vesperala

Welcome Guest ( Log In | Register )

2 Pages V   1 2 >  
Reply to this topicStart new topic
> Traditii populare

BigDefender
post Jan 16 2010, 01:21 PM
Post #1


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



SANPETRUL LUPILOR
Se spune ca la inceputurile lumii, cainii si lupii umblau impreuna. Cand diavolul a vrut sa-i atate impotriva lui Dumnezeu, cainii nu ar fi acceptat. De atunci, cainii au ramas fiintele lui Dumnezeu, iar lupii ai Necuratului.
In cosmologia oamenilor de la sate, lupul este o imagine legendara si sacralizata. Taranul roman i-a dedicat acestuia mai multe sarbatori, din necesitatea de a venera si imblanzi dusmanul inzestrat de natura cu o putere superioara.
Sanpetrul Lupilor este o sarbatoare sacra care se tine pentru ca lupul sa nu faca pagube, iar oamenii sa fie feriti de boli, arsuri si daunatori. Pe 16 ianuarie, oamenii se feresc chiar sa pronunte numele lupului pentru a nu invoca animalul.
Legenda spune ca in aceasta zi lupii se strang in haite la urlatori (loc de trecere al lupilor), unde incep sa cante, invocandu-si divinitatea, Sanpetrul Lupilor (sau Sanpetrul de Iarna), sa vina pentru a le imparti prada ce li se cuvine pentru un an de zile. Acesta soseste la miezul noptii pe un cal alb si imparte fiecuri lup, cate-o oaie, un miel sau o caprioara, lupii urmand sa nu se atinga decat de prada primita.
Odata, se zice ca un om curios din fire s-ar fi dus in padure sa vada si el cum se aduna lupii. La sfarsitul adunarii vine si un lup schiop si-l roaga pe Sanpetru sa-i dea si lui ceva. Cum nu mai ramasese nimic, Sanpetrul ii ofera pe omul din copac. De atunci oamenii nu mai au curajul sa iasa la padure in noaptea de Sanpetrul Lupilor.
Sanpetru, patron al lupilor, apare in povestile din popor atat ca pamantean cat si ca divinitate; el umbla singur pe pamant, iar uneori il insoteste pe Dumnezeu pentru a vedea ce fac oamenii si adesea Dumnezeu il consulta in luarea deciziilor.
Sanpetrul Lupilor este considerat "miezul iernii", momentul in care incepe sa se inmoaie gerul si se fac pregatirile pentru muncile de primavara.
De Sanpetrul Lupilor nu se toarce, nu se impunge, nu se piaptana, nu se imprumuta si nu se da din casa. Nu se scoate gunoiul sau cenusa din casa pentru ca se prasesc lupii. Femeile nu lucreaza lana ca sa nu le manance lupii oile. Nu se mananca carne dar se mananca placinte. Cine nu mananca placinte in aceasta zi se rataceste cand calatoreste.
Pare ca aceasta sarbatoare este randuita astfel in calendarul popular, ca sa stearga imbuibarile Craciunului si Revelionului.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jan 23 2010, 06:37 PM
Post #2


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



ZIUA SPANZULUI
Cultura populara romaneasca a pastrat o seama de traditii, practici magice si rituale din vremuri foarte vechi, inglobandu-le ulterior in cicluri festive sau in sarbatori impuse de biserica crestina ortodoxa.
Astfel, ziua de 24 ianuarie este consemnata in calendarul popular ca si Ziua Spanzului. In popor, Spanzul sau "iarba nebunilor", a fost utilizat din vechime de catre vindecatorii satelor care cunosteau cu precizie virtutile sale terapeutice si chiar magice.
Aspectul mai putin obisnuit al plantei, faptul ca apare foarte timpuriu (aproape din zapada), toxicitatea sa foarte ridicata, precum si virtutile sale curative deosebite i-au conferit o "personalitate" aparte. Enigmaticul spanz este consemnat in legendele populare romanesti, dar si in scrierile alchimistilor din Evul Mediu.
Se spune ca Spanzul ar fi avut o mama vitrega si foarte uracioasa. Dorind sa scape cat mai repede de el, aceasta l-a trezit din somn intr-o noapte din luna lui Gerar si i-a spus: "Scoala, Spanzule, scoala, ca toate florile s-au trezit, or fi si inflorit!". De teama ca va fi cea din urma planta care infloreste, Spanzul a rasarit in miezul iernii, cu neaua in cap. Dumnezeu i-a dat darul lecuirii bolilor.
Radacina spanzului salveaza de moarte bolnavii de "buba", cu conditia de a fi culeasa in prima zi de marti de dupa Lasatul Secului.
Ca si in cazul altor plante de temut, eficienta era asigurata de pastrarea anumitor prescriptii legate de moment (in zori), puritate corporala (pe nemancate), nuditate partiala sau totala, cautandu-se, prin detalii hotaratoare, convertirea ei benefica (se cauta firul rasarit cel dintai si singur si se rupe cu mana dreapta).
Toate leacurile erau filtrate si se administrau cu mare atentie. Se spunea ca daca scapa o radacina de spanz si este bauta de bolnav impreuna cu fiertura sau cu plamadeala, atunci "se sparg matele".


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jan 25 2010, 03:24 PM
Post #3


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



LEGENDA CRIVATULUI - De ce sufla Crivatul numai iarna?!

Se spune ca odata iesi Crivatul la plimbare, dar era asa de nebunatic incat, pe unde trecea, facea o multime de pagube.
Intra mai intai intr-o gradina si se apuca sa scuture trandafirii, sa ofileasca florile, sa rupa crinii cu dulce miros. Rostogoli pe jos merele, prunele si rupse in dreapta si in stanga crengile pomilor incarcati cu frunze si fructe.
La camp facu si mai multe rele: culca la pamant graul, zdrobindu-i spicele si rispind-ui toate boabele, dobori capitele de fan si le lua vartej pe sus. In padure, dezradacina cativa copaci batrani si-i rasturna cu radacinile in sus.
Apoi, dand peste o turma de oi ce pastea in tihna, le imprastie in toate partile si le ameti, invartindu-le. In cateva ore stricase totul pe unde trecuse.
Oamenii incepura sa se jaluiasca:
- E un vant pustiitor, strigara unii.
- Daca va sufla mereu, are sa ne lase saraci si flamanzi! Ne-a stricat tot!
Auzind Imparatul Vanturilor de toate acestea, il chema pe Crivat la el si-l intreba daca e adevarat zvonul ce se aude in lume despre nazdravaniile lui.
Crivatul nu putu sa zica ba, caci firea il dadea de gol. Dar se apara zicand:
- Eu, vai de mine, n-am avut de gand sa fac rau nimanui; am vrut numai sa ma joc cu florile, holdele si oile. E vina lor daca nu stiu de gluma!
- Asa gluma intrece masura, fatul meu! ii raspunse Imparatul Vanturilor. Sa faci rau altuia, nici in gluma nu este iertat, caci, desi e gluma, nu e buna! Ca sa te inveti minte, eu nu ti-oi mai da drumul vara. Numai iarna vei iesi afara. Atunci ai sa te poti juca cu gheata si cu zapada, caci lor n-ai ce stricaciuni sa le faci.
De atunci, Crivatul nu mai sufla decat iarna, pe pamantul intepenit de ger, batut de viscol si inabusit sub troiene de zapada. Dupa dansul alearga lupii urland si zboara corbii flamanzi.
El vine la noi dinspre miazanoapte si rasarit, trecand peste campuri pustii si peste mari furtunoase.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jan 28 2010, 03:33 PM
Post #4


