vesperala

Welcome Guest ( Log In | Register )

 
Reply to this topicStart new topic
> Ritualuri crestine, In calendarul crestin, zilele de sarbatoare au un rit al lor

Berbecut
post Jun 23 2008, 04:19 PM
Post #1


SuperStar
Group Icon
*****

Group: Stars
Posts: 1,421
Joined: 29-May 08
From: Dincolo de lumea dezlantuita
Member No.: 194



Pentru ca in aceasta noapte, sarbatorim noaptea de sanziene, sa vedem in ce mod o venerau stramosii si cum intelegeau ei sa foloseasca tot felul de ritualuri pentru a afla viitorul .

"Noaptea de Sânziene

In vreme ce pe bolta, Soarele trece din semnul Gemenilor in
acela al Racului (Aer-Apa), pe pamant puterile naturii se afla la
apogeu, iar fortele elementelor sunt vitale, exuberante. Totul se
intampla in ziua in care incepe vara (solstitiul) , pe care
astronomia il "adjudeca" la 21 iunie; cam in acelasi timp, magia isi
celebreaza micile si "stravechile" ritualuri ale noptii numite "de
Sanziene", intre 23 si 24 (Nasterea Sf. Ioan Botezatorul) .
Vrajitorii si magicienii cei mai iscusiti, in aceste ore vrajite, in
care se deschid portile dintre noi si toate celelalte lumi paralele,
isi rostesc invocatiile; regatul Ielelor, al spiridusilor si al
Sanzienelor isi deschide larg portile; sunt cu putinta contactele cu
entitati din alte dimensiuni. Oricine poate practica mici rituri cu
succes; in afara de asta, in aceasta noapte este momentul cel mai
potrivit pentru a culege flori si plante ce pot fi intrebuintate ca
leacuri si dupa aceea, dar care acum sunt in deplinatatea virtutilor
lor curative si magice

Puterea ierburilor
Cea mai cautata planta, pentru puterea ei, este cea cunoscuta
ca "iarba Sfantului Ion": este vorba de sanziana, cea cu florile de
culoarea soarelui, cunoscuta la unele popoare ca "iarba ce alunga
diavolii si duhurile necurate". Uscata la focul Sfantului Ion si
agatata la fereastra, indeparteaza de casa strigoii si pe toti cei
cu ganduri rele; arsa, ea alunga spiritele si diavolii. "Pusa sub
perna, floarea de sanziene ii va arata in vis fetei cine va fi
viitorul ei sot".

