre mcel, o porni adnc mhnit din capital spre cmpul de btlie, pentru a nla acolo o jeluire solemn. i porunci s se ridice un rug funerar uria pe care aez leurile rudelor ei, fraii, fiii i nepoii, iar apoi, unul lng altul, trupurile soului i tatlui su. Cu propria-I mn apropie tora i ddu foc rugului; cnd flcrile urcar spre cer, ea strig din toate puterile: „Fiule, fiule!”, iar cnd rugul ncepu s trosneasc, se arunc i ea n vlvtaie. Pojarul se rci i se limpezi numaidect; rugul se prefcu ntr-un iaz. i Sushil n mijlocul apelor se regsi, dar tot ca Nrada cel sfnt. i zeul Vishnu, inndu-l pe sfnt de mn, l ajut s ias din lacul de cletar.
Dup ce zeul i sfntul ajunser pe mal, Vishnu l ntreb cu un zmbet cu dou nelesuri: „Cine este acest fiu a crui moarte o jeleti?” Nrada rmase confuz i ruinat. Zeul continu: „Aa se nfieaz My mea, jalnic, ursuz, blestemat. Nici Brahm cel nscut din lotus, nici oricare altul dintre zei, nici Indra i nici chiar Shiva nu se pot adnci n abisul ei fr fund. De ce sau cum crezi c tocmai TU ai putea cunoate acest lucru de necunoscut?”
Nrada l rug s-i druiasc credin desvrit i evlavie, precum i harul de a-i aminti aceast experien n viitor. Mai mult, ceru ca iazul n care ptrunsese, ca ntr-o surs de iniiere, s devin u loc sacru de pelerinaj, iar apa lui – mulumit prezenei tainice i necurmate ntr-nsa a zeului care intrase acolo ca s-l scoat pe sfnt din adncul magic – s fie nzestrat cu puterea de a spla orice pcat. Vishnu i mplini dorinele pioase i pe loc, n aceeai clip, se fcu nevzut, retrgndu-se n locuina lui cosmic din Oceanul de Lapte.
„i-am spus aceast poveste”, ncheie Vishnu, nainte de a se retrage tot astfel din faa ascetului, „ca s te nv c secretul Myei mele e de neptruns i nu poate fi cunoscut. Dac doreti, poi i tu s te arunci n ap, i vei ti de ce anume lucrurile stau aa cum i spun.”
Dup care Sutapas (sau prinul Kmadamana n penultima sa ntrupare) plonj n apa iazului. Ca i Nrada, el iei la suprafa sub nfiarea unei fete, fiind astfel nvluit n estura altei viei.”


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 7 2009, 08:44 AM
Post #325


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Criza i spune cuvntul

Au trecut i Sfintele Srbtori de Pati, au trecut i zilele libere de 1 mai. Numai criza mondial nu a trecut. Sau poate c a trecut i n-am vzut-o noi, fiind prea ocupai cu grtarele, cu plimbrile la iarb verde. Sau aa o fi criza: cu sfrit de grtare, cu ieiri la munte, la mare, cu maini luxoase pe osele, bar la bar! Desigur nu toi oamenii au maini luxoase. Dar grtare au mai toi romnii (eram s zic cretinii). i acum n criz, ce muzic, ce bubuit de tobe, de se zguduie pereii caselor vecinilor, mai ales prin sate! De ce or fi dnd aa de tare muzica, bieii cretini, nu neleg?! Cred c nu vor s mai aud de criz. Eu mai am nite dopuri, trimise de o nepoat din Canada, pe care mi le mai pun n urechi, ca s m protejez de mulimea decibelilor, dar ce fac cei din cellalt capt al satului care n-au dopuri, atunci cnd vor s citeasc o rugciune?! Desigur, trebuie s neleag i ei c trecem prin criz i s nu se supere...

M gndesc i la pustnicii din inima munilor. O fi i la ei criz? Or fi ieit i ei la iarb verde? Vei zice: ei n-au nicio treab cu criza mondial. Triesc la fel cum triau i mai nainte. Fr grija banilor de chirie, fr teama c nu au benzin n rezervor, fr prostii gen legume modificate genetic, oi clonate, grip aviar, ca s-i omoare singuri ginile. Despre gripa porcin, nici c au auzit. De fapt nu avem voie s mai spunem „porcin” sau „porceasc”, ci de „tip A – H1N1”. E o diferen!

Faptul c aceti oameni retrai la linite au ce pune pe mas, se datoreaz muncii lor n grdin, miestriei lor de buni gospodari, mai ales dac d Dumnezeu ploaie potrivit, cldur potrivit i la timp…

Dnii nu au rate la bnci, aa c nu-i deranjeaz telefoanele de la firmele de recuperri; nu se bat pe locuri de parcare, nu stau la semafoare, nu inhaleaz noxe, nu le fur hoii maina, nu fac crize de anxietate cnd scad aciunile la burs sau le pic internetul, nu sunt panicai de frica vreunui cutremur, nu-i njur pe politicieni, pentru c n-au televizor; nu pun clor n apa de izvor ca s-o dezinfecteze, nu-i frmnta grija zilei de mine, fiindc tiu c Ttuca-Dumnezeu le poart de grij; nu le este team c vor pierde cardul sau c li se fur bani din cont, nu stau ore n ir la cabinetul medicului de familie sau la farmacie pentru a-i lua reeta compensat, fiindc la orice neputin i pentru orice boal ei cunosc i cte o buruian de leac. Nu le e team de cipuire i chiar dac le spui ce pericol ne pate, nu neleg mare lucru, nu intr n panic. i nu le mai spun pe toate. Acetia sunt nite oameni fericii din punctul sta de vedere. Triesc i mor n mijlocul naturii i se feresc de viaa civilizat att ct pot de mult.

Aa c acolo, unde i-au ales ei s triasc, nu-i nicio criz. Acolo e un fel de rai, dar nu financiar. Toat lumea recunoate c acolo n pdure, n mnstire, n locuri retrase, la ar, viaa este mai puin stresant i totui cei mai muli nu renun la „civilizaie” i la criz. De ce? Pentru c o mare parte din oameni sunt ntr-adevr ntr-o criz, dar de alt natur.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 10 2009, 09:15 AM
Post #326


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Lupta interioara (cu sine)
Intr-o seara, un batran indian ii explica nepotului sau ce lupta teribila se da in interiorul fiecarei persoane.
Si ii spune asa:
Exista in fiecare dintre noi doi lupi.
(La noi, la crestini, cei doi lupi sunt ingerii, cel de pe umarul drept si cel de pe umarul stang.)
Lupul Raului.
El este furia, gelozia, invidia, tristetea, regretele, aroganta, cupiditatea, vinovatia, inferioritatea, minciuna, orgoliul, superioritatea si egocentrismul..
Lupul Binelui.
El este bucuria, pacea, iubirea, speranta, linistea, modestia, bunatatea, bunavointa, generozitatea, adevarul si compasiunea.
Dupa o clipa de gandire nepotelul il intreaba:
''Bunicule si care lup castiga?''
La care batranul ii raspunde simplu:
'Cel pe care il hranesti!'