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



FILIPII DE IARNA
La sfarsitul lunii ianuarie, in perioada 29 - 31 ianuarie, calendarul popular marcheaza o sarbatoare importanta in lumea satului: Filipii de Iarna. Acum ia sfarsit o lunga perioada de imperechere a lupilor, inceputa la Filipii de Toamna.
Filipii sunt patroni ai lupilor, ca si Sfantul Petru cel Schiop.
Sarbatoarea este respectata in primul rand de taranii care au vite si de pastori, acestia temandu-se de pagubele pe care le provoaca lupii.
In prima zi de Filipi, femeile satului obisnuiesc sa lipeasca gura sobei cu lut ca sa le inclesteze si gura lupilor. Batranii spun ca in aceste zile nu e bine sa dai cu imprumut, sa cosi sau sa te speli pe cap.
In schimb e bine ca in aceste zile sa se atarne la hornul casei o secure sau o unealta pentru ca astfel sa fie uitate vitele si oile de catre dihanii.
Singura munca ingaduita si chiar recomandata este spalatul rufelor cu apa clocotita, caci numai astfel se poate opari, prin empatie, gura lupului.
In aceasta perioada se fac si previziuni meteorologice:
- daca este cer senin si luna plina, va fi o vara buna si an rodnic
- daca vremea nu este geroasa, vara va fi manoasa si anul bun pentru productia de miere
- daca curg stresinile, primavara este friguroasa
In noptile de Filipi, se zice ca lupoaicele cauta cu inversunare taciuni aprinsi. Cele care nu reusesc sa-i gaseasca si sa manance foc (simbol universal al masculinitatii si virilitatii), raman sterpe un an de zile. Iata de ce femeile nu scot cenusa din vatra si nu imprumuta foc in aceste zile.
Prin aceste manifestari ceremoniale ale Filipilor, lupul sugereaza mitologic ideea straveche a legaturii dintre fertilitate si sterilitate, dintre nastere si moarte.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Feb 1 2010, 11:08 AM
Post #5


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



SARBATORILE LUNII FEBRUARIE
Aflata la raspantia dintre iarna si primavara, luna februarie, cunoscuta ca si Faurar in calendarul popular, este luna traditiilor legata de ciclul "sfarsit - inceput".
Batranii spun ca februarie a fost intotdeauna o luna capricioasa si rautacioasa, asta datorita faptului ca i-au fost repartizate cele mai putine zile.
Sarbatorile lunii februarie, parca mai numeroase decat in alte luni ale anului, sunt strans legate de pregatirea noului an agricol, de bunastarea gospodariei si mai ales de sentimentul iubirii, motorul vietii si al schimbarii.
Iata cateva dintre aceste sarbatori:
- 1 februarie: Sfantul Trifon
- 2 februarie: Stretenia; Ziua Ursului; Tarcolitul Viilor (Intampinarea Domnului)
- 1-3 februarie: Martinii de Iarna
- 10 februarie: Sf. Sfintit Mucenic Haralambie (Haralambie de ciuma)
- 11 februarie: Sf. Sfintit Mucenic Vlasie Episcopul
- 24 februarie: Dragobetele
Asadar, luna februarie, fiul cel mic si neastamparat al Anului, debuteaza cu Sfantul Trifon, care, in credinta populara, este patronul tuturor daunatorilor ce distrug pomii fructiferi si viile.
Despre acest personaj al mitologiei romane, nascut in credinta populara din "contopirea cultului sfantului crestin Trifon - serbat la 1 februarie si al unei divinitati autohtone a naturii" (Ivan Evseev - "Dictionar de magie, demonologie si mitologie romaneasca"), legenda spune ca era atat de nebun incat si-a taiat nasul.
De fapt exista mai multe legende controversate. Intr-una din acestea se povesteste ca Trif era "stapanitorul Ierusalimului", in timpul imparatului Augustus. Auzind paganii ca Fecioara Maria urma sa mearga la templu pentru rugaciunile de dezlegare dupa nastere s-au adunat sa o alunge, din oras, cu pietre. Afland acestea, Trif "s-a imbracat peste tot cu paie", s-a dat peste cap, racnind si prefacandu-se nebun, ca sa le atraga atentia, iar Maica Domnului sa-si poata vedea linistita de drum. Astfel i-a ramas numele de Trif Nebunul sau Trif cel Nebun.
Pentru viticultori, prima zi a lunii februarie corespunde cu Anul Nou Viticol, inceputul unui nou sezon de lucru. Legendele spun ca prima planta sadita de catre Noe, pe pamantul uscat de ape, ar fi fost vita de vie. Dar pentru ca primii struguri erau acri, el a jertfit patru animale: un miel, un leu, o maimuta si un porc, care au indulcit bobul de strugure dar au si imprimat caracterul lor vinului.
Astfel, vinul are calitatea de a-l schimba pe om, dupa masura si numarul paharelor consumate: intai il face bland ca un miel, apoi curajos ca un leu, penibil si caraghios ca o maimuta si in final il transforma in porc.
In zona Bihorului, in ziua de 1 februarie, barbatii obisnuiau sa iasa in livezi, aprindeau ruguri sub crengile copacilor, curatau lastarii si stropeau cu "apa neinceputa", luata in zori din fantani si izvoare, apoi sfintita de preot. Prin foc era invocat soarele, datator de lumina si caldura dar se incerca si starpirea daunatorilor (insecte, omizi, mucegaiuri, etc.).
Un obicei stravechi era "scuturatul pomilor". Barbatii, cu topoare in maini, loveau pomii la radacina si mimau taierea lor, amenintandu-i: "Mai, pomule, face-i roade, ca de nu, eu te tai!". Un copil cu varsta de 7-8 ani care simboliza sufletul pomului, raspundea: "Lasa-ma, iarta-ma, nu ma lovi, nu ma taia, c-oi inflori si-oi rodi, cand vremea mi-a veni si de noroc ti-oi fi".
In conceptia ancestrala, acest ritual ar fi ajutat la o evolutie optima a vegetatiei: incoltirea, inmugurirea, inflorirea si rodirea.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

Simina
post Feb 10 2010, 05:05 PM
Post #6


LittleStar
Group Icon
*

Group: Stars
Posts: 3
Joined: 16-June 09
Member No.: 1,000



starry.gif starry.gif starry.gif starry.gif starry.gif
Un subiect de 5 stele!
Felicitări pentru inițiativa de a scrie despre legendele și obiceiurile străbunilor noștrii.
Mă bucur să descopăr poveștile bunicii mele scrise aici.
Mai aveți astfel de povești?


User's Signature

Omule, păstrează credința, nădejdea și dragostea, pentru că scopul vieții tale, este să trăiești pentru a putea participa la evoluția Universului.

Simina-Silvia Șcladan
Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Feb 11 2010, 10:13 AM
Post #7


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



ZIUA DE VLASIE
In fiecare an, pe data de 11 februarie, biserica il celebreaza pe Sfantul Vlasie, cel care a trait pe vremea imparatilor romani Diocletian si Licinus, aprigi prigonitori ai crestinilor.
Pentru a se feri din calea prigonitorilor, sfantul s-a retras in munti sa se roage. Se spune ca multe animale salbatice bolnave au fost tamaduite prin rugaciunea lui.
In calendarul popular, Sfantul Vlasie apare ca protector al pasarilor si al femeilor gravide. Deoarece ziua sfantului cade la inceputul migratiei de primavara a pasarilor, oamenii de la tara cred ca Sf. Vlasie le dezleaga glasul, ca sa cante. Cine nu respecta sarbatoarea nu va auzi, pe lumea cealalta, cantecul pasarilor din rai, iar pe lumea aceasta pasarile ii vor manca semanaturile. Iata de ce sarbatoarea este respectata mai cu seama de catre agricultori.
Dar si femeile gravide tin aceasta sarbatoare cu credinta de a naste copii sanatosi. Se mai spune ca cine respecta aceasta zi nu ramane niciodata fara bani, iar cei care au pierdut ceva, vor gasi acel lucru daca se vor ruga Sfantului Vlasie.
Ziua de Vlasie este doar prima sarbatoare a pasarilor in calendarul popular. Urmeaza Dragobetele (24 februarie) cand pasarile se imperecheaza si incep sa-si dureze cuibul, Ziua Cucului (25 martie) cand cucul incepe a canta, anuntand sosirea efectiva a primaverii, Constantin Graur sau Constandinu Puilor (21 mai) cand pasarile isi invata puii sa zboare, Ciricul pasarilor (1 septembrie) cand isi pregatesc camarile de iarna si multe altele.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Mar 17 2010, 04:09 PM
Post #8


