toate drumurile duc spre acel timp Options

[Blue Sun]

... Eminescu ii in noi, cu noi si linga noi...

Attached File(s)

 str.Mihai_Eminescu_nr_5_si_nr_7.JPG ( 184.26K ) Number of downloads: 27

 

[Blue Sun]

totusi exista iubire ,
iubesc ,
am curaj

Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.

Şi totuşi e stare de veghe
Şi totuşi murim repetat
Şi totuşi mai cred în pereche
Şi totuşi ceva sa-ntâmplat.

Pretenţii nici n-am de la lume
Un pat, întuneric şi tu
Intrăm în amor fără nume
Fiorul ca fulger căzu.

Motoarele lumii sunt stinse
Reţele pe căi au căzut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeşte-le tu c-un sărut.

Acum te declar Dumnezee
Eu însumi mă simt Dumnezeu
Continuă lumea femeie
Cu plozi scrişi în numele meu.

Afară roiesc întunerici
Aici suntem noi luminoşi
Se ceartă-ntre ele biserici
Făcându-şi acelaşi reproş.

Şi tu şi iubirea există
Şi moartea există în ea
Îmi place mai mult când eşti tristă
Tristeţea, de fapt, e a ta.

Genunchii mi-i plec pe podele
Cu capul mă sprijin de cer,
Tu eşti în puterile mele,
Deşi închiziţii te cer.

Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintâi,
Prăval peste tine pădurea:
... adică rămâi.

Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.

[NightShift]

... Eminescu ii in noi, cu noi si linga noi...

Ca sa fie clar pentru toata lumea, STRADA din imagine este Mihai Eminescu.
(Leaga strada Pavlov de Calea Motilor.... offf, ce dor mi-e de Cluj! )

[Blue Sun]

sa nu ne uitam trecutul, Clipele acelea cind am atins fericirea, cind noi eram si puritatea noastra...dar au fost...sintem batrini si cerem unul de l-a celalalt ce nu vrem sa dam sa fim iara aceiasi, ne conditionam prezentul uitind iertarea asteptind alti sa rezolve ce noi am putea rezolva cu un DA

[Blue Sun]

un fir de alb ce doare
acea ce inima cu cintec oare?
iarasi rosul cel ce vine
esti tu iubire ... clipele senine?

si iarasi albul ce trece peste timp
chipul tau ... iubirea ce senin
mai vrei imi spui in rosul nestins
sint tu o clipa intr-un infinit.

alb de atunci ma vrei
ochii tai numai vapai
buza ta un rosu viu
sint eu un nou vis rastimp.

1m

[anaiD]

Oare ce o sa visez l-a noapte?
Cind soarele se ascunde printre intunecate ape
Cind stelele rasar pe cerul fara nori
Si totul in jur ii un cintec de soapte.

Oare ce o sa visez l-a noapte?
Cind ziua vad chipuri intunecate
Cind tot ce-i in jurul meu este trecut si stingher
Si totusi eu is linga tine si mai sper.

Oare ce o sa visez l-a noapte?
Cind somnul imi coboara dincolo de pleoape
Cind fiinta ta ma mingiie cu versuri
Si totusi is gindurile mele desarte ...

[anaiD]

Amana...

... ceasul care vine clipa ce trece in etern
Lasa timpul sa se joace poate
Chiar ca vrei sa faci lumina sa dispara
Poate stii ca tot este un zadar a cuvintului ... pace.

... ziua ce revine printre orizonturi plate
Mingie durerea ce razbate intre soapte
Vrei tu oare sa mai crezi ca esti o doara
DA iti repeti mereu ca azi ii ... poate.

... maine seara stiu mai sigur
Ca poate ursitoarele'mi vor spune
Ca azi is mofturoasa oare
Nu si iarasi eu si tu sintem amintirea ... amara.

[anaiD]

...

si a Plecat dintre noi
am ramas impreuna goi
amintirea lui poate am vrea-o noi
poate in suflete sintem goi ...

ce conteaza timpul ce are sa vina
el ii plecat printre stele Divine
ne rugam pentru el sa-L ierte
ascunzindu-ne dupa clipe drepte.

aceasta zii se va repeta mereu
esti tu sau poate sint si ... eu
ce mai conteaza ce vrem noi
rautatea ii scrisa s-o purtam c-a boi ...

jdv

[BigDefender]