Apa de Stele
Si roua din noaptea de Sanziene are tainice virtuti; in multe
parti ale lumii se crede ca daca te stropesti cu ea pe trup, acesta
va deveni frumos si suplu, iar daca te speli cu ea pe fata, vei fi
chipes si mandru. Daca roua se aduna pe frunze de sanziene si o
culegi dimineata, ea va indeparta de mana care a atins-o artroza si
durerile osoase.
Orice obiect impregnat cu pretioasa "Apa de Stele" devine un
talisman: este de ajuns sa-l lasi in seara de dinainte si sa-l iei
dimineata, inainte de a-l vedea Soarele.
Culese inainte de ivirea primei raze de soare, atunci cand sunt
inca pline de roua (apoi se usuca si se tin intr-un saculet de
matase alba), frunzele de dafin si ierburile capata proprietati
magice: zarna (sau iarba de dragoste), maghiranul salbatic, salvia,
musetelul, sporisul, levantica, rozmarinul, varnantul, nalba,
pelinarita (care, in unele parti ale Americii de sud, mai precis in
Costarica, este socotita una dintre cele sapte plante magice.
Indeparteaza fortele raului: indienii din America o foloseau, arzand-
o in timpul ceremoniilor lor).
De dragoste
Cand doi tineri se iubesc si vor sa nu se mai desparta in veci,
n-au decat sa faca baie-n mare, in aceasta noapte, chiar si cateva
clipe, si pot fi siguri ca dragostea lor ii va lega toata viata.
In 23 iunie, dupa apusul soarelui, se culeg 9 flori de maslin,
se pun intr-un lighean cu apa (mai bine sa fie de izvor) si se lasa
in timpul noptii, expus influxurilor astrale. Dimineata in zori, se
va urmari desenul format: acesta corespunde initialelor viitorului
sot. O varianta poate fi si aceasta: se umple un recipient - de
argint sau de teracota, nu prea inalt si larg - cu apa de fantana.
Se va aprinde o lumanare rosie si se lasa sa picure 23 de stropi de
ceara, observand ce initiale se vor forma...
Pe o foaie de hartie se vor scrie, numarandu-le, intrebarile la
care se asteapta raspuns din partea cerului si se pun apoi sub
perna. Se vor face apoi bilete cu "Sfantul Ion spune da" si tot
atatea cu "Sfantul Ion zice nu". Se amesteca bine biletelele si se
pun intr-un vas de teracota ce va fi asezat afara, in timpul noptii.
Dimineata, la sculare, se ia hartia cu intrebari, se citeste numarul
1 si, cu o mana, fara sa se priveasca in partea aceea, se ia un
biletel, afland astfel raspunsul. Se procedeaza astfel, pana ce se
termina biletelele si intrebarile.
La miezul noptii (ora unu, dupa ora legala in vigoare) se
culege o mana de frunze de sporis, in timp ce se rosteste urmatoarea
invocatie: "Te iau in numele lui Aniel, Ariel, Vehnel, Rehael,
Umabel, Manakel, ca sa ma faci iubita de X". Se aduna frunzele intr-
o batista care n-a fost folosita (de in, matase, bumbac), alba si se
va tine 21 de zile intr-un loc ferit de lumina directa si aerisit.
Dupa terminarea perioadei amintite, se faramiteaza frunzele,
nedesfacand insa batista, pana devin foarte maruntite. Se deschide,
in sfarsit, batista si se trece acest praf de frunze pe maini, pe la
incheietura mainii, pe fata, stand afara, in aer liber (mai bine pe
o pajiste unde, apoi, se va ingropa batista).

Traditii populare de Sanziene
Sarbatoarea de Sanziene (se praznuieste pe 24 iunie, de ziua
nasterii Sf. Ioan Botezatorul) e legata de cultul recoltei, al
vegetatiei si al fecunditatii, si pastreaza in ea, ca toata traditia
romaneasca, un amestec fascinant de crestinism, paganism si
vrajitorie. In Noaptea de Sanziene, "Dumnezeu randuieste un rastimp
de liniste, cand stau in cumpana toate stihiile si cerurile cu stele
si vanturile" (M. Sadoveanu), ielele (Rusaliile) pot sa fie
imblanzite si fetele tinere pot sa-si afle destinul, spalandu-se, la
rasaritul soarelui, cu roua curata de pe flori.

Apararea gospodariei
Sanzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si placut
mirositoare. Cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri si
poienite. Insotite de muzica si chiuiturile flacailor, fetele
aduna "florile de Sanziene" in buchete, fac colane si impletesc
cununi circulare si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste
coronite si buchete sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti,
usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in straturile de legume,
in credinta ca ele vor ocroti casa si gospodaria de puterea fortelor
malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor,
animalelor si semanaturilor (vor inflori ca Sanzienele).
Leac de boli
In noaptea de Sanziene, femeile pornesc in plina noapte spre
locuri stiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac si
descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta
zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin
aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor, un
fel de zane rele ale padurilor. Numai astfel, se zice, vor fi bune
de leac.