Ispitirea lui Dumnezeu
Apele au ieit din matc i au nceput s inunde satul. Oamenii, rnd pe rnd, s-au urcat n brcile de salvare. Doar Ioan a refuzat de fiecare dat s o fac. Sttea cocoat pe acoperiul casei i o inea pe a lui: “Eu rmn aici. Sunt sigur c Dumnezeu m va salva.”
Dar nu a fost s fie aa. Apele au crescut att de mult nct l-au nghiit pe Ioan al nostru.
Ajuns sus, n ceruri, la Dumnezeu, Ioan l-a ntrebat pe acesta: “Pi Doamne cum ai putut s-mi ntorci spatele mie, cel mai credincios om din satul acela? Cum ai putut s m lai s mor?”
La care Dumnezeu i-a rspuns tot cu o ntrebare:
“Tu cum ai putut s refuzi toate cele trei brci pe care i le-am trimis n ajutor?”


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 12 2009, 08:53 AM
Post #327


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Cmaa unui om fericit
Se spune c, odat, un mprat s-a mbolnvit grav. A fost consultat de o mulime de medici, dar nici unul nu a reuit s-i dea vreo ans de vindecare. Vznd c medicii nu-i gsesc leacul, n cele din urm a apelat la un vraci, iar acesta i-a spus c, dac va reui s mbrace cmaa unui om cu adevrat fericit, se va face sntos. i cum oamenii n asemenea situaii uit de Dumnezeu, uit c e pcat s apelm la vraci, la bioenergie sau alte mijloace oculte i fac orice, numai s-i rezolve necazul, n-a mai stat pe gnduri i a nceput s pun n practic sfatul vraciului.
Imediat civa slujitori au fost trimii n toat lumea s caute un om fericit, s-i cear cmaa i s i-o aduc mpratului. Aceti slujitori au btut la poarta unui alt mprat i i-au spus:
- Mria ta, nu eti tu cel mai fericit om? Eti doar un mprat puternic. Am vrea s ne dai cmaa ta s o ducem mpratului nostru.
- Eu fericit? Nu am fost niciodat. Mereu sunt ngrijorat c voi fi atacat, c voi avea rzboaie. Sunt nelinitit i nu am niciodat somnul tihnit. S tii c nu sunt deloc mulumit i fericit.
Auzind aa, slujitorii au plecat triti mai departe i au btut la poarta unui om foarte bogat, a unui bancher, i i-au zis:
- Domnule, noi credem c avnd de toate i fiind foarte bogat, dumneata eti tare fericit. Nu-i aa? Am vrea s ne dai cmaa ta s o ducem stpnului nostru.
- V nelai amarnic dac voi credei c eu sunt fericit. Cum a putea fi fericit de vreme ce mereu m tem c voi pierde banii, sau cineva mi i-ar putea fura. Mereu m nelinitesc gndindu-m cum s-i investesc ct mai bine, cum s-i fac s sporeasc mai repede. M gndesc apoi cui s-i las ca motenire pentru a nu se risipi.... i mai am multe alte temeri. V spun c nu sunt i nu am fost niciodat fericit.
Slujitorii merg mai departe i bat la poarta unui om nvat.
- Domnule, dumneata, care ai o faim de om nvat, cu siguran, trebuie s fii i tare fericit. Cunoti attea lucruri, ai dezlegat attea mistere! Nu se poate s nu fii fericit. Am vrea s ne dai cmaa ta s o ducem stpnului nostru.
- N-am gsit nc fericirea. Aa credei voi c eu sunt fericit? V nelai. Cum descopr un adevr, o noutate, mintea mea devine iar nelinitit. Ea vrea altceva, vrea mai mult. Nu am fost niciodat fericit. Credei-m!
Acei slujitori ncepeau s fie descurajai. Nu mai tiau la ce poart s bat. Dar le era ruine s se ntoarc acas fr aceast cma, fr s mplineasc aceast misiune. De aceea, abtui i obosii s-au retras ntr-o pdure. S-au aciuat lng o colib, la rdcina unui copac btrn. Cum stteau ei lng copac, gata s adoarm de obosii ce erau, aud din colib, pe cineva rostind urmtoarele cuvinte: "Doamne, ce fericit sunt c i azi am avut cele de trebuin vieii mele! Doamne, ce fericit sunt c i azi am ntlnit oameni binevoitori care m-au ajutat! Doamne, ce fericit sunt....." Cnd au auzit, acei slujitori au nvlit n colib s vad cine rostise aa cuvinte. Intr nuntru i gsesc un om n genunchi, cu minile ridicate ctre cer, care se ruga. l ntreab imediat:
- Omule, e adevrat c eti fericit, aa cum spui?
- Da, sunt foarte fericit fiindc azi Dumnezeu m-a ajutat i l-am simit alturi. Iar acum m culc linitit. Sunt foarte fericit c a venit primvara, c au nflorit pomii, a rsrit iarba, au nceput ginuele s se ou. Ce vrei mai mult bucurie ca asta?!
- Am vrea s te rugm ceva: noi i pltim ct vrei dumneata, dar d-ne cmaa dumitale. Dac mpratul nostru o va mbrca, se va face sntos. La care omul din colib le rspunde:
- Dar eu sunt aa de srac nct nici nu am cma...
___________________________________________________________________________
Fericirea cea adevrat este cea sufleteasc, luntric. Oamenii caut o fericire pmnteasc, ce pleac din afar. Se trudesc oamenii s fac mai nti bogii, s se umple de bani, de plceri i de mrire lumeasc. Fericirea dup care umbl cei mai muli const n dorina de a avea spor la averi, belug i sntate. Sunt bune i acestea i au i ele rostul lor, dar nu valoreaz nimic, n-au nici un pre, dac nu sunt puse toate n slujba mntuirii sufleteti.
Lumea dorete o fericire pmnteasc, care n-are nimic cu mntuirea sufletului, ci dimpotriv, e foarte primejdioas.
Ci sraci nu s-au mbogit i au uitat cu totul de suflet! Cnd umblau cu pantalonii crpii, cu opinci n picioare i triau n modestie i srcie, mergeau la biseric i se rugau; erau blnzi, linitii, ruinoi i temtori de Dumnezeu. Aa i creteau i copiii, dar de ndat ce au dat de bani s-au pus pe chefuri i petreceri, mpodobindu-i casele cu fel de fel de lucruri i mobile costisitoare. Toate acestea i-au fcut s uite pe Bunul Dumnezeu i s-au ndeprtat astfel de Biseric uitnd c mai sunt cretini.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 20 2009, 09:33 AM
Post #328