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



ALEXIE - OMUL LUI DUMNEZEU
Pe 17 martie, biserica ortodoxa il celebreaza pe Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu. In calendarul popular, Alexie este considerat patronul vietuitoarelor care ierneaza sub pamant, in scorburi si sub scoarta copacilor, sub pietre sau in ape.
Se spune ca in 17 martie el ar incalzi si ar deschide Pamantul pentru a slobozi vietatile pe care le-a inchis la Ziua Crucii (14 septembrie).
O legenda povesteste ca, deoarece omul avea mult de suferit din cauza insectelor, Dumnezeu le-a adunat pe toate si le-a inchis intr-o lacra si l-a chemat pe Alexie s-o arunce in apa marii.
Ajuns la destinatie, Alexie nu a putut rezista insa curiozitatii si a deschis lacra, astfel incat toate acestea s-au raspandit din nou pe pamant. Pentru ca nu a ascultat de Dumnezeu, Alexie a fost transformat in cocostarc si pedepsit sa adune, intre 17 martie si 14 septembrie, insectele imprastiate. Legenda contine si un sambure de adevar caci in preajma acestei zile este perioada intoarcerii berzelor si cocostarcilor.
Sarbatoarea mai este denumita si Ziua Pestelui, Ziua Sarpelui sau Retezatul Stupilor, pentru ca pestii incep sa se zbata in ape, reptilele incep sa-si faca aparitia in cautarea soarelui, iar albinele ies din stupi.
Pescarii sustin ca Sfantul Alexie este cel care aduce pestii din adancurile unde au iernat la suprafata apelor. Ei tin post toata ziua, iar seara chefuiesc in cinstea sfantului, pentru a avea noroc la pescuit. Exista credinta ca, daca mananci un pestisor crud in aceasta zi, vei avea juvelnicul plin tot anul.
In ziua de Alexii, oamenii de la sate obisnuiesc sa aprinda focurile prin livezi, focuri care simbolizeaza curatenia rituala a gospodariilor pentru a ajuta soarele sa depaseasca momentul echinoctiului de primavara. In zorii zilei se matura si se grebleaza curtile, livezile si gradinile, iar gunoaielor li se da foc cu credinta ca ograda va fi pazita de insecte, iar oamenii si vitele de boli si muscaturi de sarpe.
Alte obiceiuri:
- se ocolesc casele si acareturile cu tamaie si carpa arsa pentru alungarea insectelor si a serpilor
- se leaga tulpinile pomilor fructiferi cu paie ca sa nu se catere omizile pe crengi
- se suna din clopotei sau se fac zgomote batand din fiare vechi pentru a se speria taratoarele
Fiind considerata si Ziua Sarpelui, i se acorda o atentie sporita acestui animal. Sarpelui nu i se pronunta numele de ziua lui pentru a-i putea fi castigata bunavointa pe timpul verii. In cazul in care cineva rostea din greseala cuvantul sarpe, acesta trebuia sa spuna neaparat un descantec: "Idita, idita,/Tine-te de pielita./Pielita de carne,/Carnea de os,/Osul da veninul jos./Descantecul sa fie de folos".
In unele regiuni, "se facea intr-o groapa sau garla un foc mare, se duce intr-un harb apa si o bucatica de mamaliga, sa aiba serpii ce bea si ce manca, ca sa nu iasa din acea groapa. toata vara". (T. Sperantia)
Interdictii:
- nu trebuie luat in mana nici un obiect ascutit, deoarece omul va vedea numai serpi in timpul anului
- femeile nu au voie sa toarca, sa depene fire si mai ales sa foloseasca ace si foarfece
In aceasta zi se fac si previziuni meteorologice. Ziua de Alexii, dupa credinta populara, e aceea in care ar incepe sa cante broastele. Daca broastele canta inainte de aceasta zi, atunci e semn ca primavara va fi lunga si rea; daca incep sa cante de Alexii, atunci e semn ca vor urma zile calduroase.
Unii oameni prin in ziua de Alexii un carabus pe care il strapung cu acul si-l pun intr-un pahar. Daca acesta nu moare pana dimineata, atunci anul nu va fi manos; daca moare, atunci anul va fi manos.
Tot Sfantul Alexie mai are si o alta putere: atunci cand se satura de iarna, ia un taciune aprins si il ingroapa in zapada. incepand din acel moment se topeste zapada si incepe cu adevarat vremea de primavara.
Numeroase superstitii sunt legate de Ziua lui Alexie. Iata, spre exemplu, un ritual magic pentru tratarea durerilor "de sale", relatat de Ion Creanga: "De vezi sarpe inati primavara, e bine, in ziua de Alexa, sa-l imbeti de cap, da sa nu-l omori de tot, asa ca numai sa nu muste, sa te drezbraci de straie si sa te incingi cu el peste mijloc, dupa aceea sa-l iei si sa-l ingropi intr-o borta si cu el sa pui trei catei de usturoi si sa zici: Cand a manca sarpele usturoi, atunci sa ma doara si pe mine mijlocul".


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Mar 27 2010, 10:25 AM
Post #9


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Duminica Floriilor
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca în care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. Duminica Floriilor este precedata de sambata lui Lazar, zi in care Biserica pomeneste minunea invierii din morti a lui Lazar savarsita de catre Domnul Iisus Hristos. Primirea triumfala ce I s-a facut Domnului Hristos, Care a intrat in Ierusalim ca Imparat smerit, implinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinata de aceasta minune premergatoare.
In aceasta zi, denumita si Duminica Stalparilor, se sfintesc, prin rugaciune si stropire cu agheasma, ramuri înmugurite de salcie, care se împart crestinilor, iar slujitorii Bisericii le tin in maini, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic si de maslin cu care a fost intampinat Mantuitorul. Cu acestea, dupa ce au fost aduse la biserica spre a fi sfintite, crestinii împodobesc icoanele, usile si ferestrele.
Salcia este mereu inflorita in aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitatii si a reinvierii naturii. De asemenea, se spune ca e bine sa te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilitatii si vegetatiei de primavara, apicultorii inconjoara în ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingroapa sub brazda.
In traditia populara exista credinta ca însasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau.
Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului în Ierusalim. Ca aspect necrestin, amintim obiceiul ca in vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina, protejand casa si familia de dezastre.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Mar 27 2010, 03:13 PM
Post #10


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Tradiții de Florii
Obiceiuri în prag de Florii
În Banat și Transilvania, în ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, cu o cămașă curată, sub un păr altoit, trebuind ca, a doua zi de dimineață, răsăritul soarelui să le găsească acolo. Oglinda era folosită apoi în farmecele de dragoste și sănătate. Aproape de miezul nopții, fetele tinere fierbeau apă cu busuioc, introducând în fiertură și canafi de la prapurile folosite la înmormântarea unei fete mari; dimineața se spălau cu această apă pe cap ca să aibă „păr frumos și să strălucească ca firele de la prapuri“, restul de apă fiind turnat la rădăcina unui păr, în speranța că flăcăii se vor uita la ele tot așa cum se uită la un păr înflorit.
Gospodinele coc în special plăcinte, pe care le dau de pomană săracilor (Moșii de Florii), ca să nu pățească și ele cum a pățit mama lui Lazăr, care a murit de dorul plăcintelor, sau ca bogătașul care n-a vrut să-i dea lui Lazăr cel sărac nici măcar o fărâmitură de pâine de pe masa sa, ca să-și potolească foamea. Tot acum sunt curățate și împodobite cu ramuri de salcâm mormintele, se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor care au trecut dincolo.
Vinerea Floriilor face parte din Vinerile scumpe, împreună cu Vinerea Ouălor și Vinerea Crăciunului, care se țin cu credința că oamenii vor fi feriți de arsuri.
În ziua de Florii, apicultorii înconjoară stupii cu ramurile de salcie, simbol al fertilității și vegetației de primăvară, iar țăranii, convinși de efectul miraculos al acestor muguri, îi îngroapă sub brazdă.
O superstiție legată de această zi este cea conform căreia se crede că e bine ca în vreme de furtună să se pună pe foc muguri din sălciile de la Florii pentru a împrăștia norii și grindina, protejând casa și familia de dezastre.
Superstiții în jurul sărbătorii Floriilor
 Celui care se împărtășea la Florii i se împlinea orice dorință și-ar fi pus când se apropia de preot.
 Nu ai voie să te speli pe cap în această zi pentru că vei albi ca pomii; uneori era voie să te speli doar folosind apă descântată.
 Cum e vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paște.
 Despre urzici există credința că înfloresc acum, nemaifiind bune de mâncat (de unde altă denumire a sărbătorii, Nunta Urzicilor).
 Cine nu serbează ziua lui Lazăr se umple de pistrui.
 Vitele mănâncă ramuri de salcie pentru a se înmulți și a fi sănătoase tot anul, iar pomii fructiferi sau butucii de vie sunt împodobiți pentru a da rod bogat și mănos.
 Acum se aerisesc hainele și zestrea.
 Această sărbătoarea este și un prilej de petrecere pentru români, mai ales pentru aceia care poarta nume de flori
--------------------------------------------------------------------------------
Pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Dupa sfintire ramurile numite “matisori” sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor. Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte.
Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli. In scopuri profilactice, oamenii se incing cu “matisorii” sfintiti, pentru a nu-i durea mijlocul. De Alexii, cand se scot stupii de la iernat, bucovinenii aseaza pe buduroaie manunchiuri de “matisori” pentru a-i purifica si pentru a-i incarca de mana. “Matisorii” sunt folositi, insa, si in vraji sau descantece. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
Importanta sarbatorii este data si de severele interdictii de munca precum si de sacrificiul ritual al pestelui, ziua fiind cunoscuta si ca dezlegare de peste.
In unele sate, in aceasta zi martisorul purtat pana acum se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces. Si tot cu aceasta ocazie se scoate zestrea din casa pentru aerisire.
Femeile cautau sa ia din biserica nuiele de salcie cat mai lungi, crezand ca le va creste canepa mare. Ajunse acasa, numarau mugurii de pe crengile pomilor din livada fiind convinse ca vor avea tot atatia pui la closti.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Apr 8 2010, 01:39 PM
Post #11