Vestirea ursitului
Alaturi de functia de aparare, Sanzienele erau socotite uneori
de tinerele fete si un mijloc de a-ti afla ursitul, cat si timpul
cand se vor marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de
cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa.
Daca jerbele se opresc pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu,
ursitul sau ursita mai trebuie asteptati.
*In unele sate, e obiceiul ca pe drumul de intoarcere catre
sat, fetele sa priveasca prin cununa, iar in functie de varsta si
insusirile fizice ale persoanei vazute, sa deduca si calitatile
morale ale viitorului sot. Fetele isi pun flori de Sanziene
neimpletite sub capatai. In acea noapte, ele isi vor visa ursitul.
Daca va fi purtata in par sau in san de fecioare sau tinere neveste,
acestea vor deveni atragatoare si dragastoase. Inainte de rasaritul
Soarelui, fetele si flacaii se apropie de ocolul vitelor. Cununile
sunt aruncate in coarnele vitelor. Daca gingasa coronita se opreste
in cornul unei vite tinere, fata se va marita dupa un tanar, iar
daca se opreste in cornul vitei batrane, ursitul va fi om in varsta.
*In ajun de Sanziene, seara, se intalnesc fetele care vor sa se
marite, cu flacaii care doresc sa se insoare. Baietii fac ruguri,
aprind faclii si le invartesc in sensul miscarii Soarelui,
strigand: "Du-te, Soare, vino, Luna / Sanzienele imbuna, / Sa le
creasca floarea - floare, / Galbena, mirositoare, / Fetele sa o
adune, / Sa le prinda in cunune, / Sa puna la palarie, / Floare
pentru cununie, / Babele sa le rosteasca, / Pana-n toamna sa
nunteasca." A doua zi, in zori, cetele de feciori strabat satele cu
florile de Sanziene la palarie, in semn ca au vazut cununile de
flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaza. Ei canta,
chiuie si striga: "Du-te, Luna, vino, Soare, / Ca tragem la-
nsuratoare, / Cununile neursite, / Zac sub hornuri azvarlite."
*Fetele se imbraca de sarbatoare, isi pun marame albe pe cap si
coronite din floarea galbena si spice de grau. La brau sunt incinse
tot cu flori de Dragaica (de Sanziene), iar in maini tin spice de
grau si seceri. Dupa ce se intorc in fuga de la camp, fluturandu-si
maramele, la intrarea in sat, le asteapta flacaii cu ulcele cu apa
si le stropesc. Apoi se intinde Hora Dragaicelor, la care se prind
numai fetele ce au participat la datina. Uneori, Dragaicele plimba
hora lor pe la unele case din sat, mai ales pe la casele plugarilor
vrednici. Fetele poarta o cruce inalta, ce se cheama Steagul
Dragaicei. El este confectionat dintr-o prajina inalta de 2-3 metri,
care are la capat o cruce impodobita cu flori de Sanziene, pelin,
spice de grau si imbracata ca o papusa. Pentru a fi feriti de boala,
copiii mici sunt dati de mamele lor in bratele Dragaicelor, pentru a
fi "jucati".

Noaptea Sanzienelor,
Intre cer si pamant…
Iubite de Luna si vant,
Plutesc peste plaiuri…
Alaiuri de zane cantand.
Cunune-mpletesc…
…din razele Lunii,
Din florile-alese
Proaspat culese…
Din roua de seara…
Cunune-mpletite.
Soarele si Luna…de-or purta cununa…
Fi-vor numai Una
Apoi…, in padurea batrana…
Zane la fantana
Aseaza pe ape,
Iubiri arzatoare, din raze de floare.
In noaptea minunata…
Se-arata atunci...
.odata…
Din dragoste-ntrupat,
Stejarul fermecat…
Razele Lunii,
I-au despletit cununa,
Si zanele-i teasa
Din lumina-aleasa.
La radacina lui te-astept,
Zburator purtat de vise.
In miez de noapte un sarut,
Pe buze iti voi pune.
In brate sa ma tii…
In ochii-ti sa ma pierd…
…pana-n zori de zi…
Si zane sa ne cante,
Pe aripi sa ne poarte,
De mana sa ne tinem,
Iubind in miez de noapte,
In noaptea fermecata."