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Perla si scoica
Scoica a vazut o perla cazuta pe fundul oceanului. Dupa mari eforturi, a reusit sa apuce perla si a asezat-o langa ea, pe o frunza. Stia ca oamenii cauta perle, asa ca s-a gandit:
- Aceasta perla ii va tenta. O vor lua, iar pe mine ma vor lasa in pace.
Cand a aparut primul cautator de perle, ochii acestuia erau conditionati sa caute scoici, nu perle stand pe frunze. De aceea, el a apucat scoica, care, intamplator, nu avea inauntru nicio perla, si a lasat perla sa cada din nou pe fundul oceanului.
---------------------------------------
Stiti exact unde trebuie sa priviti. Tocmai de aceea nu reusiti sa gasiti Esentialul.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 20 2009, 02:18 PM
Post #329


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Spaima invatatorului
"Adevaratul invatator nu este lipsit de simtaminte; dimpotriva. Numai ca stie sa si le stapaneasca, la nevoie."
La sfarsitul Evului Mediu, traia intr-o manastire japoneza un calugar batran care trezea in sufletele calugarilor tineri un soi de teama amestecata cu respect, pentru ca nimic nu parea sa-l tulbure. Desi spunea de cate ori avea prilejul ca emotiile nu sunt un lucru rau, atata vreme cat nu te lasi in voia lor, era mereu linistit si senin. Nu se supara, nu se speria, nu se ingrijora.
Intr-o dimineata de iarna, pe cand manastirea era inca invaluita in umbrele noptii, tinerii calugari s-au adunat in intuneric, fara sa scoata un sunet. Batranul calugar urma sa aduca ceasca de ceai rituala pana la altar. Cand a trecut pe langa ei, calugarii au tasnit racnind, ca niste stafii.
Calugarul si-a vazut de treaba, netulburat, fara sa sovaie, fara sa tresara. Ceva mai incolo se afla o masuta, pe care o stia. A pus cu grija ceasca de ceai pe masuta si a acoperit-o cu o bucata de matase, sa nu cada niciun fir de praf.
..............................................................................
Apoi s-a sprijinit de perete si a scos un tipat cumplit de spaima


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 21 2009, 08:57 AM
Post #330


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Tabla de sah
Un tanar, lovit de necaz, s-a dus la o manastire, departe, si i-a spus unui batran intelept:
- Viata m-a dezamagit. As dori sa ajung la lumina Dumnezeiasca, pentru a ma vindeca de suferinta, dar nu sunt in stare si o stiu prea bine. N-am sa pot petrece ani si ani in meditatie, austeritate si invatatura. Este peste puterile mele. Nu se afla oare o cale mai scurta, pentru unul ca mine?
Invatatorul l-a intrebat:
- Te-ai concentrat vreodata in viata ta asupra unui lucru?
- M-am nascut intr-o familie bogata. N-a trebuit sa muncesc niciodata. Ceea ce mi-a placut, intr-adevar, este jocul de sah. Imi petreceam aproape tot timpul cu jocul acesta.
Invatatorul a chemat un calugar. A fost adusa o tabla de sah si o sabie cu taisul ascutit, care stralucea in lumina soarelui. Invatatorul a asezat piesele pe tabla si i-a spus calugarului, aratandu-i sabia:
- Mi-ai jurat ascultare si credinta. A venit vremea sa mi-o dovedesti. Ai sa joci o partida de sah cu acest tanar, iar daca pierzi am sa-ti retez capul cu aceasta sabie. Daca insa castigi, am sa-i retez capul adversarului tau. Toata viata si-a inchinat-o sahului si n-a facut nimic altceva. Merita, asadar, sa i se taie capul daca pierde.
Cei doi jucatori s-au uitat la invatator si au vazut ca nu glumea. Au inceput sa joace. Din prima clipa, tanarul a simtit un firicel de sudoar curgandu-i pe spinare, pentru ca isi pusese viata in joc. Tabla de sah era lumea intreaga. Se facuse una cu ea, era el insusi o tabla de sah. A facut cateva miscari mai proaste, apoi adversarul sau, calugarul, a facut o greseala care a intors norocul de partea tanarului. Acesta a profitat si a atacat puternic. Pozitiile adversarului au slabit si au inceput chiar sa fie doborate.
Tanarul si-a privit adversarul pe furis, fara sa ridice capul. A vazut un chip inteligent si sincer, destul de muncit. S-a gandit la propria-i viata, searbada si neinsemnata. Si s-a simtit pe data cuprins de mila.
A facut inadins o miscare stangace, apoi inca una. Isi distrugea singur pozitiile. Avea sa piarda.
Atunci inteleptul a rasturnat tabla de sah, iar piesele s-au risipit in toate partile. Cei doi jucatori l-au privit cu uimire.
- Nimeni n-a pierdut, nimeni n-a castigat, a spus el. Nu va cadea niciun cap.
S-a intors apoi catre tanar si a grait astfel:
................................................................................
........
-Este nevoie de doua lucruri: concentrare si mila. Iar tu le-ai invatat azi pe amandoua.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 30 2009, 09:08 AM
Post #331


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Iubire de sine si realitate

Un barbat i-a oferit fetitei sale in varsta de 12 ani o anumita suma de bani daca accepta sa tunda iarba. Fetita s-a apucat cu malt sarg de treaba si pana seara intreaga peluza era perfect tunsa, cu exceptia unui petic de iarba ramas intr-un colt.

Cand tatal i-a spas ca nu-i poate da banii, caci nu a respectat intelegerea, fetita i-a raspuns ca prefers sa uite de bani, dar nu este dispusa sa tunda ai iarba din acel petic.