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



IZVORUL TAMADUIRII (Vinerea scumpa)

Izvorul Tamaduirii, prima mare sarbatoare dupa Invierea Domnului, este inchinata Maicii Domnului, avand rolul de a aminti importanta Nascatoarei de Dumnezeu in mantuirea oamenilor.
Traditia populara consemneaza mai multe legende legate de aceasta sarbatoare. Una dina acestea spune ca Fecioara Maria l-a calauzit catre un izvor miraculos pe cel care avea sa ajunga imparatul Leon cel Mare. Impreuna cu acesta se afla un orb care, dupa ce a baut din respectiva apa si s-a spalat pe fata, a inceput sa vada. Ajuns imparat, Leon a construit langa izvor o biserica. La randul sau, imparatul Justinian, care suferea de o boala grea si s-a vindecat dupa ce a baut apa din izvor, a construit o biserica si mai mare. De-a lungul timpului, apa izvorului a vindecat multe boli, molime si alte suferinte.
O alta legenda spune ca Sfantului Apostol Andrei i s-a facut mila de unul dintre ucenicii sai caruia ii era sete si a lovit cu toiagul in stanca de unde a izvorat apa, aceasta fiind o minune dumnezeiasca.
Se mai spune ca din lacrimile Maicii Domnului picate pe pamant au iesit mai in toate partile izvoare facatoare de minuni si cine s-ar spala la aceste izvoare si mai cu seama in aceasta zi se vindeca de orice boala.
Credinta in puterile miraculoase ale Izbucului de la Calugari, ii determina pe credinciosi sa participe in fiecare an la marea sarbatoare Izvorul Tamaduirii. Mii de pelerini din toate colturile tarii se aduna la sfanta Manastire Izbuc, pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica.
Potrivit traditiei, cu apa sfintita se stropesc casele, fantanile, gradinile, pomii si animalele.
In trecut, in aceasta zi se cautau izvoare noi, se construiau si se curatau fantanile, cu credinta ca acestea vor avea apa abundenta si nu vor seca in verile secetoase.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 1 2010, 01:58 PM
Post #12


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



SARBATORILE LUNII MAI

"In dulcea luna Mai cand iarba-n camp rasare
Si vesel de placere tot sufletul tresare..."

(Iacob Negruzzi)
................................................................................
................................
Luna Mai, denumita popular Florar, este considerata luna florilor, a plantelor si a activitatilor agricole. Sarbatorile acestei luni cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primaverii.

Iata cateva din sarbatorile lunii mai:
- 1 mai: Armindeni
- 12 mai: Sf. Gherman
- 21 mai: Constantin Graur (Constandinu Puilor)
- 25 mai: Ioan Fierbe-Piatra

Luna debuteaza cu sarbatoarea de Armindeni, dedicata Zeului Vegetatiei, protector al vitelor, holdelor, viilor si livezilor. In calendarul ortodox este ziua Sfantului Prooroc Ieremia, iar catolicii il praznuiesc pe Sfantul Iosif, tamplarul.

Tot in aceasta zi se sarbatoreste si Ziua Pelinului, planta folosita frecvent in medicina populara si in practicile magice.

Oamenii intampina cu bucurie luna Mai caci ea aduce cu sine o explozie de vegetatie si viata in natura


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post May 12 2010, 04:32 PM
Post #13


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



PASTELE CAILOR

La 40 de zile dupa Pasti, crestinii praznuiesc Inaltarea la cer a Mantuitorului, numita Inaltarea in trup, zi consemnata in calendarul popular sub numele de Ispas.
In vechime, sarbatoarea mai era cunoscuta si ca Pastele Cailor sau Joia Iepelor, cand se credea ca pentru un ceas si pentru o singura data pe an caii se saturau de pascut iarba.
O legenda populara din Transilvania zice:
"Cand Maica sfanta s-a dus la cea dintai scriere a lumii si, mult umbland, neaflandu-si alt salas decat grajdul lui Craciun, unde a intrat sa se gazduiasca, apucand-o muncile nasterii, s-a tras in apropierea cailor sa-si faca asternut... Dar nu putea naste, caci de o parte napastuind-o frigul, iar caii tropoteau mereu din copite si sfornaiau pe nas si, pe langa toate molcomirile si vorbele ei, nu mai incetau, ci inca mai si scormoneau prin asternutul sfant.
Maica sfanta in cele din urma i-a blestemat zicand:
- O, cal netrebnic!... nu ai avea stare si alinare in vecii vecilor; sa nu te saturi, numai o data in an, si atunci numai intr-un ceas: si de drag sa te blasteme oamenii!
De atunci si pana azi calul nu mai are sat, numai intr-un ceas in ziua de Ispas; el nu se mai alina, si sa nu te bucuri cand il vezi culcat... si de ar fi oricat de frumos si oricat de drag, el e intampinat cu: Bata-l... ce cal frumos!".
(Sim.F. Marian - Sarbatorile la romani)
Legenda se regaseste si in cuvinele unei mai vechi colinde:
"Si durerea-o cuprindea/Sa mai poarte nu putea,/Se punea si odihnea,/Dara caii tropotea,/Iepele tot rancheza".
Maica Domnului, vazand ca acestia nu mai conteneau cu tropaitul si ranchezitul, le zise:
"Stati pe loc, nu tropotiti,/Ca durerea mi-o mariti!"
Insa caii au continuat sa faca huiet mai departe. Atunci Maica Domnului s-a suparat si i-a blestemat:
"Fire-ati cai voi blestemati,/Sa n-aveti voi nicand sat,/Pana-n ziua de Naltare,/Dar si-atunci ne-ndestulare!"
Sau, dupa cum spune o alta colinda:
"Fire-ati cai voi osanditi/Si de mine-afurisiti,/De mine, de Dumnezeu,/Mai tare de fiul meu,/Fiindca nu m-ascultati,/Voi sa nu mai aveti sat,/Numa-n ziua de Ispas/Si si-atunci vreme de-un ceas!"
Si din momentul cand a rostit Maica Domnului cuvintele acestea, caii se facura asa de nesatiosi, ca orisicat ar manca nu se mai satura numai o singura data pe an, si anume:
"Numa-n ziua de Ispas/Si si-atunci vreme de-un ceas".