- Dacia nemuritoare -


Rog moderatorii, in cazul in care considera ca nu este bine pozitionat topicul, sau nu prezinta interes, sa-l stearga sau sa-l duca unde ii este locul .

Va multumesc .


User's Signature

Sa-ți spun ce este dragostea adevarata. E credinta oarba, umilinta fara preget, supunere desavarsita, încredere și daruire impotriva ta însuti, impotriva lumii întregi. Dragostea inseamnă sa iti dai inima si sufletul întreg celui care ti le va zdrobi. (Charles Dickens)
Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Berbecut
post Jun 27 2008, 07:19 PM
Post #2


SuperStar
Group Icon
*****

Group: Stars
Posts: 1,421
Joined: 29-May 08
From: Dincolo de lumea dezlantuita
Member No.: 194



Obiceiuri de Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Sanpetru de vara


In ceea ce priveste Sanpetru, nu transformarea celor doi sfinti crestini (Pavel si Petru) intr-unul pagan este esentiala, ci atributiile primite de acesta in Calendarul popular, intrucat marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. Sanpetrul de Vara, a preluat data (29 iunie) si numele Sfantului Apostol Petru din Calendarul crestin. In Panteonul romanesc Sanpetru de Vara este despartit de fratele sau, Sanpetru de Iarna, patron al lupilor, de aproximativ o jumatate de an. In traditia populara Sanpetru apare fie ca personaj pamantean, fie ca divinitate celesta. In vremurile imemoriale, cand oamenii erau foarte credinciosi, Sanpetru de Vara umbla pe Pamant, singur sau insotit de Dumneze. Adesea, Dumnezeu il consulta la luarea unor decizii. In povestirile si snoavele populare Sanpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti; se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic, Sanpetru este luat de Dumnezeu in cer unde ii incredinteaza portile si cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in special lupilor, fierbe grindina pentru a o marunti prin topIre si a deveni mai putin periculoasa etc. La marile sarbatori calendaristice (Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sanziene) Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Sanpetru este cel mai cunoscut "sfant" al Calendarului popular. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede, Postul lui Sanpetru, care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Craciunului si Postul Santamariei, are numar variabil de zile. Local, sarbatoarea era anuntata de anumite repere cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rasaritul constelatiei Gainusei si altele.
Targul de fete
Targul Gainii este o sarbatoare preistorica "tinuta pe Muntele Gaina din Muntii Apuseni si dedicata zeitei neolitice Gaea, protectoare a femeilor maritate, sinonima cu Targul de Fete. Cultul preistoric al zeitei, identificata de etnologi cu Sanziana, Maica Precesta, Dochia, Dragaica, este intretinut de romani, fara sa-si dea seama, prin numeroase sarbatori si obiceiuri, unele desfasurate pe munti (TarguI Gainii, pelerinajul de Santamarie de pe Muntele Ceahlau), altele coborate in zonele de deal si campie (Targul Dragaicei de pe Muntele Penteleu coborat la Buzau). Vechimea multimilenara a sarbatorii zeitei Gaea, devenita ulterior TarguI de Fete de, pe Muntele Gaina, este sustinuta de argumente astronomice (Closca cu Pui, Gainusa sau Clota, care este vazuta pe firmament in perioada solstitiului de vara, cand se tine Targul Gainii), etnologice (Gaina, pasare fantastica, cu aripi si oua de aur, care apare in unele legende din Muntii Apuseni), toponimice (numele Muntelui Gaina din Masivul Apuseni) si altele. Intalnirile solstitiale din Muntii Carpati unde se inaltau rugi divinitati lor celebrate in luna iunie au asimilat de-a lungul timpului functii noi: schimb de produse, petrecere, distractie. Acestea fac parte din patrimoniul cultural si istoric al Vechii Europe.


sursa și mai multe detalii:
http://www.crestinortodox.ro/Datini--obice...l-23-17116.html

Edited by vesperala: Jun 27 2008, 07:22 PM
Reason for edit: Nu uitați de sursă și nu postați articolele întregi. Altminteri apar probleme de copyright.


