Mephisto

Eh, "prieteni" in sens larg. Foarte larg.

Eh, nu-s eu in forma, probabil. Pe vremuri parca era mai simplu. Era de-ajuns un cuvant magic, bunaoara "pepeni" si gata razbelu'. Stii? Placerea mea nu atat sa starnesc un conflict, nici macar sa il castig (in fond e atat de greu sa castigi cu adevarat un conflict pe un forum, adica sa il convingi pe celalalt ca a pierdut) cat sa il initiez, apoi sa il sting si in final sa ma imprietenesc cu oponentul. (Confirmi, V? L? )

Achiesez ambidextru! Niciun motiv nu-i un motiv sa fim mai rai decat de obicei. Eu propun sa fim mai rai, asa, by default. Fara motiv. Bunatatea nu e neaparat o falsitate dar, in orice caz, nu e ceva natural, nu? E, mai degraba, dobandita. Rezultat al educatiei in directia asta, dusa eventual pana la indoctrinare (religioasa sau nu). Omu' nu s-a nascut bun. Nici acum 100 de mii de ani (cand folosea orice prilej pentru a-i fura ghioaga, blana de leopard, nevasta sau pestera celuilalt), nici acum. Asta ca sa nu mai spun ca majoritatea oamenilor nici macar nu sunt buni cu adevarat. Doar "interpreteaza". Unii joaca atat de bine incat ajung sa creada si ei ca sunt. Asa ca...go on. Sa ne luam de par, de gat, de urechi si sa ne dam la cap, coaste, cotonoage etc. Unii ar putea zice ca sunt evil, ceilalti ca sunt doar al dreacku, da' na, bagatu' batului prin gard e uneori atat de pasionant incat chiar e greu sa ma poti abtine. Nu ca as face vreun efort.

Da, in sfarsit lumea o sa inceapa sa se culce devreme, nu va mai sta asa tarziu pe forum.

Eu nu caut vinovati, doamna, eu doar relatez o intamplare. Sunt convins ca don'soara aia e o fata buna, in felul ei. In fapt, daca nu mi-ar fi demonstrat magna cum laude cat e de toanta, poate chiar as fi adancit experienta, pana la urma nu ti-e dat sa traiesti zilnic contactul cu o alta civilizatie, nu? Plus ca in zona aia s-a compus prima melodie romaneasca de striptiz, Cin' se ia cu mine bine, Ii dau haina de pe mine etc, deci chiar putea fi interesant, la o adica. Oricum, saptamana viitoare voi fi din nou acolo, asa ca, daca e cineva doritor sa se convinga cu propriile papile gustative, se poate considera invitatul meu.

Pardon, eu n-am zis nimic de olteni, eu am zis doar de fatuca aia. Nu am zis ca ar fi reprezentativa. Sunt convins ca undeva, in Oltenia, exista cineva care sa stie sa faca un frape.