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Sep 7 2010, 02:45 PM
Post #14


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Sfanta Maria Mica


In fiecare an pe 8 septembrie ortodocsii (si nu numai) sarbatoresc Nasterea Maicii Domnului – sau cum se spune in popor, Sfanta Maria Mica (Sfanta Maria Mare fiind considerata Adormirea Maicii Domnului).
Biblia nu ne povesteste despre acest eveniment, insa anumite scrieri considerate autentice ne ofera mai multe amanunte despre originea si copilaria Mariei.
Tatal ei se numea Ioachim, era din semintia lui Iuda, si era casatorit cu Ana, fiica de preot. Asadar tatal era un urmas al regelui David, iar mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron implinindu-se astfel o prorocie prin care se spunea ca Mesia va avea o descendenta atat imparateasca cat si preoteasca.
Insa Ioachim si Ana, desi casatoriti de foarte multa vreme, si inaintati in varsta, nu aveau copii – iar pe acele timpuri acest lucru era vazut ca fiind un blestem din partea lui Dumnezeu, ceea ce atragea si dispretul semenilor lor. Cu toate acestea Ioachim si Ana isi continuau viata lor sperand la un copil.
Intr-una din zile, dupa niste momente triste – Marele Preot de la Templu le refuzase in public jertfa adusa - Ioachim a hotarat sa se retraga pe munte ca sa posteasca si sa se roage lui Dumnezeu, iar Ana a ramas sa se roage in gradina casei lor.
Arhanghelul Gavriil a fost insa cel care li s-a aratat fiecaruia, in parte, vestindu-le ca Dumnezeu va implini rugaciunile lor, binecuvantandu-i cu mult-doritul prunc – prunc ce va fi mult iubit de Dumnezeu.
Si astfel a venit pe lume Maria.
Obiceiuri populare de Sfanta Maria Mica.
In perioada dintre Sfanta Maria Mare si Sfanta Maria Mica inca se mai pot culege ierburile si florile care ar fi bune de leac.
Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului se pazeste prin nelucrare, si totodata indica hotarul astronomic dintre vara si toamna.
Odata cu aceasta zi unele pasari – si indeosebi randunelele - isi iau deja zborul spre tarile calde, iar insectele si reptilele incep sa se ascunda in pamant ceea ce inseamna ca e timpul lucrarilor agricole de toamna.
Alte obiceiuri si practici populare strans legate de aceasta sarbatoare ar fi: semanatul grâului, secarei si al orzului; culesul viilor; batutul nucilor, pentru ca se spune ca asa la anul fac din nou rod; jupuirea cojii de pe ulmi (ce va fi folosita primavara la legatul vitei-de-vie).
E vremea anumitor targuri si iarmaroace.
Se zice ca dupa Sfanta Marie Mica vremea incepe se se strice, anuntand capriciile toamnei, iar frigul isi face tiptil simtita prezenta, de altfel exista si vorba: "O trecut Santamarie, leapada si palarie!" – adica palariile se agata in cui, fiind inlocuite, desigur, de caciuli.
Iar in preajma zilei de sarbatoare oamenii se feresc sa aprinda focul in vatra timp de doua zile - se crede ca acest lucru ar aduce ghinion si boala.
In ziua de Santamarie Mica se impart struguri si prune de sufletul mortilor.
Se mai zice ca femeile care isi doresc prunci e musai sa mearga in ziua de sarbatoare la biserica si sa se roage din tot sufletul, precum au facut-o Ioachim si Ana; la fel si femeile deja insarcinate intrucat Maica Domnului le va ajuta sa aiba nastere usoara.
In fiecare camin e bine sa existe macar o icoana a Maicii Domnului, iar in ziua de Santamarie candela sa arda fara oprire.

In aceasta zi peste 2 milioane de romani isi serbeaza onomastica, asa ca sa le uram si noi viata indelungata si imbelsugata, cu multa fericire!

Surse info:
http://www.crestinortodox.ro
http://www.maicadomnului.ro


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Oct 3 2010, 07:21 AM
Post #15


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Simbolurile lunii octombrie


Octombrie , a zecea luna a anului din calendarul gregorian , si-a capatat numele din cuvantul latin “octo” , semnificand “opt” , intrucat era a opta luna din calendarul roman .
Asociata cu toamna in emisfera nordica si cu primavara in cea sudica , luna octombrie include zodiile Balantei si Scorpionului.

Numele lunii octombrie in diferite limbi ale lumii : albaneza - tetor , anglo-saxona - Winterfylleth , araba - tishreen al awwal , armeana - hocktembe'r , azerbagiana -oktyabr , bantu - Ka-vwmbi-kanini, Kazyumbi-kanini , basca - urria (luna adunatului / recoltatului) , bengaleza - magh , bretona - Here , bulgara - októmvri , catalona - octubre , ceha - r'íjen , congoleza - sánza ya zómi (a zecea luna) , coreeana - si-wol , croata - listopad , daneza - Oktober , egipteana - ’uktoobir , engleza - October , esperanto - Oktobro , estoniana - oktoober , etiopiana - taqamt , filipineza –Oktúbre , finlandeza - lokakuu , franceza - octobre , georgiana - okt’omberi , germana - Oktober , germana veche - Weinmond , greaca – októvrios , hindi - pu\s, aktu\bar , iraniana (farsi) – Âbân , irlandeza – galeza - Deireadh Fómhair , italiana – ottobre , japoneza - ju]gatsu (hachigatsz) (a zecea luna) , kurda - aktowbur, aktyabir, çirî , latina – Octobris , letona – oktobris , lituaniana - spalio menuo , macedoneana – oktomvri , mandarina (chineza) – shiyue , norvegiana – Oktober , olandeza - Oktober , poloneza – pazdziernik , portugheza – outubro , rusa - oktjábr’ , spaniola – octubre , swahili - mwezi wa kumi ( a zecea luna) , suedeza – Oktober , tibetana - dawa tchupa (a zecea luna) , ungara – október .

Simboluri si semnificatii in luna octombrie
Potrivit traditiei astrologice, simbolurile specifice oamenilor nascuti in octombrie sunt florile de galbenele , pietrele de opal si turmalina , si arborii scorusa (scorusul de munte) , artar si castan.

Pietrele lunii octombrie : opalul si turmalina
Opalul, supranumit “piatra lui Cupidon” sau “piatra sperantei” , aflat sub guvernarea Lunii si sacru pentru toate divinitatile Selenei , este inzestrat cu darul de a inspira pasiunea si dragostea , si a stimula exprimarea emotionala.
Opalul este o gema unica , caracterizata de splendide jocuri de culori , putand releva o mare bogatie de nuante atunci cand este privit in lumina sau este amplasat pe un fundal negru. Cele mai populate varietati ale acestei pietre sunt cunoscute prin culorile stralucitoare asemeni unor confeti ivite pe un tonalitate de negru sau alb. In timp ce este pozitionata diferit , culorile se schimba , trecand prin toate nuantele curcubeului , un joc de nuante datorat difractiei luminii in structura cristalina sferica.
Datorita proprietatii de a reactiona fata de caldura , exista credinta ca opalul ar putea prezice aparitia unei boli. De fapt , temperatura crescuta a corpului omenesc ii indeparteaza stralucirea , dandu-i un aspect mat si sters. De asemeni, se spune ca atunci cand nu este purtat de cineva nascut in luna octombrie, opalul sfarseste , mai devreme sau mai tarziu, prin a se crapa.
Potrivit unor superstitii , opalul ajuta la realizarea conexiunii dintre constient si subconstient si are capacitatea de a da stralucire aurei. Se spune ca alina afectiunile gatului (opalul albastru) , invigoreaza sexualitatea sau relatiile sexuale (opalul de foc mexican) , vindeca si elibereaza traumele emotionale transmise din vietile anterioare (opalul de Oregon) , sau amplifica impulsurile si comportamentele negative (opalul alb).

Turmalina este formata din cristale hexagonale, prismatice , cu o sectiune striata pe lungime , si poate fi intalnit in culori precum albastru , verde , roz , rosu, galben , castaniu , negru si in doua ori trei culori.
Turmalina este piatra dragostei sincere si un simbol al vitalitatii. Unii oameni il poarta ca talisman pentru a atrage un iubit / o iubita , a imprastia frica si a-si echilibra aura. Totodata, se zice ca reduce mania , gelozia si sentimentul de nesiguranta.
Turmalina verde este vestita pentru proprietatea de a atrage banii si succesul , in timp ce acea roz este utilizata pentru indepartarea temerilor , protejarea aurei fata de negativism si inducerea unui simtamant de pace si calm.

Floarea lunii octombrie : galbeneaua
Calendula , denumirea latina a galbenelei provine din acelasi termen latin ca si cuvantul calendar, intrucat aceasta floare infloreste pe parcursul unei lungi perioade de timp. Galbeneaua este numita in limba engleza si “marigold” (“aurul Mariei” ) , intrucat , potrivit legendei , Fecioara Maria purta la san aceasta floare.
Se spune ca florile de galbenele te pot apara contra vrajitoriilor .Daca visezi galbenele , florile de aur iti prezic ca vei castiga in curand o mare suma de bani.
In Wales , se credea ca atunci cand se deschid la ora 7 dimineata , florile de galbenele anunta o zi ploioasa. In aceeasi regiune , se credea ca oricine culege sau sau priveste o galbenea risca sa se molipseasca de darul betiei.
In Mexic, galbeneaua este poreclita “floarea mortii” pentru ca , conform unei traditii , ea se iveste din sangele bastinasilor ucisi de invadatorii spanioli. Cu ocazia “zilei mortilor” din Mexic, florile de galbenele sunt folosite pentru a impodobi pietrele funerare.
In limbajul victorian al florilor, galbeneaua are , deopotriva , o buna si o proasta reputatie , purtand in special semnificatia de grija, disperare si parere de rau. Ea este un simbol al angoasei mentale , fiind asociata si cu dragostea neimpartasita , durerea sufleteasca si furia.