Curios sa afle de ce, tatal s-a dus sa verifice portiunea de gazon netunsa. Chiar in mijlocul ierbii se afla o broasca raioasa mare. Fetitei i se facuse mila de ea si a refuzat sa o striveasca cu masina de tuns iarba.

Oriunde exista iubire, exista si dezordine. Ordinea perfecta ar face din aceasta lume un cimitir.

Anthony de Mello


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 2 2009, 10:21 AM
Post #332


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Pilda gtelor
Se spune despre unii oameni, mai ales despre femei, c sunt ca gtele, cnd fac glgie, cnd vorbesc mult. i de multe ori femeile se supr dac ndrzneti s le spui c sunt ca gtele. Dar ce tim noi despre gte?
Iat ce ne spune tiina:
Cnd fiecare gsc i mic aripile, ea creeaz un curent ascendent pentru pasrea imediat urmtoare. Zburnd n formaie de „V”, ntregul stol mrete raza de aciune a zborului cu 71% fa de cazul n care fiecare pasre ar zbura pe cont propriu.
Oamenii care merg n formaie, mpreun, n aceeai direcie i au simul comuniunii pot ajunge la destinaia care i-au fixat-o mai repede i mai uor pentru c ei cltoresc ajutndu-se unii pe alii.
Atunci cnd o gsca iese din formaie, simte imediat rezistena aerului i intr rapid din nou n stol pentru a beneficia de curentul ascendent creat de pasrea din fa.
Dac am avea acest simt al gtelor, am rmne n formaie cu acei oameni care merg n aceeai direcie cu noi.
Cnd gsca din frunte obosete, ea intr napoi n formaie i o alta i ia locul n frunte.
Este de bun sim s cedezi locul atunci cnd ai o slujb solicitant sau o ascultare care te depete. E o dovad a smereniei i a responsabilitii.
Gtele din spate ggie pentru a le ncuraja pe cele din fa s menin viteza.
i oamenii trebuie s-i ncurajeze pe conductorii lor, pe cei ce le conduc destinele, cci nu ntotdeauna tcerea e i smerenie.
n sfrit i acest mesaj este important: dac o gsc se mbolnvete sau este dobort de o mpuctur i iese din formaie, alte dou gte o nsoesc i coboar cu ea pe pmnt pentru a-i oferi ajutor i protecie. Acele dou gte stau cu gsca bolnava sau rnit pn cnd poate zbura din nou sau pn cnd moare; i numai atunci pleac singure sau cu o alt formaie pentru a prinde din urm stolul lor.
La fel s procedm i noi cu fraii care ies din formaie sau sunt „mpucai n aripi” de vreun „vntor”. S ne aducem aminte de acela care a preferat s ngrijeasc de un bolnav, dect s ajung s se nchine la Locurile Sfinte.
Dac am avea simurile gtelor, ne-am sprijini unul pe altul aa cum fac ele.

Oare am ajuns la msura gtelor? Nu m refer la glgie i vorbrie, c acolo le-am depit…


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 3 2009, 02:44 PM
Post #333


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Destinul slugii Xu

Sluga unui negustor chinez Ali-Ban, pe numele sau Xu, adoarme in timpul orelor de munca la umbra unui cires. Il trezeste un barbat urat cu o cicatrice mare pe fata, acoperit de o manta si cu o coasa in mana. Era Moartea. Xu speriat, intreba cu groaza:
'Cine esti tu !?'
Barbatul ranji perfid si raspunse cu un calm izbitor:
'Eu sunt Moartea si am venit sa te anunt ca azi e ultima ta zi. Maine, cand soarele va fi exact deasupra capului tau, voi veni dupa tine. Nu ai cum scapa, iti cunosc deja si ultimul pas pe care il vei face inainte de acel moment.'
'Cine te-a trimis?' intreba Xu ingrozit
'Destinul' raspunse Moartea.
Vazand ca nu isi mai gaseste pacea, stapanul Ali-Ban se apropie de sluga sa Xu si il lua la intrebari. Dupa ce asculta cu atentie drama slugii, stapanul lua hotararea sa mearga cu acesta la Inteleptul din sat.
Inteleptul, isi scarpina barba alba si lunga, ofta de doua ori, il privi aprig pe Xu si conlcuziona:
'Tot ce putem face e sa incercam sa schimbam planurile de pe urmatoarea zi. Gandeste-te bine, unde trebuie tu sa fii maine, cand soarele va fi exact deasupra capului tau.'
Xu se gandi ce se gandi, transpira ce transpira si pana la urma raspunse:
'Unde sunt de obicei. La datoria stapanului meu.'
Toate privirile se indreptara acum spre Ali-Ban, care considerandu-se acum responsabil de viata slugii sale, se puse lung pe ganduri. Maine avea sa mearga la targul din satul X si drumul era anevoios pana acolo. Trebuia sa adape bine magarii inainte sa porneasca in zori de zi. Xu il va ajuta cu sacosele si cu amenejarea tarabei si ..asta e !
'Gata!' exclama Ali-Ban.. stiu unde ar trebui sa fii tu maine. In targul din satul X, alaturi de mine. Hotarasem asta cu doua saptamani in urma, cand am aflat unde se va tine targul exact si cata marfa aveam sa duc pentru taraba. Singur imi era imposibil sa ma descurc, asa ca deja vorbisem cu fratele meu sa imi imprumute in aceasta zi, o sluga care sa te inlocuiasca la casa.
Inteleptul incuviinta si hotarara ca a doua zi dimineata, Xu sa plece la un var de al sau in vizita, in satul Y, pentru doua zile. Apoi, dupa ce pericolul va fi trecut, avea sa se intoarca dn nou la stapanul sau care de data aceasta se va sacrifica pentru viata lui si va merge singur la targ.
Zis si facut.
A doua zi dimineata, pe drumul sau spre targul din satul X, negustorul Ali-Ban se intalni cu Moartea. O recunoscu dupa descrierea facuta de Xu in seara precedenta.
Moartea mergea la pas alert, cu coasa in spate, in directie opusa cu Ali-Ban.
'Unde mergi atat de hotarat' intreba negustorul ingrozit, scapand totodata urmatoarea intrebare .. 'sigur inaintezi pe directia buna? '
Moartea, fara a se opri din mars, ranji perfid acestuia:

'Nu am timp de pierdut. Am intalnire la ora amiezii cu sluga dumitale Xu, in satul Y'


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 10 2009, 02:25 PM
Post #334


