Octopus

Pechinez imperial. Nu-i pur, e metisat. Al meu nu e satană, e un suflețel grozav. Când nu mă simt bine, vine lângă mine și se tânguie. Plânge, parca ar suferi. Poate chiar o face.

Le-ai răsucit ca într-un dans de pe Valea Someșului, cu strigături recitate de Master Yoda. Acum o să te creadă omul...

Mithras, dacă vrei să îţi exersezi miştocăreala, fă-o cu altcineva! Mă descurc binişor la aşa ceva, dar chiar nu am chef să intru în acest joc. Nu acum.

Cred. A scris ceva la momentul nepotrivit şi nu mi-a căzut bine. Nu mi-a căşunat pe om ci pe atitudine.

Te amăgești singură. Nu ai înțeles nimic.

Hartistic are treabă cu harta. :D Adică ceva cu nord, sud, est, vest, câteva cote și niște buline. Fără legătură cu hartiștii. Așa-i că te-ai opărit fără apă caldă? Să-ți fie învățătură de minte!

Iar cel care prost gresit interpretat, la voi pușcat o să. Ange bu! @Narcisa, ce-ți cășună pe topicul hartistic? Fabula avea ceva rimă, deci era un fel de poezie, autorul era într-un fel consacrat - dacă a apărut în almanah, e consacrat, chiar dacă nu mai știu cum se numește - deci eram on topic. Fără să personalizez oaia, lupul și buletinul. Tu ai scris off. Fă bine, execută operațiunea „delete”!

Birocrație - „Bună seara” - zise lupul, calm și demn, - „N-ai la tine, oaie, cum să zic, un semn, Buletinul, poate, de identitate?” - „N-aaam” - răspunse oaia- - „Măăă grăbeeesc, că vine ploaia!” -„Pleacă”, zise lupul cugetând adânc -„Oaie fără acte nu pot să mănânc”! Nu știu cine a scris-o. Am citit-o acum muuulți ani, într-un almanah. Nici nu mai știu care almanah. (Un almanah, două alma... știți voi!)

Spiritele nu au nimic. Cel mult se scarpină în cap cu mâna nepotrivită. Nu-ți face griji!

N-am! Tocmai asta spuneam, că dacă proprietarul vrea ceva sau altceva, de musai așa va fi, fără dezbatere publică! Răfuiala era cu utilizatorii. Și nici măcar nu era răfuială, se clarificau unele chestii. Cu Narcisa (cu literă mare) despre behaviorism și cu Mithras despre lungime și utilitate.

Uite, înainte de a tăbărî voi cu furci, topoare, ban și altele, retrag totul. Trebuia să accept tot ce ați zis voi fără să mă cunoașteți. Trebuia să accept că sunt așa și pe dincolo, cum zicea Narcisa, că mă duce sau nu mă duce, că nu sunt așa cum zice Mithras (și crede că el e); trebuia să fac asta pentru că așa e la forumurile de acest fel, mereu vine câte unul crezând că va găsi un grup de oameni de un anume fel (inițial scrisesem cum, dar s-ar putea simți jigniți unii de negația ulterioară și nu acesta era scopul), pentru ca mai apoi să vadă că nu e așa, că userii vechi (unii) cred că ei sunt cei mai înalți, cei mai înțelepți, cei mai frumoși și cei mai deștepți și că pentru asta au voie să scrie orice și oricum despre cei veniți ultimii. Și poate că or fi fiind așa, numai că ceva nu e bine: ”Nou-venitule, ești tânăr, prost, cu carențe în pregătire, cu behaviorism dubios și cu puța mică. Asta pentru că așa vrem noi!”. E un forum privat și, vorba lui Orpheus, dacă proprietarul lui vrea ceva, așa trebuie să fie. Sunt de acord cu asta. Trebuia, spuneam, să știu că va fi așa. Mi-a trecut prin cap, dar mi-am spus că nu e obligatoriu să fie așa. M-ați dezamăgit.

Se pare că nu-i. Nu era nici dacă mă apucam eu, netam-nesam, să te asemui unui butoi de pulbere fără să pricep câte prune ai în traistă și de ce spui una sau alta. În oglindă ai putea vedea ceva ce ai făcut tu - cu sau fără puncte forte - și apoi ai criticat. Ei da, asta da postare și o concluzie de aur. Ai o scuză, trebuia să o spui, exact așa și exact aici, nu la taifas la voi în bucătărie! Dacă nu trebuia, nu ai nicio scuză. Narcisa domniei tale, de genul feminin și cu literă mare vrând-nevrând, se descurcă singură la pus etichete de acest fel.

Well, succes, Rhini, indiferent ce şi de ce faci! Succes şi la aflat de ce si ce ai făcut! Nu te face ierbivoră, că e păcat! Din fabricaţie omul e omnivor. Adică ai voie să mănânci oameni. :D

Yelle, cu tine avea parte doar prima parte a postării mele, cea despre cofetarul lui Doamne-Doamne, unde glumeam. Fac precizarea pentru ca nu care cumva, înţelegând fiecare altceva, să mă mai trezesc cu vreo etichetă lipită pe geam de vreun analist isteţ.

Poate că ar mânca, dar cine să i le facă? On: Acum mă întreb nu de ce a scris cineva ceva ci de ce crede ceea ce a scris. Dar chiar dacă nu e aşa cum a scris, că doar e uşor să lipeşti etichete, nu protestez. Dreptul la opinie, dreptul la liberă exprimare şi încă vreo câteva chestii mă fac să mă abţin. Măcar eu.