Copacii lunii octombrie : artarul , scorusul de munte si castanul
Despre simbolurile , semnificatiile si legendele acestor arbori poti citi in articolele : simbolurile lunii aprilie si simbolurile lunii mai .

Evenimente si traditii din luna octombrie
Luna octombrie a devina vestita sub numele de “octombrie rosu” datorita revolutiei octombriste din Rusia (desi, conform calendarului gregorian , revolutia ruseasca a inceput in noiembrie). In secolul XIX , luna octombrie a fost consacrata cinstirii rozariului in tarile de credinta romano-catolica. Slavii o numea “luna galbena” pentru ca , in aceasta perioda , frunzele capata paloarea toamnei ; anglosaxonii ii spuneau “Winterfylleth” , din credinta ca odata cu luna plina (fylleth) din aceasta luna isi facea simtita prezenta iarna (“winter”).

- 1 octombrie – Ziua nationala a Republicii Populare Chineze.
- 1 octombrie – Ziua independentei in Cipru.
- 1 octombrie – Ziua independentei in Nigeria.
- 2 octombrie – Ziua internationala a nonviolentei.
- 3 octombrie - Duminica a nouasprezecea dupa Rusalii (Predica de pe munte - Iubirea vrajmasilor).
- 3 octombrie – Ziua unitatii germane.
- 5 octombrie – Proclamatia republicii portugheze.
- 5 octombrie – Ziua internationala a profesorului.
- 8 octombrie – Ziua independentei in Croatia.
- 10 octombrie - Duminica a douazecea după Rusalii (Invierea fiului vaduvei din Nain).
- 12 octombrie – Ziua nationala a Spaniei (Descoperirea Americii).
- Ziua lui Columb (SUA) - A doua zi de luni a lunii octombrie.
- 14 octombrie – Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi.
- 16 octombrie - Ziua internationala a hranei.
- 17 octombrie - Duminica a douazecisiuna dupa Rusalii (Sfintii Parinti de la Sinodul VII Ecumenic; Pilda Semanatorului).
- 24 octombrie – Ziua Natiunilor Unite.
- 24 octombrie - Duminica a douazecisidoua dupa Rusalii (Vindecarea demonizatilor din tinutul Gherghesenilor).
- 26 octombrie – Ziua nationala a Austriei.
- 26 octombrie – Sfantul mare Mucenic Dimitrie , Izvoratorul de Mir.Sfantul Dumitru.
- 27 octombrie – Ziua independentei in Turkmenistan.
- 27 octombrie – Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor.
- 29 octombrie – Ziua republicii in Turcia.
- 31 octombrie - Duminica a douazecisitreia dupa Rusalii (Bogatul nemilostiv si saracul Lazăr).
- 31 octombrie – Ziua de Halloween (Samhain).


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Nov 2 2010, 04:00 PM
Post #16


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



SARBATORILE LUNII NOIEMBRIE

La granita dintre toamna si iarna, luna noiembrie (numita si Brumar in calendarul popular), este luna de raspantie a traditiilor.

Imbatranirea si degradarea treptata a timpului calendaristic este exprimata de numeroasele sarbatori precrestine dedicate lupilor, strigoilor si altor fiinte fantastice malefice.

Dar scenariul spiritual al lunii este completat de multe alte sarbatori legate de ritualul crestin.
Iata cateva din sarbatorile lunii noiembrie:
- 1 noiembrie : Sf. Cosma si Damian
- 8 noiembrie: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
- 11 noiembrie: Sfantul Mina
- 12-14 noiembrie: Martinii de Toamna
- 13 noiembrie: Lasatul Secului de Craciun
- 14 noiembrie: Filipii de Toamna
- 21 noiembrie: Ovidenia
- 25 noiembrie: Sfanta Ecaterina
- 29 noiembrie: Ajunul Sf. Andrei
- 30 noiembrie: Sfantul Andrei

Asadar, luna noiembrie debuteaza cu sarbatoarea sfintilor Cosma si Damian, cei care aveau harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave prin puterea rugaciunii. Cei doi sfinti sunt patronii casniciilor crestine si pazitorii armoniei in familie.

In calendarul traditional, ziua este denumita Vracelul sau Vracevul (de la slavonul "vracevati" - a vindeca) si este o zi importanta pentru tamaduirea bolilor. Bolnavii sau rudele acestora merg la manastiri unde lasa pomelnice pentru sanatate, cu credinta ca puterea praznicului vindeca toate bolile.

Tot la 1 noiembrie, se sarbatoreste Ziua Mortilor (Luminatia sau Luminatiile), zi in care, conform credintei, sufletele celor plecati se intorc in mijlocul celor dragi.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Nov 7 2010, 08:33 AM
Post #17


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Superstitii de Sfintii Mihail si Gavriil – Traditii si obiceiuri

Ziua de 8 noiembrie ne prilejuieste in fiecare an sarbatorirea intregului Sobor al Ingerilor, dar mai ales a capeteniilor ingerilor Treimii , Arhanghelii Mihail si Gavriil.

In traditia populara romaneasca , Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt fiinte divine omniprezente in viata oamenilor , veghiind din ceruri si , mai ales, de pe pamant , asupra muritorilor , arzandu-le pacatele marunte , avand grija ca sufletele sa le fie curatate de greseala cu prilejul posturilor si rugandu-se la Dumnezeu pentru ei.

Atunci cand viata unui om este in cumpana , Arhanghelul Mihail isi face aparitia langa patul celui suferind si se aseaza la picioarele lui daca omul este menit sa traiasca sau la capul lui daca ii este sortit sa moara.Misiunea Sfantului nu se incheie insa aici. Daca omul isi da ultima suflare , Mihail sta la dreapta lui, iar diavolul , gata sa-I sterpeleasca sufletul , la stanga acestuia. Arhanghelul ii reteaza capul cu sabia , iar sangele se raspandeste peste tot , motiv pentru care, dupa un deces , se curata si se varuieste camera in care si-a dat sufletul un om si se spala tot ce a fost in ea. In unele regiuni folclorice, se spune ca in ziua de 8 noiembrie , Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil calauzesc sufletele celor morti catre rai sau iad, in functie de pacatele , pocainta si inocenta lor.

Sfantul Mihail este vazut in mod traditional drept un inger razboinic , aflat mereu in lupta cu diavolii. O prima confruntare cu raul a avut loc odata cu caderea ingerilor din paradis catre beznele nepatrunse ale iadului.Dupa ce dracii au cazut din ceruri vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail si-a inaltat mana dreapta si a blagoslovit ca fiecare diavol sa ramana in locul unde a fost surprins de blagoslovire. In acest fel , dracii au fost haraziti locurilor unde se aflau atunci , in haurile pamantului, pe pamant , in ape sau in vazduh.
Sfantul Mihail nu pregeta sa se razboiasca cu diavolii si sa-i infranga ori de cate ori acestia incearca sa fure Luna sau Soarele , prilej cu care apar eclipsele.Lupta arhanghelului cu fortele intunecate este harazita a dura pana la sfarsitul lumii, cand va suna din trambita pentru a scoate mortii din morminte si va duce batalia decisiva cu diavolul.

Ziua de 8 noiembrie reprezinta o rascruce a anului sau un hotar intre toamna si iarna slobozita putin cate putin de catre Arhanghelul Mihail, si nu dintr-o data , asa cum si-ar dori Mamareaua , nevasta lui Scaraotchi.De altfel , aceasta zi este numita “vara Arhanghelilor” , anuntand o vreme de trecere catre anotimpul rece , si anume “vara iernii” , adica cele trei – patru zile calde si frumoase care ne mai astepata pana la Craciun. In sambata anterioara zilei Arhanghelilor Mihail si Gavriil se tin praznice de pomenire a mortilor , se dau de pomana bucate si colaci de sufletul celui raposat , ofrande numite “mosii de Arhangheli” , iar in biserica se aprind lumanari atat pentru morti cat si pentru vii.Este un prilej mai mult decat nimerit sa aprinzi o lumanare, intrucat aceasta semnifica lumina de veci, calauzitoare , din viata ta de apoi . Tot in aceasta zi , finii aduc daruri de colacei nasilor , un obicei nu chiar intamplator, intrucat , la cununie , cele doua lumanari tinute de nasi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail si Gavriil.