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Aparenta … Esenta …
Oare ce conteaza intr-adevar?
Aspectul unei persoane ? Sau sufletul unui om?
Ambalajul unui cadou? Sau cadoul in sine?
Aspectul meu? Sau fiinta din mine?
Se da o lupta, este un razboi crunt,
In mincinoasa aparenta multe adevaruri se ascund…
Esentele tari se tin in sticlute mici…
Oare adevaratele valori sunt in oameni singuratici?
Oare in toti cei care trec nevazuti ca niste umbre,
Se zbat adevarate valori, adevarate persoane, dar pierd mai multe lupte?
Nimeni nu va sti vreodata
Adevarata esenta, existenta adevarata…
Caci se vor lovi mereu de acelasi scut impermeabil,
De aceeasi aparenta in care totul este valabil…
Se vor lovi mereu de aceeasi aparenta,
Ce-si spune cu tarie cuvantul in a omului existenta…

Cinstirea Duminicii
ntr-o Duminic din anul 1830, cpitanul unui vapor, care plutea pe rul Missisippi,
a poruncit unui marinar s descarce nite pachete.
Marinarul spuse c nu-l las contiina s lucreze Duminica.
- Du-te i caut un om n locul tu.
- i aceasta e contra contiinei mele.
- Dac e aa, n-ai dect s prseti serviciul.
Omul i zise: "Dac Dumnezeu vrea aa, aceasta nu poate fi dect spre binele meu".
i a prsit serviciul de pe vapor.
Dup cteva zile vaporul se scufund i cei mai muli dintre marinari au murit necai.
Omul a scpat, pentru c a inut cu orice pre s sfineasc Duminica.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 17 2009, 03:05 PM
Post #335


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Cea mai nobil fapt
Un om avea trei feciori i le-a mprit toat averea n afar de un inel, pe care l-a rezervat pentru cel care va face fapta cea mai nobil. Feciorii plecar. Dup cteva luni se ntoarser.
Cel mai mare zise:
- Un negustor mi-a ncredinat o mare sum de bani i i-am restituit-o.
- Cu aceasta i-ai ndeplinit numai datoria, zise tatl.
Al doilea zise:
- Eu am scpat de la nec un copil, periclitndu-mi viaa.
Tatl rspunse:
- A fost bine i erai ndreptit s-o faci.
Al treilea zise:
- Eu l-am gsit pe cel mai mare duman al meu, dormind pe marginea unei prpstii i l-am trezit ca nu cumva s cad n prpastie.
Tatl i ntinse inelul i-i zise:
- Tu ai fcut fapta cea mai nobil, cci ai mplinit porunca cea mai grea:
"Iubii pe vrjmaii votri"


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 23 2009, 09:50 AM
Post #336


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Monologul lui Dumnezeu

M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata.
Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi.
Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu.
Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat.
Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tin cerul cu culori si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.
Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe.
Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat.
Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat.
Doream atat de mult sa-Mi vorbesti.Oricum ziua era, inca, lunga!
Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat.
Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.
Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna.
Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat…
Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine.Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata..
Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.
Te iubesc atat de mult incat te voi rabda.
Acum esti pe punctul de a te trezi din nou.
Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie.
Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos !

Al tau Tata, Dumnezeu.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 26 2009, 02:25 PM
Post #337


