Warning: Illegal string offset 'member_id' in /home/vesperal/public_html/sources/components_public/blog/lib/lib_blogfunctions.php on line 788

Warning: Illegal string offset 'member_id' in /home/vesperal/public_html/sources/components_public/blog/lib/lib_blogfunctions.php on line 788

Warning: Illegal string offset 'member_id' in /home/vesperal/public_html/sources/components_public/blog/lib/lib_blogfunctions.php on line 788

Warning: Illegal string offset 'member_id' in /home/vesperal/public_html/sources/components_public/blog/lib/lib_blogfunctions.php on line 788
Vesperala Forum -> Patologia societatii noastre
Mai am o stea de rasarit

Welcome Guest ( Log In | Register )

Rating 5

Patologia societatii noastre

Posted by vesperala, May 18 2009, 09:37 PM in Articole semnate Mihai Eminescu

Martie 1884 are loc fuziunea Partidului Conservator al lui Lascăr Catargiu cu Partidul Liberalilor Sinceri, condus de Gheorghe (George / Gună) Vernescu. Din această fuziune a rezultat o formațiune politică hibridă, intitulată Partidul Liberal Conservator.


Se pare că e ultimul articol al lui Eminescu, și a apărut pe 13 ianuarie 1889. A zguduit coaliția dintre conservatori și liberali. Gheorghe Vernescu deținea funcția de ministru de justiție în cadrul guvernului.
( GUVERNUL THEODOR ROSETTI 12 noiembrie 1888 - 26 Martie 1889).



Parcă ar vorbi azi:


În situatiunea politica si în conditiunea civila ce s-a croit familiei române prin noile legi se simte de toti o stare de siluire si o anomalie, cu toata organizatiunea savanta a institutiunilor, în toate raporturile sociale traditionale, încât am ajuns sa nu credem în nimic stabil. Putem zice ca nu este un singur om serios între noi, fie martor fie autor, în revolutiunile ce ne-au agitat si ne agita de treizeci de ani, care sa creada în stabilitatea starii de lucruri în care ne aflam; nu este om care sa nu se întrebe când o sa se sfârseasca aceasta opera interminabila de schimbari care divizeaza din ce în ce mai mult societatea noastra în tabere ostile. Nu ne adresam aci la oameni cari gasesc un motiv de optimism în satisfacerea apetitului lor si ambitiunilor lor personale. Aceasta clasa de oameni nu este facuta nici sa simta, nici sa înteleaga conditiunile superioare de existenta si de trai pentru o societate si nici este în stare a da cel mai mic ajutor pentru consolidarea societatii. Vorbim pentru oamenii cari sunt preocupati de conditiunile de existenta, de prosperitate a societatii si cari se îngrijesc de soarta tarii oricari ar fi credintele lor, fie conservatori, fie, precum s-au numit, liberali. Ceea ce simtim noi în privinta starii de lucruri de astazi nu ni se pare sa fie o impresiune personala si trecatoare. Mai multe simptome, între cari limbagiul provocator si aspru al jurnalelor guvernamentale, ne fac sa credem ca situatiunea noastra politica si sociala persista a sta în stadiul revolutionar . Spiritele sunt cuprinse de neîncredere si nu se pot împaca cu ideea ca lucrurile pot merge asa precum merg astazi. O reactiune deja a început a se manifesta, desi cam slaba, în contra miscarii repezi si violente cu care s-a accentuat opozitiunea coalitiunii din 1876 si, dupa cum credem noi, aceasta reactiune are sa urmeze în mod irezistibil, desi treptat. Ca sa poata fi însa eficace reactiunea contra spiritului revolutionar trebuie ca cu totii sa ne dam seama de cauzele ce turbura societatea, de elementele ce împiedeca redobândirea echilibrului pierdut si sa le combatem cu curaj si staruinta. Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o directiune foarte periculoasa si partidul care ne guverna de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalitatii înaintea legii, s-a facut o arma de razboi între clase; toate conditiunile sociale s-au surpat si s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; traditiunile tarii s-au uitat cu totul; o clasa noua guvernanta s-au ridicat, fara traditiuni si fara autoritate, încât tara cea mare, temeiul si baza nationalitatii noastre, nu-si gaseste constiinta raporturilor politice cu cei ce o guverna; drepturile politice nu mai sunt rasplata unui sir de servicii pe datini, ci un instrument de ambitiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalitati de ambitii. Toleranta pentru toate interesele cele mai vulgare si cele mai de jos este morala ce distinge astazi lumea politica la noi. Este adevarat ca nu crutam a invoca numele patriei si numele libertatii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult si ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private.



Comments

  danco, May 18 2009, 10:15 PM

Când nu se învață din greșeli, istoria se repetă. Referitor la Guna Vernescu, am să mă documentez mâine și îți voi spune tot ce găsesc în cărțile mele. Noapte frumoasă îți doresc.

  danco, May 19 2009, 09:54 AM

Din păcate nu găsesc nimic despre Guna Vernescu, decât aluzii trecătoare referitoare la casa ce-i poartă numele. A fost un personaj care nu a reușit să iasă în fața istoriei destul de mult. Am încercat să dau de el și prin formarea partidelor Conservator și Liberal, am căutat și prin prisma constituirii și activității "Monstruoasei coaliții", cât și în guvernele lui Carol I, până la 1890. Din păcate nu am găsit nimic special.
Dacă vreodată am să citesc ceva despre el, voi face un mic eseu și-l voi posta.
Cu respect, Danco!

  vesperala, May 19 2009, 06:32 PM

mulțumesc mult, danco!

  danco, May 19 2009, 06:44 PM

Cu mare plăcere, Vesp. Voi întreba un profesor de la facultate, specialist în istorie modernă, despre Guna Vernescu și poate îmi dă o bibliografie și atunci voi face un eseu despre personaj.

 
« Next Oldest · Mai am o stea de rasarit · Next Newest »