Tocmai ce m-am reintors, pardon, ma intorsei, din Nebuloasa Oltenia, spirala Slatina. Cu o gramada de impresii, care mai de care, da' niciuna nu egaleaza reteta de cafe frape (puneti voi accentele pe e-uri, aia care stiti cum se scrie, ca mie mi-e lene) pe care am descoperit-o in barul hotelului in care am stat. Dupa un dialog initial cu extraterestra de la bar. Ceva gen: -Un cafe frape se poate? -Ne pare rau, n-avem. -Nu, mie imi pare rau ca n-aveti, dvs n-aveti de ce sa va para rau, mai bine hai sa vedem cum facem sa va para bine ca aveti. (pauza de procesare a informatiei, probabil eram primul client care nu renunta din prima cand auzea raspunsuri care incep cu nu) -Pai si ce sa fac, daca n-avem? -Pai hai sa vedem: capucino cu frisca, faceti? (stiam ca face, tocmai ma servise cu unul cu 30 de minute inainte) -Daaaa, se lumineaza tipa la fata, de zici ca tocmai am anuntat-o ca s-au descoperit urme de viata inteligenta in apartamentul ei. -Cafea aveti? -Sigur ca da, devine ea din ce in ce mai cooperanta, desi intrebarea mea era extrem de cretina, capucino-ul de dinainte fusese exact cu cafea, pe langa frisca sus-mentionata. -Bun, zic eu. Hai sa trecem la intrebarea pentru nota 10: inghetata aveti? -Desigur, de ciocolata, de zmeura sau de fructe de padure, turuie mandretea. ("Mda, ma intreb cum o fi frape cu gust de zmeura, bine ca n-aveti cu gust de praz", ma gandeam eu, da' n-am intrebat. -Super. Deci aveti frisca, aveti cafea, aveti inghetata de ciocolata. Asadar aveti cafe frape, incerc sa concluzionez eu. -N-avem, imi raspunde ea cam cu aceeasi seninantate cu care i-a raspuns stramosu ei, Mihai Viteazu lu' Sultanu care ii cerea spaga frape, numita pe vreema aia bir, ciubuc, pesches etc. -Muica, noi suntem de-un neam?! o intreb eu cu gandul la Tudor Gheorghe si la versurile alea Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit clientii Si tu-mi spui sa fiu cuminte?. Desigur ca ea ma priveste zambind, ca tot omul care aude un banc in limba groenlandeza, adica nu-l pricepe da' stie ca e banc. -N-avem, dar facem! imi decreteaza ea victorios, exact cand eram pe punctul sa renunt. Imi pare rau ca nu am facut o poza produsului finit, dar voi incerca sa vi-l descriu: intr-un pahar din ala de salata de fructe sau de sampanie, deci cu picior, foarte larg la gura si inalt doar de 3 degete, se pune cafeaua fierbinte, frisca, se mesteca pana la omogenizare dupa care se adauga 3 cupe de inghetata de cacao. care, desigur, se topesc pe jumatate, reeusind sa aduca amestecul la temperatura camerei. Desigur, se aduce si lingurita, ca doar naiba a vazut cafe frape fara lingurita, nu?!. Nu mai descriu starea mea de frapare la vederea frapeului si nici ranjetul colegului meu, care comandase simplu: o cafea mare. Va las sa vi le imaginati pe ambele. PS: am mentionat ca nu eram in Caracal?

La mine "acasa", adica jos-acolo, sunt presedinte, bre. Cu mandat pe viata si, guess what, nici nu incearca nimeni sa ma suspende. Cel putin pana la Ziua Referendumului de Apoi, cand cica o sa vina ala micu' al lu' Sefu' sa se inscauneze peste tot. Stii tu, cel cu povestile alea luate cu copy-paste de la Mitra, Dionisos si alti interimari. Go figure!

De din vale de Pitesti, Graim, Doamna: ma topesti. Nu din gura, ci din taste, Te salut cu copy-paste: Iete tanti Washingtoana unde-mi era!

Ca-n iad. Hot, sweet home. Forever.

Pai cum sa nu! Cine nu e cu noi, e impotriva noastra, dupa cum zicea un mare campion al democratiei, al carui nume imi scapa. Ceva cu Visarionovici, in orice caz. Dealtfel e stiut faptul ca PDL-ul s-a desprins nu din PSD, ci fix din Partidu' Democrat din SUA, iar multiubitul si stimatul lui conducator se trage ca maimuta din om, taman din Cromwell si Robespierre, cu care se aseamana la cuget si simtire fix ca trei picaturi de apa distilata.

Eh, care pres, bre, doamna?! Pai iaca, la intrebarea asta, e usor de raspuns: dupa diploma de liceu, cica as fi electro-mecanic auto, dupa urmatoarea, jurist. Ca doar discutam de profesie, nu de slujba, nu?

Vaz ca p-aci', lumea vrea fie foarte prozaic, adica de umplut burdihanu', fie de-alea din sfere 'nalte, sa fiu cu iubi, sa fie iubi cu mine, sa faca universu' iar big-bang si noi sa ne zgaim la el intru contopirea sufletelor noastre, mno, aproape ca-mi dadu o lacrima. Iaca, io vreau sa amintesc tuturora celor care au vreo legatura cu scoala, elevi, studenti si mai ales, o , da, MAI ALES doamnelor dascale care este-sunt prezente, ca..tan-ta-naaaa....SE TERMINA VACANTA! Stiu ca stiati, stiu ca deja simtiti in urechi clopotelu' si in sale catalogu' ala greu, da' tare e misto sa invarti cutitu-n rana. Ma gandeam sa mai spun ca vreau sa-mi iau o luna de concediu incepand cu 10-12 septembrie, da' nu mai spun. Nu de alta dar ar putea crede cineva ca sunt rautacios.

Cred ca n-ar fi rau sa explice cineva diferenta intre profesie si job. Vad ca unii spun somer, pensionar, libercugetator si alte alea. Bre, oameni buni si restu': una e ce faci "momental", alta e patalamaua. Poti sa vinzi lozuri in piata si sa ai diploma de abolvent de Politehnica. Jobu' e de vanzator de lozuri da' profesia e de inginer, carevasazica.