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Basmul din Carpai

(…) Se spune c odat, ntr-un sat, un copil, ntr-o noapte, a visat Raiul. “Mam! Mam! Unde e Raiul?”, a ntrebat copilul nerbdtor, a doua zi de diminea, de cum se trezi. Dar mama, biata mam, n-avea timp. Avea atta treab n gospodrie! i-atunci, s-a dus la tata, s-l ntrebe. “Nu tiu…, caut-l singur”, i spuse acesta obosit i se apuc mai departe de munc.. “Unde? Unde e Raiul?” , i ntreb copilul, aproape plngnd, pe oamenii din sat.. Dar oamenii nu aveau timp de el, erau grbii.. “Ce lume urt…”, i spuse pentru sine putiul.
Ca s-l gseti, trebuie s prseti satul acesta…, se-auzi glasul unui btrn, ce-l privea demult. “i acolo, n pustie, dup ce ai s mergi cale de o zi, ai s gseti un om singur, ce st ntr-o colib. El o s-i spun unde este Raiul.”
Zis i fcut. i a doua zi de diminea, cnd prinii lui nu se sculaser nc, i lu o tristu cu cteva merinde i plec furindu-se printre casele adormite, ctre pustie. n curnd, soarele rsrise, iar n urma pailor lui satul fusese acoperit de nisip. Merse ce merse i, ntr-adevr, ctre sear, ca prin minune, din pustia ntins ni o colib. Mare i fu mirarea btrnelului ce locuia acolo de muli ani. “Ce te aduce pe-aici, copilule?”, l iscodi acesta pe micul cltor. “Vreau s gsesc Raiul, rspunse copilul, i cineva mi-a spus c tu tii cum trebuie s ajung”. Btrnul tcu, l privi adnc, apoi i spuse: “Acum hai s mnnci ceva i s te culci, c oi fi obosit. Mine n zori o s plecm mpreun ctre Rai”.
Noaptea trecu repede.. De data asta, el, copilul, n-avu nici un vis. De fapt, nici n-a dormit. A stat aa, cu ochii deschii, ateptnd ziua. Btrnul tia. Iar ctre zori, pustia primea n pntecul ei dou siluete, ce se porniser la drum. Merser ce merser i, ctre sear, dintre nisipuri, putiul vzu cum se ridic nite ziduri de piatr i o cldire mare, cu o cruce n vrf. “Ce este aceasta?”, ntreb copilul. Aceasta este o mnstire, spuse btrnul. De-aici ncepe poteca ctre Rai.” i-apoi, btrnul mnstirii l primi pe micuul care nu tia nimic de rosturile de acolo.. i ce-am s fac aici?”, ntreb copilul. “Deocamdat, s faci curat, ai s mturi i mai ncolo om vedea”. i timpul trecea, trecea, copilul le fcea cu rbdare i srg pe toate.
Dar iat c vine o zi, dup mult timp, cnd btrnul mnstirii l ntreb pe neateptate: Cum merge, cum i e?” “Mi-e foarte bine”, rspunse putiul. “Am de toate.” i-apoi tcu, nchizndu-se n sine. Btrnul i simi linitea i l iscodi n continuare. “Parc ai ascunde ceva n suflet, aa ai tcut.. Spune-mi cinstit, totul, pn la capt. i lipsete ceva?” “Mie…, nimic, se hotr ntr-un trziu putiul s rspund, dar este acolo, n cldirea aia mare, un frate de-al nostru, tot aa, cu barb i plete, ce st legat, ntins pe o cruce, i nu poate s se mite, i nimeni nu-i duce de mncare. De ce nu vine i el la mas?”, ridic putiul ochii din pmnt, privindu-l pentru prima dat ptrunztor pe btrn. Printele simi c trebuie s tac. Aa c ls linitea s vorbeasc. “Da, aa i-am dat noi canon, acolo l-am lsat noi s stea, pentru
c nu a mturat cum trebuie i n-a fcut curat ca lumea”, se-auzi vocea unui monah, care sttea n apropiere i care auzise discuia. ngerul tcerii, care tocmai se aezase pe umerii putiului, dispru. “Acolo vei ajunge i tu, dac nu faci treab cum trebuie”, se-auzi vocea monahului.
Dintr-o dat, spune povestea, pcatul l bun s-a strecurat n inima copilului.
Era primul pas ctre Rai, ce se numea iubire.
Mai trziu, ctre sear, copilaul se strecur nevzut la buctria mnstirii, fur ceva de mncare i, fr s fie observat de nimeni, intr n biseric i o puse jos, la picioarele Fratelui atrnat de cruce. “Hai, vino s mnnci!”, i zice putiul, uitndu-se ngrijorat n stnga i n dreapta. Hai, c nu tie nimeni!” i Fratele coboar. Un zmbet avea pe buze i, mngindu-l pe puti pe frunte, acesta nu-i ddu seama c biserica toat se umplu de o lumin nemaivzut i c uile ei se ferecaser pe dinuntru.
Apoi, ca i cnd s-ar fi cunoscut demult, au nceput s rd i s glumeasc, cum nu mai fcuse putiul niciodat n viaa lui. Era att de fericit c-i gsise un prieten!
Dar el nu tia c urcase a doua treapt a Raiului: prietenia.
Azi aa, mine aa, ns fraii ceilali din mnstire au nceput s se ntrebe: “Unde-i copilul? Ce face? De ce lipsete seara mereu dintre noi?” Apoi, curioi, au nceput s-l caute prin toat mnstirea. Numai biserica nu fusese controlat; i-atunci s-au repezit spre ea dar, spre mirarea lor, pentru prima oar nu i-au putut deschide uile. Atunci au ncercat s se uite pe gaura cheii i, n clipa aceea, o lumin puternic i-a orbit. Nemaitiind ce s fac, au stat aa, nfricoai, dup zidurile groase ale bisericii, ateptnd pn noaptea trziu, cnd copilul a ieit. “Ce-ai fcut nuntru?”, se repeziser ei ca un stol de psri negre asupra lui. “N-am fcut nimic”, rspunse putiul tremurnd. “Mini! Spune ce-ai fcut?”, l-au ntrebat din nou clugrii furioi. “Am furat mncare i am dus-o Fratelui ce sttea pe cruce”, rspunse copilul nspimntat. “Care
Frate?”, au ntrebat, nedumerii, pentru prima dat, monahii. “Cel ce st legat de cruce i nimeni nu-i d de mncare”, rspunse putiul. “i ce-a fcut Fratele?”, au ntrebat tulburai clugrii. “A cobort i-a mncat”, rspunse dintr-o suflare putiul.
i, n clipa aceea, toi cei din jurul copilului au czut n genunchi. Mare fu apoi spaima pe btrnul mnstirii, aflnd toate acestea. Egumenul ncepu i el, la rndul lui, s tremure i, cu lacrimi n ochi, i spuse copilului: “Spune-i Fratelui cel Mare c l rog s m primeasc i pe mine la mas…” “Am s-i spun!, rspunse copilul bucuros, dar acum pot s iau mncare de la buctrie?” “Da, poi s iei ct vrei”, rspunse tremurnd egumenul.
i seara din nou cobor peste mnstire, iar putiul, de data aceasta cu mncarea luat de la buctrie, se ndrepta vesel spre biseric. “Hai s mnnci!”, i strig el, mai vesel ca oricnd. i, din nou, Fratele cel Mare cobor de pe cruce, l mngie i biserica se umplu de lumin. Ca de obicei, uile se ferecaser ca de la sine. Apoi cte glume i ct veselie n jurul celor doi! Dar, printre lacrimile de rs, putiul i-a adus aminte de rugmintea egumenului. “Frate, i spuse el, bunicul cel mare, de-aici, din mnstire, ar dori i el s-l primeti la mas”.
i, pentru prima oar, faa Prietenului su mai mare se ntrist. Privea undeva, jos. “Vezi firimiturile astea, de pe mas?, i spuse, ntr-un trziu, Fratele cel Mare. Sunt cu mult mai puine dect pcatele lui… Nu poate s vin”. “Nu poate s vin?”, rmase uimit copilul. “Nu!”, fu rspunsul scurt al Fratelui.
i apoi, din nou, fruntea lor s-a descreit i-au nceput s rd i s glumeasc. ntr-un trziu, copilul i-a luat la revedere de la Fratele cel Mare i s-a dus spre chilia egumenului, unde acesta l atepta tremurnd. “Ce-a zis Fratele?”, ntreb acesta, gtuit de emoie. “A zis c nu te poate primi!”, rspunse copilul. “De ce?”, ntreb nspimntat egumenul. “Mi-a spus c ai mai multe pcate dect toate firimiturile de pine czute pe mas”.
i atunci el, egumenul, se prbui n genunchi, ntr-un hohot de plns. “Spune-i s m ierte, spune-i c-l rog din tot sufletul meu s m ierte” i, cu un gest disperat, se ag de copila. Acesta l privi surprins i-i spuse: “Bine, am s-l rog din nou i mine!”
Grea noapte pentru egumen! Cu zvrcoliri i gemete de pocin. Copilul ns dormi linitit. i, din nou, treaba obinuit prin mnstire. Dar toi se fceau c lucreaz. Ateptau seara, cci ea putea s aduc iertarea. “Pot s iau mncare?”, ntreb, cu nevinovie, copilul la buctrie. “Poi”, i spuse monahul, i-i umplu cu mna tremurnd vasul. Apoi, cu pai mici, ca s nu rstoarne prea-plinul de mncare, copilul intr din nou n biseric. “Hai s mncm!”, spuse el Fratelui cel Mare. “Hai!”, rspunse acesta, ndreptndu-se spre el.
i cte jocuri, cte glume au urmat! Apoi, n mijlocul veseliei, copilul i aduse brusc aminte: “Te roag egumenul s-l ieri… i s-l primeti i pe el la mas!…”
Tristeea se aez ntre ei. De data aceasta, copilul privi singur firimiturile de pine de pe mas: erau parc mai multe. “Am neles…, spuse copilul, nu se poate…” “Da, nu se poate”, rspunse Fratele cel Mare.
i atunci, pcatul cel bun cobor din nou n inima copilului i acesta ndrzni. “Dar Tu nu te gndeti c acum mnnci din mila lui?”, i spuse, cu curaj, copilul, pentru prima oar. i sufletul Prietenului su mai mare fu micat din nou. Acesta i vzu din nou inima lui bun. “Bine, spuse, dup o lung tcere, Fratele cel Mare, spune-i c peste opt zile am s-l primesc la mas…”
Ce bucurie pe egumenul mnstirii, cnd, trziu n noapte, copilul i spusese! i cele opt zile trecur. Pentru el, pentru btrn, n post i rugciune i, mai ales, n mult pocin. A opta zi, dis-de-diminea clopotele bteau. “De ce?”, ntreb nedumerit copilul. “Btrnul a plecat la Domnul”, i-au spus clugrii, care deja se pregteau pentru nmormntare. i atunci copilul vzu!
Vedea cum, la masa Prietenului su cel Mare, sttea fericit, cu lacrimi n ochi, egumenul, chiar el. Mncaser dimpreun. Pe mas nu mai era nici o firimitur, Mntuitorul l iertase.
“Am vzut Raiul! striga fericit copilul, prin mnstire. Am vzut Raiul!”, repeta el, pentru fiecare monah n parte. “Nu se poate! strigau acetia. Cum arat?” “E plin de iertare”, murmura copilul. (…)