User's Signature

Sa-ți spun ce este dragostea adevarata. E credinta oarba, umilinta fara preget, supunere desavarsita, încredere și daruire impotriva ta însuti, impotriva lumii întregi. Dragostea inseamnă sa iti dai inima si sufletul întreg celui care ti le va zdrobi. (Charles Dickens)
Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 30 2008, 03:58 PM
Post #3


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Obiceiuri de Sant Ilie


Sant-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sant-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sant-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfant crestin - Sfantul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.
Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.


Mai multe gasiti aici:
http://www.crestinortodox.ro/Datini_si_obi...ie-23-7162.html


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Nov 13 2008, 03:21 PM
Post #4


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Învățătură
Postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului)



Postul Nasterii Domnului sau al Crăciunului ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe 'Cuvântul lui Dumnezeu' născut din Fecioara Maria.

Acest post tine 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie, lăsăm sec în seara sfântului Filip, la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie.

Postim de carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) si fără vin. Martea si Joia se dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin si peste.

Dacă în zilele de Luni, Miercuri si Vineri prăznuim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm untdelemn si bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+), atunci dezlegăm si la peste. Martea si joia mâncăm peste, untdelemn si bem vin, când cade în aceste zile: vreun sfânt mare, hramul sau sărbători cu rosu.

În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara si anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit - mai înainte - Nasterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN la 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie, la 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea - căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati.

MÂNCĂM PEȘTE : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 21 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.

De asemenea mâncăm peste în Lunile, Miercurile si Vinerile acestui post, dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.

În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 Decembrie, dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau Joia se întâmplă hramul bisericii.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

vesperala
post Nov 29 2008, 09:28 AM
Post #5


Miradoniz
Group Icon
**********

Group: *vesperala*
Posts: 37,072
Joined: 30-December 07
From: În castel de treci prin colonade...
Member No.: 1



Sfântul Andrei (numită și ziua lupului popular) - 30 noiembrie


Presupun că denumirea de ziua lupului s-a menținut din vremuri vechi și nu are legăturp cu ortodoxia această denumire. Era ziua în care se spunea că lupul își poate îndoi gâtul țeapăn.

Din cauza lupilor nu se mătură, nu se dă gunoiul afară din casă, nu se piaptănă emo-lol.gif . E noaptea în care animalele vorbesc și omul nu trebuie să le asculte (cine le ascultă moare)


User's Signature

O raclă mare-i lumea. Stelele-s cuie/Bătute-n ea Ɵi soarele-i fereasta/La temniƣa vieƣii
Mihai Eminescu

Stelele-n cer, deasupra mărilor, ard depărtărilor, pùnă ce pier...

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Dec 1 2008, 05:30 PM
Post #6


