Istoria dacilor

[vesperala]

"The ducks come from the trucks"(Ză dacs cam from ză tracs) spunea cândva Iliescu

 

 

Dar ce ne-a rămas de la ei în limba română? Barză, viezure, varză, mânz e tot ce ştiu... şi probabil unele nume de localităţi, cum e Apulum...

Cât din actuala cultură o fi fost influenţată de ei? În fond au existat şi triburi dacice unde nu au ajuns romanii niciodată: brobnicii, bologovenii...

[samsara]

Am destule neamuri plecate in strainatate si acolo fiind in m inoritate si traind an de an acolo au preluat limba si desigur si obiceiurile si traditiile tarii respective. Acum stau si ma intreb cum oare o mana de soldati romani au reusit sa romanizeze un intreg popor si inca intr-un timp atat de scurt, cam 100 de ani

[danco]

Pe scurt, despre caracterul stăpânirii romane în Dacia (extras din : "Istoria României" - Tratatul Academiei; "Dacii" de H. Daicoviciu; curs facultate, prof. dr M. Grec)

 

După cucerirea Daciei de către romani, încheiată în 106 d. Cr., statul dac este desfiinţat, iar teritoriul său este alipit imperiului roman. Cu toate că alipirea s-a instaurat prin violenţă, ea nu a avut un caracter distructiv. Dimpotrivă, epoca stăpânirii romane în Dacia a însemnat un progres din punct de vedere al evoluţiei generale. Cultura spirituală şi materială se ridică pe o treaptă superioară, iar economia creşte puternic în intensitate.

Totuşi, prin crearea provinciei Dacia, romanii au încălcat unul dintre principiile la care ţineau, anume stabilirea graniţelor pe linii naturale, uşor de apărat(cursuri de apă). Eutropiu şi Rufus Festus , ne-au lăsat scris despre lungimea graniţelor provinciei Dacia sub romani: 1.000.000 de paşi, spuneau ei, adică 1000 de mile romane, ceea ce înseamnă circa 1480 de km. Nicio provincie din Imperiul Roman nu a avut o graniţă atât de extinsă cu lumea barbară, precum Dacia. Acesta a fost motivul, pentru care, deşi ultima cucerită, provincia Dacia a fost şi prima părăsită.

În privinţa caracterului stăpânirii romane, problema trebuie privită prin prisma condiţiilor şi realităţilor epocii respective. Deşi dacii aveau o dezvoltată civilizaţie a fierului, romanii au adus ceva nou. Oraşele. Romanii vor înfiinţa oraş după oraş. Împăratul Traian a înfiinţat un singur oraş : Colonia Sarmizegetusa. Împăratul Hadrian întemeiază trei municipii : Napoca, Drobeta şi Romula, dar apogeul expansiunii este în timpul lui Septemiul Severus când sunt întemeiate : Potaissa, Apulum 2, Tibiscum, Dierna, Drobeta...

Sarmizegetusa avea aproximat 25-30.000 locuitori la o suprafaţă de 32 de ha.

Romula - 30.000 locuitori la 64 ha

Napoca - 15-20.000 locuitori la 32 ha

Potaissa - 25.000 locuitori la 100 ha.

Speranţa de viaţă(media de viaţă) era aproximativ astfel : Potaissa - 28 ani la bărbaţi şi 35 la femei; Sarmizegetusa - 42 bărbaţi, 36 femei; Drobeta - 43 bărbaţi, 45 femei.

Luat pe provincii : Hispania - 37 la bărbaţi şi 34 la femei; Africa de Nord - 47 bărbaţi şi 44 femei...

Revenind la provincia Dacia, romanii au construit amfiteatre, terme, teatre, drumuri(care vor fi extrem de bine intreţinute, unele fiind vizibile şi astăzi. PS - În al doilea război mondial, în zona Olteniei, un asemenea drum a fost folosit cu succes pentru tranzitul materialelor necesare frontului). O mare răspândirea a avut-o ştiinţa de carte, atât în mediul militar cât şi civil, dovadă fiind cele peste 3500 de inscripţii, majoritatea în limba latină.

Pentru o eficientă romanizare, în provincia Dacia au fost aduşi numeroşi colonişti din întregul Imperiu Roman. Limba vorbită, era latina vulgară. O mare parte din soldaţii din trupele provinciale, după ce erau lăsaţi la vatră, rămâneau în provincii unde primeau pămînt putând să-şi întemeieze o Vilae Rustica.

Odată cu promulgarea Constitutio Antoniniana, prin care fiecare cetăţean de origine liberă devenea cetăţean, situaţia autohtonilor s-a îmbunătăţit substanţial. Astfel, putem spune că, deşi romanizarea a fost un fenomen impus prin forţa armelor, a fost acceptat de cei cuceriţi.

Dintre triburile trace care au sălăşluit pe teritoriul actual al României, putem enumera: Agrianii, Albocensi, Apuli, Artaci, Bebrici, Beni, Bistoni, Brigi, Caeni, Carpodacii, Costobocii, Crobizi, Darsi, Daci, Dioi, Drugeri, Edoni, Geţi, Harpi, Lai, Moesi, Mzgdoni, Napei, Nipsaioi, Obulensi, Odomanti, Oltensi, Palopi, Paiti, Pirogeri, Ratacensi, Rondaloi, Saboci, Saci, Siensi, Terizi, Thunati, Tini, Uti, Zaieri, Zerani...etc

Dintre dacii liberi, adică cei asupra regiunii cărora nu sa abătut stăpânirea romană, putem nota : Costobocii, Carpii, Dacii Mari...

Legat de limba daco-geţilor. În limba română şi albaneză există o seamă de cuvinte care nu pot fi explicate nici prin influenţa străină, nici prin moştenirea latină. O parte a acestor cuvinte sunt : balaur, barză, brad, brusture buză, cârlig, copac, dop, gard, grumaz, leagăn, lespede, mal, mazăre, mistreţ, mânz, prunc, (a)speria, strugure, urdă, vatră, viezure...

Totodată putem spune că numele tribului : Costobocii se traduce prin "Străluciţii"

; elementul final de "Dava", din numeroase toponime are înţelesul de " aşezare, sat"

, iar numele regelui dac Oroles s-ar putea traduce prin "vulturul".