CICLURI - Paulo Coelho
Intotdeauna este bine de ştiut când anume se termină o etapă din viaţă. Dacă insişti a te menţine în ea dincolo de timpul rezonabil, îţi vei pierde bucuria şi simţul a ceea ce se află în afara ei. Închide cicluri, sau uşi, sau capitole. Important este să le poţi închide şi să laşi în urmă momente ale vieţii, momentele care se încheie.
Ţi-ai terminat munca? Ţi s-a încheiat o relaţie? Nu mai locuieşti în acea casă? Trebuie să pleci într-o călătorie?… Poţi petrece mult timp din prezentul tău, scufundîndu-te în “de ce”-uri, în a revedea caseta şi a încerca să înţelegi cum şi pentru ce motiv se întîmplară cutare şi cutare lucruri.Dar te vei consuma degeaba şi la nesfîrşit, căci în viaţă, tu, eu, prietenii, fiii, fraţii tăi, noi toţi, ne îndreptăm inevitabil către a închide capitole, către a da pagina, a termina etape sau momente din viaţă, şi de a merge înainte. Nu ne putem afla în prezent, ducînd dorul trecutului. Nici măcar întrebîndu-ne “de ce”. Ceea ce s-a întîmplat, s-a întîmplat, şi trebuie să te eliberezi, să te desprinzi de trecut. Nu putem fi copii eterni, nici adolescenţi întîrziaţi, nici angajaţi ai unor firme care nu mai există, nici a păstra legături cu cei care nu vor să aibă legături cu noi.Faptele trec, şi trebuie lăsate să treacă! De aceea, cîteodată, este aşa de important să distrugi amintiri, să faci un cadou, să-ţi schimbi casa, să rupi hîrtiile, să arunci documente vechi, şi să vinzi sau să faci cadou o carte. Schimbările externe pot simboliza procese interioare de evoluţie. A uita, a se desprinde, a se avînta. În viaţă, nimeni nu joacă cu cărţile însemnate, aşa că ai de învăţat cum să pierzi şi cum să cîştigi. Trebuie să ne eliberăm, să dăm pagina şi să trăim numai cu ceea ce ne oferă prezentul. Trecutul a trecut. Nu aştepta să ţi-l dea nimeni înapoi, nu te aştepta să te recunoască nimeni, nu aştepta ca, vreodată, cineva să-şi dea seama cine ai fost. Lasă deoparte resentimentul. Repetarea cu încăpăţînare a “filmului tău personal” îţi va face rău sufletului şi minţii, şi te va învenina şi amărî. Viaţa nu se află decît înainte, niciodată înapoi. Dacă treci prin viaţă lăsînd “uşi deschise” pentru orice eventualitate, niciodată nu te vei putea desprinde de trecut, nici nu vei trăi ziua de astăzi cu mulţumire. Iubiri sau prietenii pe care nu ţi le scoţi din suflet? Posibilităţi de a te întoarce? La ce? Nevoie de explicaţii? Cuvinte nerostite? Tăceri care au invadat cuvintele? Dacă le poţi înfrunta chiar acum, fă-o. Dacă nu, lasă-le să se ducă, închide capitolele! Spune-ţi ţie însuţi că nu le mai vrei înapoi. Dar nu din mândrie sau orgoliu, ci pentru că TU nu mai faci parte din acel loc, din acea inimă, din acea încăpere, din acea casă, din acel birou, din acea meserie. Tu însuţi nu mai eşti cel de acum două zile, sau trei luni, sau un an. Prin urmare, nu există nimic către care să te întorci. Închide uşa, dă pagina, închide ciclul. Nici tu nu vei fi acelaşi, nici mediul la care te întorci nu va fi acelaşi, căci nimic nu rămîne imobil sau static în viaţă. Pentru sănătatea ta mintală şi sufletească, desprinde-te de ceea ce nu se mai regăseşte în viaţa ta.
Adu-ţi aminte că nimeni şi nimic nu este indispensabil. Nici o persoană, nici un loc, nici o muncă. Nimic nu este vital pentru a trăi, pentru că atunci cînd ai venit pe lume, ai venit singur. Este, aşadar, obişnuit să trăieşti cu tine însuţi, şi este o îndatorire personală să înveţi să trăieşti singur, fără acea apropiere umană sau fizică, de care îţi vine atît de greu să te desparţi astăzi. A se desprinde este un proces de învăţare care, din punct de vedere uman, se poate realiza. Adu-ţi aminte, nimic şi nimeni nu sunt indispensabili. Este numai obicei, rutină, nevoie. Deci, închide, încheie, curăţă, aruncă, oxigenează, desprinde-te, scutură-te, eliberează-te.Sunt multe cuvinte care înseamnă sănătate mintală, şi oricare vei alege, te va ajuta să mergi înainte în linişte.
Asta e viaţa!

[anaiD]

"Când eşti criticat sau dat la o parte pentru gândirea ta, nu este rost să te superi şi nici să te descurajezi"

Nicolae Iorga

[anaiD]

am plecat iar departe
trecind prin tari straine
am vrut sa mai cer cuvinte de departe
sa fiu iar aproape de tine...

am mers prin frig si ploaie
gheata imi aluneca sub mine
si totusi tu acolo mai aproape
erai aceeasi ... vino l-a mine

[Narcisa]

Mă doare tinereţea

Mă doare tinereţea
rămasă-n depărtare,
mă-nvăluie tristeţea
privind-o cum dispare.
Se duce fără veste,
de parcă-ar fi poveste
lăsându-mi urme care
mă dor - da - mă dor tare.
M-apasă greul vieţii
mergând deja la vale
şi pasul tinereţii
de la-nceput de cale.
Nu mai e cea tandreţe
şi nici oglinda care
nu-mi dă asemănare
cu tine, tinereţe.
Mă doare - da - mă doare,
mă-nvăluie tristeţea,
cât inima mi-e tare,
mă doare tinereţea.

Anatolie Cărbune