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



DECEMBRIE-luna lui Undrea
Decembrie este a 12-a luna a anului in calendarul Gregorian si una dintre cele sapte luni gregoriene cu o durata de 31 de zile.
Numele lunii decembrie vine de la cuvantul latinesc "decem" (zece) pentru ca era a zecea luna in calendarul roman. Popular, decembrie se numeste "Undrea", denumire ce vine de la Andrea, in amintirea Sfantului Andrei, sarbatorit pe 30 noiembrie.
Dacii o numeau "An-Dar" (Sfarsitul anului) sau "Neikoy" (Batranul) si o celebrau cu un intreg cortegiu de sarbatori.
O luna plina de zapezi si zurgalai, cand se praznuiesc datini si sarbatori mostenite din cele mai stravechi vremuri.
Batranii se mai calauzesc dupa vechi traditii si superstitii... iata cateva dintre acestea:
- daca pe 6 decembrie este frig, urmeaza un an cu recolte bogate;
- daca fumul iese pe cos drept in sus, vine timp geros; daca se lasa n jos, urmeaza moina; daca nu este vant si se lasa pana aproape de pamant, vine zapada
- daca lemnele trosnec in soba si flacara este rosie, vine ger cumplit; daca lemnele nu ard bine si iese fum, va fi moina;
- daca pe 12 decembrie este soare, de Anul Nou va fi ger si cer senin; daca vor fi nori si promoroaca pe copaci, de Anul nou va fi cald si inorat;
- daca in seara de 25 decembrie cerul va fi plin de stele, urmeaza un an cu recolta bogata de fructe; daca ziua va fi calda, primavara va fi rece.
Luna decembrie mai este numita si "cap de iarna", iar proverbul ne previne ca "daca Undrea inteapa si gileste, de sarac nu se-ngrijeste".
O forma populara de prezicere a timpului spune: "daca viscoleste in decembrie, vor roii albinele", iar agricultorii au observat ca "daca iarna-i grea, omatu-i mare, semne bune anul are".
O alta vorba din popor zice: "Cand zapada de decembrie cade, casatoreste-te si dragostea adevarata va dura."
Iata si cateva aspecte pline de farmec, legate de cei nascuti in ultima luna a anului, ce se regasesc in "Gromovnic", o carte populara cu caracter astrologic...
Portivic gromovnicului, copilul ce se va naste sub acest semn al Arcasului va fi cu minte buna si cu socotinta, intelept, cucernic, drept, smerit, milostiv, norocos, sfatuitor bun, bine va grai. De raul altuia nu se va bucura. Frumos la stat, cu ochi negri, va fi tare in umeri, iar parul il va avea neted. Va fi vesel, bland, bun la minte, cu chiverniseala. Va suferi de durere de cap si de junghiuri, va avea semn la piept sau in frunte.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Crusher
post Dec 1 2008, 05:41 PM
Post #7


ShiningStar
Group Icon
***

Group: Stars
Posts: 282
Joined: 14-April 08
Member No.: 155



Si daca la mine iese fumu' in sus si la tine se lasa in jos ? Si tu stai in bucuresti, eu langa bucuresti. Probabil la mine o sa fie ger de ingheata apa, iar la tine o sa te bronzezi la soare, nu ?


User's Signature


... )( - - - ...
......... * .....
Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Alexandros
post Mar 8 2009, 09:44 PM
Post #8


RisingStar
Group Icon
****

Group: Stars
Posts: 617
Joined: 14-February 09
Member No.: 855



Tot felul de ritualuri "crestine" care nu au nicio legatura cu Traditia Apostolica. Sau cu cuvintele Mantuitorului Hristos.
Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Radu_RoAp
post Aug 14 2013, 02:14 PM
Post #9


SuperStar
*****

Group: Banned by Moderators
Posts: 1,099
Joined: 20-November 12
Member No.: 1,696



QUOTE (Iskander @ Mar 8 2009, 10:44 PM) *
Tot felul de ritualuri "crestine" care nu au nicio legatura cu Traditia Apostolica. Sau cu cuvintele Mantuitorului Hristos.


Mai usurel cu parerile.




Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Asimetric
post Dec 20 2014, 11:26 AM
Post #10


StarGazer
Group Icon
******

Group: Admin
Posts: 7,236
Joined: 20-April 08
From: Uncanny valley
Member No.: 161



Ritualuri crestine? Sau vrajitorie alba si superstitie? E vreo diferenta? Astea sunt, de fapt, obiceiuri antice si nu au legatura cu crestinismul. In fiecare regiune a lumii crestine exista traditii de tot felul. Singura asemanare dintre ele este ca nu sunt niciodata la fel in doua zone diferite. Asta pentru ca nu sunt crestine. Fiecare popor preia ritualurile triburilor bastinase si le perpetueaza timp de mii de ani. Intervin mici modificari, pe ici-colo, dar ideea e aceeasi: Nope, astea nu au provenienta crestina.
Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Reply to this topicStart new topic
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

 



RSS Lo-Fi Version Time is now: 22nd July 2018 - 10:15 PM
Arta si savoare www.iconcert.ro
 Vesperala Forum