Pe data de 8 noiembrie este oprit cu desavarsire sa lucrezi sau sa te indeletnicesti cu treburile casei , oamenii care nu se supun acestei interdictii fiind haraziti sa aiba parte de mare chin la vremea mortii.

Cu ocazia zilei celor doi Sfinti , considerati in regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor , ciobanii sau posesorii acestor animale sarbatoareau “napustitul aretilor” , pentru care pregateau turte mari din malai , numite “turtele arietilor”. In dimineata zilei de 8 noiembrie , arietii sau berbecii tinuti deoparte pana atunci, erau sloboziti intre oi, pentru imperechiere, iar turtele erau aruncate in mijlocul lor .In cazul in care o turta se nimerea sa se aseze pe pamant cu fata in sus , se prevestea o primavara fertila , cu o sumedenie de miei , turta picata cu fata in jos semnificand oi sterpe si fara rod .


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Dec 25 2010, 09:01 AM
Post #18


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



FATA ZAPEZII
O legenda de Craciun din Rusia

In vastele teritorii ale Rusiei , ajunul Craciunului prilejuieste aparitia unei fiinte legendare , o tanara si frumoasa fata care imparte daruri copiilor care o asteapta cu nerabdare de-a lungul intregului an. Numita Snegurocika , "fata zapezii" , ea este intovarasita de obicei de catre Ded Moruz , "Bunicul inghet" , un batran cu barba alba si o lunga haina rosie , asemanator cu Mos Craciun. Cei doi colinda din casa in casa , calatorind intr-o troica , o sanie vesel colorata trasa de un atelaj de cai. La fel ca si Mos Craciun , "Fata zapezii" si "Bunicul inghet" daruiesc cadouri copiilor cuminti , facandu-si intrarea pe usa din fata si nu prin hornurile caselor. Adeseori, cei mici le lasa in Ajunul Craciunului merinde alese si bautura fierbinte.

Exista mai multe legende despre felul in care a aparut pe lume Fata zapezii. Intr-o poezie populara pentru copii se spune ca , intr-o iarna , o pereche de oameni batrani , insufletiti de un dor de necuprins a avea avea copii, a iesit in curtea casei si a incropit din nea o preafrumoasa fata .Printr-o minune , faptura din zapada a prins viata , iar unchesul si nevasta lui au primit-o ca pe o binecuvantare , cu iubire si recunostiinta , si au adoptat-o ca pe propria lor nepotica, dar razele fierbinti ale soarelui din vara au topit-o la fel ca pe un om de zapada. Intr-o alta poveste din folclorul rusesc se zice ca Fata zapezii s-a indragostit de un frumos pastor, insa caldura primaverii nu a iertat-o si a transformat-o intr-o balta de apa limpede.

Popularitatea Fetei zapezii din traditia populara ruseasca este pe masura marelui numar de poezii si povestiri avand-o ca subiect principal. Intr-un balet inspirat de tragica ei poveste de dragoste , Fata zapezii surprinde o pereche de tineri indragostiti , Misgir si Coupava , in timp ce zburdau prin potecile neumblate ale padurii.Prinsa in mrejele dragostei fata de tanarul flacau Misgir , ea il urmareste pana in satul sau natal.Prezenta apoi la nunta lui Misgir cu frumoasa Coupova , Fata zapezii este coplesita de caldura dragostei si se topeste asemeni zapezii in bratele multiubitului ei Misgir.

Intr-o opera avand la baza acelasi dramatic subiect , Fata zapezii apare ca o fecioara de 16 ani , fiica zanei Primavara si a printului Iarna. Snegurocika trebuie sa fie in permanenta aparata de agresiunea zeului Soare , care isi doreste sa o ucida. In aceasta varianta a legendei , ea reuseste sa intre intr-o relatie de iubire cu Misgir, dar Soarele o prinde lipsita de aparare si o dezgheata , transformand-o intr-o preacurata apa.

Fata zapezii este intotdeuna infatisata ca o gingasa si tanara femeie , cu un prelung par blond sau castaniu , imbracata cu o traditionala lunga rochie albastra tivita cu blanuri si incaltata cu o pereche de cizme cu sireturi. Fulgii de nea sunt adeseori prezenti pe straiele ei , si , in unele cazuri, poarta pe cap o coroanita sub forma unui fulg de zapada.

Cei mai multi copii din Rusia ii asteapta pe Fata zapezii si pe Bunicul inghet de doua ori pe an , cu ocazia Craciunului si a Anului nou. La fel ca si In Romania, puterea comunista din Rusia a incercat sa interzica sarbatorile traditionale , mai mult sau mai putin crestine, astfel incat legendarele personaje nu isi mai faceau aparitia in ajunul Craciunului , ci de Anul nou, Bunicul inghet transformandu-se intr-un asa zis Mos Gerila , iar Fata zapezii nemaiavandu-si locul in nici un fel printre "marile" impliniri ale comunismului in curs de dezvoltare.


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jun 29 2011, 06:51 AM
Post #19


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Obiceiuri de Sfintii Apostoli Petru si Pavel ; Sanpetru de vara

In ceea ce priveste Sanpetru, nu transformarea celor doi sfinti crestini (Pavel si Petru) intr-unul pagan este esentiala, ci atributiile primite de acesta in Calendarul popular, intrucat marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. Sanpetrul de Vara, a preluat data (29 iunie) si numele Sfantului Apostol Petru din Calendarul crestin. In Panteonul romanesc Sanpetru de Vara este despartit de fratele sau, Sanpetru de Iarna, patron al lupilor, de aproximativ o jumatate de an. In traditia populara Sanpetru apare fie ca personaj pamantean, fie ca divinitate celesta. In vremurile imemoriale, cand oamenii erau foarte credinciosi, Sanpetru de Vara umbla pe Pamant, singur sau insotit de Dumneze. Adesea, Dumnezeu il consulta la luarea unor decizii. In povestirile si snoavele populare Sanpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti; se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic, Sanpetru este luat de Dumnezeu in cer unde ii incredinteaza portile si cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in special lupilor, fierbe grindina pentru a o marunti prin topIre si a deveni mai putin periculoasa etc. La marile sarbatori calendaristice (Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sanziene) Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Sanpetru este cel mai cunoscut "sfant" al Calendarului popular. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede, Postul lui Sanpetru, care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Craciunului si Postul Santamariei, are numar variabil de zile. Local, sarbatoarea era anuntata de anumite repere cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rasaritul constelatiei Gainusei si altele.

Mai multe puteti citi aici;
http://www.crestinortodox.ro/datini-obicei...avel-68805.html


Attached File(s)
Attached File  petru_si_pavel.jpg ( 109K ) Number of downloads: 0
Attached File  petru_si_pavel.jpg ( 109K ) Number of downloads: 0
 


User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

BigDefender
post Jul 19 2011, 08:12 AM
Post #20


de la mine mai mult, de la altii mai putin
Group Icon
******

Group: SuperModerator
Posts: 9,951
Joined: 31-December 07
From: Buzau-Romania
Member No.: 18



Sfantul Ilie il omoara pe drac oriunde ar fi
O legenda despre Sfantul Ilie
Se spune ca , de mic copil , Sfantul Ilie nu putea nici merge, nici vorbi.Tot ce facea era sa stea langa vatra , incalzindu-se la caldura acesteia.Intr-o buna zi , un inger a aparut in fata viitorului Sfant Ilie si i-a zis :"Du-te la nasul tau si ai sa vezi ca iapa i-a fatat un manz.Cere-i sa ti-l vanda si el ti-l va da pe degeaba."
Apoi , ingerul i-a spus : "Esti tu destul de puternic , Ilie , sa faci aceasta isprava ?" Ilie i-a raspuns " Apoi , eu sunt atat de puternic incat as putea lua toata lumea intr-o mana si sa o invart ca pe o rasnita".Laudele astea nu au fost pe placul ingerului , asa ca acesta i-a rapit din puteri si l-a facut olog.
Ilie a facut asa cum i-a zis ingerul, dar , mai intai, s-a asigurat ca parintii nu il vor lua urma , asezand o apa mare intre el si ei .Dupa ce i-a fost dat manzul asa cum i s-a prezis , l-a adus acasa si abia apoi si-a chemat mama si tatal.La inceput, parintii nu si-au dat seama cine este , intrucat nu il auzisera nicicand vorbind pana atunci... Dupa o vreme , ingerii au venit la Ilie si i-au adus o caruta .El a pus hamurile manzului la acel car si a zburat cu el spre ceruri.Din aceasta cauza Sfantul Ilie merge cu caruta, caci este schiop , si diavolul sta cu frica in san cand aude de el , pentru ca stie ca nu are cum scapa de fulgerul Sfantului Ilie.Oriunde se ascunde dracul , in spatele unui copac , a unei vite sau a unui om , fulgerul slobozit de Sfantul Ilie il doboara , chiar daca trebuie sa sfartece si acel copac , acea vita ori acel om.

Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Sarbatorit in ziua de 20 iulie a fiecarui an , Sfantul Ilie a devenit in mitologia populara un personaj aparte , cu o poveste diferita de cea propavaduita de crestinism. Un muritor bun la suflet , dar iute din fire , Ilie a fost ispitit de diavol sa isi ucida parintii sau , in alte variante , surorile ori intreaga familie. Pentru a-si ispasi pacatul de moarte , Ilie s-a supus la felurite cazne , ferecandu-se vreme de 40 de ani intr-un bordei sau beci , mergand in genunchi pentru a cara apa cu gura si a uda un lemn putred , sau aruncandu-se in flacarile unui rug alcatuit din lemne stranse din padure timp de 9 ani .
Impacat de pocainta si durerea lui Ilie , Dumnezeu l-a ridicat la ceruri , l-a asezat printre sfinti si i-a daruit un car de foc tras de 2 ori 4 cai inaripati si un bici de foc cu care sa faca prapad printre draci. Impins de o ura navalnica fata de creaturile intunericului care il amagisera sa isi omoare rudele si stapanit de o uriasa putere , Sfantul Ilie a devenit in curand spaima toturor diavolilor.Atat de mare era puterea lui incat , atunci cand o cohorta de draci a inceput a ridica un turn pe care sa ajunga la cer si sa il dea jos de pe tron pe Dumnezeu , acesta l-a chemat in ajutor pe Sfantul Ilie , poruncindu-i : " mergi cu tunul de tranteste pe draci la pamant".Inversunarea Sfantului Ilie era atat de mare incat distrugea totii diavolii care ii ieseau in cale , neascultand vorba lui Dumnezeu de a mai lasa "cativa de samanta" pentru pacatele oamenilor. Neascultarea dar mai ales forta titanica a sfantului , care despica cerul si pamantul , starpea femeile si animalele si zguduia insasi tronul celui de sus , a facut ca Dumnezeu sau Maica Domnului sa ii paralizeze o parte a trupului , lasandu-l ciung de mana dreapta , olog de piciorul drept, asurzindu-i o ureche si ologindu-i un ochi.
Superstitii si credinte populare despre Sfantul Ilie
- Atunci cand tuna sau fulgera , Sfantul Ilie a mai omorat un drac.
- Tunetul este de fapt zgomotul facut de carul Sfantului Ilie atunci cand se hurducaie prin ceruri.
-Trasnetul este sunetul facut de biciul de foc al Sfantului Ilie, atunci cand ii doboara pe draci.
- Daca sunt tunete de Sfantul Ilie , alunele si merele vor fi viermanoase. Daca ploua de Sfantul Ilie , ploaia nu va inceta vreme de 20 de zile.
- Daca in ziua de 20 iulie este furtuna , geamurile si usile casei trebuie sa fie bine inchise , pentru a nu intra in casa vreun drac fugarit de Sfantul Ilie.
- Pe vreme de furtuna nu este bine sa iti gasesti adapost sub un carpen , intrucat in acest copac prefera sa se ascunda dracii infricosati de Sfantul Ilie.
- Nu este bine sa pornesti la drum in ziua de Sfantul Ilie.
- Atunci cand tuna , oamenii trebuie sa isi faca cruce , intrucat Dumnezeu i-a poruncit Sfantului Ilie sa loveasca in toate , numai in cruce nu.
- Palosul Sfantului Ilie are un tais din aur si celalalt din argint. Atunci cand isi foloseste taisul de aur , aduce mana , cand loveste cu cel de argint , aduce grindina.
- Rotile zimtuite ale carului Sfantului Ilie sparg cerul si revarsa apa din nori peste pamant.
- Daca se arata vreme de furtuna , trebuie sa aprinzi tamaie in casa , ca nu cumva sa fie vreun drac adapostit inlauntru si sa atraga astfel fulgerele Sfantului Ilie.
- Pentru a se pune la adapost de biciul de foc al Sfantului Ilie , diavolii se pitesc pe pamant ,sub stresinele caselor , in copaci , in turlele bisericilor sau in trupurile animalelor .Din acest motiv , nu ti se recomanda sa lasi afara animale , mai ales caini, pisici si capre.
- In ajunul zilei de Sfantul Ilie, fetele isi pot ghici ursitul. Pentru aceasta , ele merg pe campuri , se dezbraca in pielea goala si se tavalesc prin canepa. Daca in acea noapte ele viseza canepa verde , inseamna ca se vor marita cu un barbat tanar ; daca in vis le apare canepa uscata , sunt sortite unui sot batran.
- In dimineata zilei de Sfantul Ilie , se culeg plante de leac , dar si ierburi de farmece si vraji. Plantele ce urmau a fi utilizate in practici magice trebuia sa fie udate de sangele unui cocos taiat deasupra lor.
-Busuiocul adunat cu acest prilej este pus la uscat sub stresini , in camari sau poduri , ori este adus la biserica pentru a fi binecuvantat si asezat la icoane , dupa care este ars. Cenusa busuiocului este pastrata in casa, pentru a lecui copiii de bubele rele aparute in gura.
- Pana in ziua Sfantului Ilie nu este ingaduit sa se manance mere si nu este voie ca acestea sa se loveasca unul de celalalt , intrucat lucrul asta aduce grindina. Pe data de 20 iulie, se aduc mere in biserica pentru sfintire , aceste fructe speciale devenind de aur pe cealalta lume. In aceeasi zi , se celebreaza "Mosii de Sfantul Ilie" , prilej de de comemorare a copiilor morti , cand se dau mere de pomana copiilor din vecini sau celor intalniti in cale. Daca pomul din care se dau merele a fost scuturat , sau daca s-au luat ori mancat mere din el inainte de 20 iulie , Sfantul Ilie va arunca cu grindina pe pamanturile celor ce au pacatuit astfel.
- De Sfantul Ilie , are loc "retezatul stupilor" , adica cea dintai recoltare a mierii de albine din an , cu conditia ca ziua de 20 iulie sa nu pice duminica , luni , miercuri ori vineri. Adunatul mierii era o indeletnicire exclusiv masculina , practicata de persoane curate la trup si la suflet , si era urmata de o petrecere la care vecinii erau poftiti sa guste din aurul albinelor sau sa se indulceasca cu tuica amestecata cu miere. La acest festin nu trebuiau sa fie invitati strainii sau oameni ce se indeletniceau cu vraji, in caz contrar rodnicia fiind alungata din stupi.
- In ziua de 20 iulie nu este bine sa se lucreze. Orice om care nu respecta aceasta zi este pedepsit cu asprime de Sfantul Ilie , cu furtuna sau grindina peste ogoarele ori gradina lui. In unele zone , exista chiar si interdictia de a se aprinde focul in vatra pentru gatitul mancarii.
- Pe 20 iulie, in unele zone ale tarii , la "hora Santiliei" , ciobanii coborau cu turmele de lastani , le daruiau fetelor indragite un cas si o furca de tors crestata , dupa care le invitau la hora. Tinerele femei care nu jucau la acest dans ritual nu puteau fi petite si nu se puteau marita in acel an. De altfel , ciobanii nu avea voia sa coboare in sat ori sa fie vizitati de femei pana in in ziua de Sfantul Ilie , in acest fel curatenia lor trupeasca asigurand rodnicia turmei de oi.










User's Signature

Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!

Go to the top of the page
PM
+ Quote Post

2 Pages V   1 2 >
Reply to this topicStart new topic
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

 



RSS Lo-Fi Version Time is now: 21st July 2018 - 11:50 AM
Arta si savoare www.iconcert.ro
 Vesperala Forum