- Fragment din textul “Basmul din Carpai”, publicat n cartea lui Dan Puric, “despre Omul Frumos”


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Feb 7 2010, 03:19 PM
Post #338


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Gandul zilei...

Un om si un caine mergeau pe un drum.
Omul se bucura de frumusetea zilei, cand, deodata isi dadu seama ca de fapt murise.
Isi aducea acum aminte clar ca murise iar cainele care mergea langa el,
murise chiar cu mai multi ani in urma.... Se intreba "...oare unde duce drumul asta?"
Dupa o vreme ajunsera amandoi in dreptul unui gard inalt de piatra.
Privindu-l mai de indeaproape, vazu ca era facut dintr-o marmura foarte fina.
Mai sus pe colina, gardul era intrerupt de o arcada care stralucea in soare..
Ajunsera acolo si vazu ca era incrustata cu perle iar aleea care ducea spre ea
parea pavata cu aur. El si cainele sau se apropiara de poarta si atunci observa
intr-o parte, un om sezand la un birou .
Il intreba:
- Scuzati-ma, unde ne aflam ?
- Aici e Raiul - raspunse acesta.
- Minunat, zise omul, pot sa va rog sa ne dati putina apa ?
- Bine'nteles, intrati inauntru. Am sa trimit imediat vorba sa vi se aduca niste apa cu gheata. Facu un gest si poarta incepu sa se deschida.
- Prietenul meu, poate intra si el ? - intreba calatorul aratind inspre caine.
- Imi pare rau, dar noi nu acceptam animale.
Omul se gandi o clipa, apoi se intoarse si isi continua calea pe care pornise
impreuna cu cainele sau.
Dupa inca o plimbare lunga si pe varful unei alte coline, pe un drum prapadit de tara,
dadura de o ferma a carei poarta parea ca nu avusese zavor niciodata. De gard, nici vorba.
Se apropie si vazu un cetatean sezand, rezemat de un copac si citind o carte.
- Scuzati-ma ! - i se adresa el. Aveti cumva putina apa?
- Da, desigur... e o cismea ceva mai incolo.
- Si pentru prietenul meu ? - aratand catre caine.
- Trebuie sa fie si o strachina chiar langa cismea.
Trecura de poarta si ajunsera la o cismea veche, cu pompa. Omul si cainele baura pe saturate. Dupa ce terminara, se inapoiara la omul de sub copac.
- Ce loc este acesta ? - intreba calatorul.
- Asta este raiul.
- Sant total incurcat. Un cetatean, ceva mai jos pe drumul asta, mi-a zis ca raiul este acolo unde era el.
- Te referi la locul acela cu aleea de aur si zid de marmura ?... Ala e iadul.
- Si nu va deranjeaza ca ei folosesc acelasi nume ca Dv. ?!...
- Din contra, santem fericiti ca ei ii triaza intai pe cei care sant gata sa-si lase in urma
prietenii cei mai buni.

Uneori ne miram de ce prietenii continua sa redirectioneze glume spre noi, fara a ne scrie un singur cuvant...


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Apr 1 2010, 02:06 PM
Post #339


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



POVESTE DE PASTE

Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai vanda ziare.S-a dus la un politist si l-a intrebat:
'Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.'
Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: 'Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar 'Ioan 3 cu 16' si te vor lasa sa intri.'
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna Baiatul s-a uitat la ea si a zis: 'Ioan 3 cu 16'. Femeia i-a zis: 'Intra, fiule.' L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.'
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat:
'Iti este foame?'. El a raspuns: 'Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.' Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un bai at infometat.'
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta curata un baiat murdar..' Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.'
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta:
'Intelegi tu ce inseamna 'Ioan 3 cu 16'?' l-a intrebat ea gentil.
El a raspuns: 'Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc.' Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Isus. Stand acolo, s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu i nteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.'
Stii tu, trebuie sa -ti marturisesc ca nici eu nu inteleg cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Isus suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit. Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.

Ioan 3:16
'Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.'


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Apr 4 2010, 09:45 AM
Post #340


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



O Poveste Cutremuratoare

"Se spune ca la marginea unui sat,statea Insusi Dumnezeu rastignit pe cruce.Oamenii veneau mereu la capatul satului pt. a-i cere Domnului sa le implineasca dorintele pe care ei le aveau.Si astfel vin oameni in fiecare zi si spun: Doamne Iisuse,te rog ajuta-ma, sa imi gasesc un loc de munca mai bun, ajuta-ma Iisuse sa ma casatoresc cu un baiat harnic, da-mi Doamne o masina mai buna, o casa mai frumoasa...si tot felul de cereri.
Domnul Iisus, era istovit de greutatile care i le provoca crucea, era aproape sfarsit de atata durere, insa nimeni nu venea macar cu o cana de apa,o bucatica de mancare,un gand bun,sau orice simplu gest care sa-I aline durerile.Era parasit de toti,era singur acolo rastignit pe o cruce la marginea satului, nimeni nu era interesat sa-L viziteze, ci doar atunci cand aveau trebuinta de ceva.(Intocmai asa facem si noi,il parasim mereu pe Domnul,dar totdeauna ne intoarcem la El, numai atunci cand avem probleme sau dorim sa ne daruiasca ceva.)
Iar El,mereu cu o dragoste parinteasca ii privea, si le zambea, si le implinea toate dorintele lor.Dar ei,in bucuria lor,fugeau grabiti spre casa, uitand si sa-I multumeasca.Domnul astepta,si mereu astepta ca sa vina cineva sa Il dea jos de pe cruce, si sa-L primeasca in casa lor.Insa nimeni nu se gasea.Domnul Iisus,sleit de puteri,plin de rani si sange,aproape de moarte, cu o ultima suflare ii roaga sa-L dea jos de pe cruce,si sa-L primeasca in casa lor pt. a le aduce o mare bucurie: viata vesnica.Oamenii mai cu o jumatate de gura se hotarasc intr-un final sa-L elibereze, si Il duc in Casa Sa, Sfanta Biserica.Preotul este rapid anuntat ca urmeaza sa vina in Biserica Domnul Iisus.Acesta cand Il vede,ii spune mai pe ocolite ca nu Il poate primi: Vezi tu Doamne,noi aicea avem unele obiceiuri, nu putem renunta la ele,stii Tu cum este...si astfel se scuza.Domnul,cu lacrimi in ochi, pleaca indurerat,si ii roaga pe oamenii de fata daca Il primesc in casele lor.Oamenii toti refuzand,ii spun Domnului: Vezi Tu Doamne,noi nu putem sa Te primim in casele noastre,dar ce-ar fi sa vii Tu din nou, ca Sa te rastignim pe cruce? Domnul Iisus vazand dorinta arzatoare a oamenilor, cu lacrimi de sange se pleaca supus,si cu toata dragostea accepta sa fie din nou rastignit de catre cei pe care El i-a creat.Si astfel merge din nou sa se rastigneasca, indurand din nou acele groaznice suferinte, rabdand din nou loviturile ciocanelor care Ii zdrobesc mana si picioarele cu piroane imense.Acea Mana,care ne-a creat pe noi.Si astfel Domnul Iisus, moare din nou singur si uitat, fiind rastignit de acei carora le facuse atata bine...

Este cutremuratoare aceasta pilda! La prima impresie suntem foarte suparati pe acei oameni care au fost in stare de o astfel de grozavie: sa-L rastigneasca din nou pe Domnul. Dar dati-mi voie sa va spun ca acei oameni suntem noi! Eu si tu Il rastignim din nou pe Domnul prin pacatele noastre.Intocmai acelor oameni Il luam pe Domnul si din nou
Il rastignim si Il omoram. De fiecare data cand pacatuim, Il biciuim iarasi pe Domnul Iisus cu bice fara de numar,strapungand carnea si facand sa tasneasca sangele, lasandu-L aproape mort; Ii punem din nou o coroana de spini pe cap, Il batjocorim si scuipam si batem din nou pe Acela Care ne-a iubit inca de dinaintea intemeierii lumii.Ganditi-va ca atunci cand facem un pacat grav, chiar noi insine ii batem Domnului piroane in maini si in picioare.Insasi noi ridicam in sus ciocanul si izbim cu o ura mare piroane in Mainile care ne-a creat si ne-a daruit viata, si atatea lucruri frumoase sa ne putem bucura de ele. Insa, in clipa cand tu pironesti pe cruce din nou mainile Domnului, El te priveste cu toata dragostea,si se roaga pt. tine,spunand: Tata iarta-l caci nu stie ce face,nu ii socoti lui pacatul acesta! Si asteapta ca tu sa te intorci din calea cea rea,si sa iti para rau pt. cele ce ai facut.

Dar azi,Domnul Iisus cel Rastignit este mereu prezent printre noi.El este prezent in acea cruce de la marginea drumului(care intruchipeaza rastignirea Lui),si se uita mereu la noi,ori de cate ori trecem pe langa ea, si asteapta sa ne oprim din drumul nostru si macar pt. o secunda sa ne gandim la ce a facut El pt. noi, si sa-I multumim.Dar vai! Adesea trecem pe langa ea nepasatori(ca si cum nu am fi intalnit-o in calea noastra); nici macar o simpla inchinare nu ne facem in cinstea Lui, si ne vedem mai departe de drum.Iar El ramane din nou singur rastignit pe cruce,plangand lacrimi amare, caci toti L-am uitat.

Pe Domnul nu acele chinuri de nedescris Il dor cel mai tare,ci faptul ca tu Il refuzi mereu pe El,si nu vrei sa-L primesti in viata ta.Iar astfel pt. tine El moare in zadar...Nu vrei tu sa-L primesti pe Domnul Iisus in casa ta,in inima ta,si sa incepi o viata noua alaturi de El, o viata plina de binecuvantari, avandu-L pe El ca Tata,avandu-L pe El la carma vietii tale? Vrei tu sa-L lasi acolo rastignit pe cruce,sa treci nepasator pe langa El,lasandu-L sa moara singur si uitat in cele mai grozave chinuri? Vrei tu sa-L lasi pe El,Cel care si-a dat viata pt. tine? O, daca vrei sa-I alini suferintele,daca doresti sa-L dai jos de pe cruce,pt. a nu muri iarasi in zadar pt. tine, deschide-I Lui inima ta si spune-I ca-L primesti pe El ca Domn si Mantuitor in viata ta, ca iti pare nespus de rau ca L-ai rastignit din nou pe cruce datorita pacatelor tale; ca de azi inainte incepi o viata noua, una de COPIL AL SAU. Iar El te va primi cu lacrimi de bucurie in ochi, cu bratele larg deschise, imbratisandu-te, si multumindu-ti ca te-ai decis sa Il alegi si sa-L urmezi pe El.Si vei simti ca de azi inainte nu mai esti singur, fiindca il ai pe El,cea mai mare comoara.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

46 Pages V  « < 15 16 17 18 19 > » 
Reply to this topicStart new topic
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

 



RSS Lo-Fi Version Time is now: 19th July 2018 - 12:14 AM
Arta si savoare www.iconcert.ro
 Vesperala Forum